Finanțare UE pentru propagandă homosexuală în liceele din România

Asociația ACCEPT implementează un proiect finanțat de UE și destinat liceelor din România, în cadrul căruia elevii trebuie să răspundă unui chestionar privind identitatea și experiența lor (homo)sexuală în cadrul școlii.

Asociația ACCEPT, care promovează drepturile homosexualilor din România,  face un apel- prin intermediul unui anunț postat pe pagina de Facebook- către elevii, profesorii și părinții interesați să răspundă la un chestionar privind „experiențele de bullying, hărțuire și violență la care sunt supuși elevii în mediul școlar din cauza homofobiei, bifobiei și transfobiei”.

Chestionarul prezintă mai multe tipuri de întrebări, de la identitatea sexuală a elevului, la experiența acestuia în școală sau la implicarea Statului în promovarea educației LGBT în școli.

Întrebările privind orientarea sexuală oferă elevului posibilitatea să aleagă dintre mai multe variante, de la homosexual, lesbiană, bisexual, pansexual, asexual sau heterosexual. Totodată, elevii participanți la sondaj au posibilitatea să-și declare identitatea de gen, respectiv non-binar, trans, cis sau „alta”.

În continuare, elevii sunt invitați să relateze despre comentariile „homofobe, bifobe sau transfobe în școală” și despre implicarea profesorilor în combaterea acestora.

https://www.activenews.ro/stiri-social/Finantare-UE-pentru-propaganda-homosexuala-in-liceele-din-Romania-159116

DOAMNE, unde esti?

 pe 10 IUNIE 2018 

„Strig Către Tine, Si nu-mi raspunzi …“ (IOV 30:20)

Te gasesti cumva în grija version situatia dumnezeu nu-tI la Rugaciuni Răspunde? Patriarhul Iov o el prin Trecut ȘI this: „Strig Către Tine, Si nu-mi raspunzi … Ma asteptam la Fericire, Si colo Cand, un venit nenorocirea peste a mea; trăgeam Nădejde de lumina, Si colo Cand, un venit întunericul.“(IOV 30:20, 26). Cu totii trecem prin perioade în grija AVEM Sa impresia CĂ DUMNEZEU ȘI Nu ne mutat-o ​​Lasat adresa Unde-L Să găsim! Ce oare la Pune Cale? De ce ne Nu Răspunde?

INSA se anumite Lecții Invata Numai CAND TACE DUMNEZEU:

1) Nu tacerea înseamnă absență. Un proverb Spune: „!-S Cuvintele de Argint, Dar e tacerea de Aur“ Uneori DUMNEZEU ITI Spune: „-VA Opriți, Si Sa Stiti Eu sunt CĂ DUMNEZEU“ (Psalmul 46:10). Ca Sa STAI LANGA cineva tăcut, TREBUIE SA Foarte bine cunosti Persoană ACEA. MUTA de tacerea pe cuvinte accentul ȘI clădește ONU grad de Intimitate în îngrijirea Nu mai Sunt ELE necesare. DACA DORESTI ai Să liniște lui dumnezeu version prezența, Invata Să intri version Meditație Si Sa TACI Lui Inaintea.

2) Pune ITI tacerea la Credința Încercare. De CATA de credință Este Nevoie FAPT, atunci cand cineva ITI pas FIECARE veghează? E cca ONU ar alerga Părinte Alături de îngrijire Copilul Sau cum ȘI Invata Să meargă pe bicicleta. La-nceput, mai-i ALES DACA Micut, Copilul Este lipsit de Încredere, Dar VA PAREA ciudat la DACA ȘI de Varsta de ani Douăzeci Părintele VA Mai pe LANGA el alerga! La momentul dat ONU, ia dumnezeu İȘİ de pe Prime-Tech ca VOLAN Vada Să ai CAȚ progresat. O vreme, crasnii fi Drumul nesigur, e Dar acesta în îngrijirea dovedești Momentul de CAȚ ai ajuns departe SI în CE (ORI version CINE) TI- ai puroi Increderea!

„MACAR CĂ nu-zici L CĂ vezi, Pricina ta Este totuși Lui Inaintea:  ! L-asteapta“ (35 Iov: 14)

Ai încercat vreodată Să STAI Si Sa cum încolțește o privești Samanta? E imposibil, nu-i Åsa? Samanta StA version Pământ Pána difereniază de viță de vie vremea potrivita Ca Sa încolțească. O Invatatura Putem extrage de aici. Un dumnezeu plantat anumite lucruri fără version ȘI TREBUIE Să cca astepti ELE Să prindă radacina Si Sa crească.

DIN oala nerezolvate Problemele Trecut proces submina ACEST. Este de Deseori Nevoie de sfătuire Rugăciune pentru ȘI cca IASA la acestea Să iveală, Åsa Incat le POTI Să confrunta efectiv. La dumnezeu, Nu înseamnă amânarea refuz. Cu Vorbind Iov, Elihu SAU IA Prietenul zis:

„Striga degeaba, CACI n-dumnezeu asculta, Cel Atotputernic Nu ia aminte. MACAR CĂ nu-zici L CĂ vezi, Pricina ta Este totuși Lui Inaintea:-L asteapta „(v 13-14.)!.

Ce SFAT extraordinar! Charles Trumbull un SPUS:

„STIE CAND DUMNEZEU Să nu ne dea, SAU CAND sa ne dea de încurajare Semne vizibile. E bine atunci cand ne Trimite o confirmare, INSA mai creștem Repede ne-atunci cand am încrezut în El ȘI fără aceste Semne. Si noi Dintre aceștia primesc mai mare intotdeauna CEA o Dovada dragostei.“

DUMNEZEU Rugaciuni Răspunde fiecărei; Doar AR în února DREPTUL Dintre ELE, EI Scrie: „INCA NU A sosit potrivita Vremea.“ Iov INTREABA: „CAȚ VA Dura ACEASTA Încercare? De ce Nu Răspunde DUMNEZEU „Pentru CĂ ATAT CAȚ durează vrea Dumnezeu sa dureze? – de obicei tot ȘI ACEST Timp tunde neplăcut. Dar o Iata Veste Bună. Principal În DIN URMA Cele, poveste Nu vor rugăciunile mai fi îndreptate spre Doar Primirea Unui raspuns, ci mai mult pe de apropierea dumnezeu. CAND ÎI lăsam pe El se intampla Să lucreze Trei lucruri:

1) Să incepem El intelegem Este cu CĂ noi; 
2) Dezvoltăm ne mai profund al Nivel de El apropierii; 
3) Descoperim ne putem încrede CĂ în El Pána la Calatoriei Sfârșitul.

DOAMNE, UNDE ESTI?

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/doamne-unde-esti/

Doamne, dă-mi ochi să văd!

Publicat pe 11 Octombrie 2017 de ADMIN în Articole

E seară. Îmi dau seama că dorul doare. Realizez că pot trece prin viață fără să văd. Să am ochi deschiși și totuși să trăiesc în întuneric.

Doamne, dă-mi ochi să văd pe cel căzut între tâlhari. Nu mă lăsa să mă uit la cât de ocupată sunt și să nu văd omul care întinde mâna după ajutor. Nu mă lăsa să mă uit la funcția mea și a nu putea să mă plec să leg răni. Dă-mi ochii samariteanului pentru a putea să ofer fără a aștepta ceva înapoi.

Doamne, dă-mi ochi să văd promisiunile tale. Să mă uit la cerul înstelat și să știu că ceea ce Tu spui se împlinește. Dă-mi curaj să mă uit la ceea ce ai împlinit pentru a avea răbdare să aștept ceea ce urmează să împlinești.

Doamne, dă-mi ochi pentru a vedea lacrimile din spatele zâmbetelor din plină zi.

Doamne, dă-mi ochii credinței. Învață-mă să trăiesc asemeni lui Avraam care deși nu avea miel de jertfă le-a spus slugilor că se vor întoarce amândoi. Învață-mă să trăiesc în așa fel ca într-o lume lipsită de speranță eu să pot muta munții.

Doamne, dă-mi ochii adevărului. Dă-mi putere să spun răului rău și binelui să îi zic bine. Nu mă lăsa să accept zonele gri. Fă-mă sensibilă la adevăr și când oamenii se uită la mine să vadă mereu Adevărul, să te vadă pe Tine.

Doamne, dă-mi ochii dragostei. Dă-mi putere ca atunci când oamenii îmi vor face rău, eu să le răsplătesc cu bine. Să mă uit la ei prin ochii Crucii. Dă-mi ochii să văd bucăți de cer în ei, iar dacă lipsesc, dă-mi harul de a aduce cerul în viețile lor, de a te aduce pe Tine.

Doamne, dă-mi ochi să văd ceea ce ai tu pregătit pentru mine. Deschide-mi ochii pentru a vedea faptele bune pe care mi le-ai pregătit pentru a umbla în ele. Deschide-mi ochii pentru a vedea ușile deschise și pentru a le accepta pe cele închise.

Dă-mi ochi să-l văd pe el. Nu mă lăsa ca frica să mă țină închisă în ”Nu”. Nu mă lăsa să trec pe lângă această binecuvântare. Dă-mi ochi să știu în fața cui să-mi deschid inima. Dă-mi ochi să-l văd pe acel ce are ochi doar pentru Tine. Asta mă rog. Să-mi dai ochi să-l văd pe acel care are fața plină de prezența Ta. Să-mi dai ochi să-l văd pe cel care mă va ajuta ca în problemele vieții să mă uit mereu țintă la tine și la promisiunea că Tu vei fi cu noi prin orice am trece. Să-mi dai ochi pe cel îndrăgostit de rugăciune și pasionat de Cuvânt. Dă-mi ochi să-l văd doar pe el. Și aceasta mă rog și pentru el.

citeste mai mult: https://www.boradoroteea.com

Doamne, dă-mi ochi să văd!

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/doamne-da-mi-ochi-sa-vad/

Doamne, cateodata cerul imi pare atat de departe…

Adăugat de Arise For Christ   23 Apr 2018  Viața Creștin

Cazi, plângi și te doare. Simți cum povara grea apasă din ce în ce mai tare pe umerii tăi.

Ieri, scoteai strigăte de bucurie și te considerai victorios. Spuneai la toată lumea despre cât de mare e Dumnezeul tău. Astăzi, te-ai retras într-un colțișor și ai început să plângi, victoria nu mai era a ta. Te-ai văzut neputincios și gol. Mai sărac și mai necredincios ca niciodată. Mai nevrednic și mai părăsit.

Ieri, erai plin de dragoste. Spuneai că poți să înduri totul, spuneai că orice ar fi tu nu ai să te lași. Astăzi, dragostea ți-este atât de mică încât te usuci de unul singur pe dinăuntru.

Ieri, erai plin de avânt și te vedeai cucerind lumea toată, făcând totul. Astăzi, te vezi prea slab ca să îți mai dorești să faci ceva, dar mai să te și vezi făcând.

Cazi, plângi și te doare. Și ai vrea să vină cineva să stea puțin lângă tine. Sau poate puțin mai mult, poate chiar până îți trece. Dar se găsește acel cineva?

Uneori se lasă tăcerea și strigi în năuntrul tău: Doamne, câteodată cerul îmi pare atât de departe…

Poate dacă mai aștepți puțin, poate dacă nu ai să te mai uiți la tine, ai să auzi și un răspuns:

Copilul Meu, dar Eu sunt mereu lângă tine, chiar și când cerul îți pare departe. Nu uita că sunt Cel ce locuiesc în inima ta.

Nu știi că Eu îți dau putere în toate? Atunci când cazi, vin și te ridic și te port pe brațele Mele. Nu știi că de fiecare dată când ai spus că nu mai poți, mâna Mea te-a prins și ți-a dat avânt din nou?

Oare chiar nu știi că uneori există înfrângeri, că nu vei putea câștiga toate luptele, dar că Eu voi fi acolo până și în căderile tale?

Ți-am promis că îți voi șterge lacrimile. Ți-am promis că orice ai înfrunta, nu te las singur. Ți-am promis că îți voi lumina mereu drumul dându-ți suficientă lumină pentru pasul următor. De ce plângi? Nu mai plânge, cerul e chiar mai aproape decât crezi, iar Eu sunt chiar aici, lângă tine. Și rezolvarea e pe drum.

Lavinia Humeniuc Dance

http://ariseforchrist.com/blog/articles/16/doamne-cateodata-cerul-imi-pare-atat-de-departe–735?ut

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/doamne-cateodata-cerul-imi-pare-atat-de-departe/

DIVERTISMENTUL ÎN BISERICĂ – O EREZIE EVENGHELICĂ

Inchinarea nu este distractie. „Oamenii vor sa vina la biserică şi vor să aibă parte de distracţie in timp ce sunt zidiţi. Distrează-mă şi zideşte-mă, dar fără să mă doară”. pag. 89

În zilele noastre vrem să facem spectacol din toate. Nu vrem ca Dumnezeu să lucreze ceva decât dacă poate face din lucrul respectiv o producţie teatrală. Vrem ca El să vină îmbrăcat în vestimentaţie actoricească, cu barbă şi baston. Vrem să joace un rol după propriile noastre idei. Unii dintre noi chiar pretind ca El să aranjeze şi un decor pitoresc şi jocuri de artificii!

Sunt apoi unii în aceste zile care depind de camioane întregi de accesorii care să le susţină mersul religios, iar eu sunt tentat să întreb: Ce vor face ei când nu vor mai beneficia de ajutorul ornamentelor inutile şi a diverselor accesorii? Camionul nu poate merge oriunde se duc ei…

O biserică hrănită cu senzaţii nu este deloc o biserică nou-testamentală. Dorinţa după stimulente de suprafaţă este un semn sigur al naturii decăzute şi Hristos a murit ca să ne elibereze tocmai de acest lucru. O mulţime curioasă de oameni lumeşti botezaţi, care aşteaptă în fiecare duminică o doză de stimulent quasi-religios care să le ridice moralul, nu are nici o legătură cu o adevărată adunare de creştini. Iar faptul că membrii ei îşi declară solemn credinţa lor nepieritoare în Biblie, nu schimbă cu nimic lucrurile. ”Nu orişicine îmi zice ‘Doamne, Doamne’ va intra în Împărăţia cerului, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în cer”.

Schleiermacher a susţinut că sentimentul de dependenţă se află la rădăcina oricărei închinări religioase şi că, indiferent la ce înălţime ar ajunge viaţa spirituală a cuiva, ea trebuie să pornească întotdeauna de la sentimentul profund al unei mari nevoi pe care numai Dumnezeu o poate împlini. Dacă acest sentiment al nevoii şi al dependenţei se află la rădăcina religiei omeneşti, nu este greu de înţeles de ce aşa de mulţi oameni se închină cu multă ardoare marelui zeu numit DIVERTISMENT. Căci sunt milioane de oameni care nu pot trăi fără divertisment; pentru ei, viaţa lipsită de distracţie este pur şi simplu intolerabilă. Ei aşteaptă cu nerăbdare binecuvântata uşurare oferită de profesionişti ai divertismentului şi de alte forme de narcotice psihologice, aşa cum un toxicoman aşteaptă să-şi ia doza zilnică de heroină. Fără aşa ceva, ei nu găsesc curajul necesar de a se confrunta cu viaţa.

Aceasta este cauza unei prăbuşiri foarte serioase în cercurile evanghelice. Ideea cultivării şi a exerciţiului, atât de scumpă sfinţilor de odinioară, nu mai are astăzi loc în peisajul general al religiei noastre. E ceva prea greoi, prea obişnuit. Vrem acum fascinaţie şi acţiuni pline de dramatism alert. O generaţie de creştini crescuţi printre butoane şi maşini automate, nu are răbdare să folosească metode mai lente şi mai puţin directe de a-şi atinge scopurile.

Încercăm să aplicăm în relaţia noastră cu Dumnezeu metodele acestui secol al tehnicii. Ne citim capitolul, avem un timp devoţional scurt şi apoi alergăm la treburile noastre, sperând să compensăm adânca noastră ruină spirituală participând la o întâlnire evanghelică sau ascultând o povestire palpitantă spusă de vreun aventurier religios, întors curând din depărtări.

Rezultatele tragice ale unei astfel de atitudini se văd peste tot în jurul nostru. Afecţiuni superficiale, folosofii religioase găunoase, preponderenţa elementului de divertisment în reuniunile evanghelice, glorificarea oamenilor, încrederea în lucrurile religioase exterioare, părtăşii quasi-spirituale, metode comerciale şi confundarea unui caracter dinamic cu puterea Duhului Sfânt. Acestea şi altele asemănătoare sunt simptomele unei afecţiuni maligne, ale unei maladii sufleteşti profunde şi grave.

Pastorii şi bisericile din vremea noastră agitată sunt obsedaţi de ispita de a urmări creşterea cu orice preţ şi de a asigura, prin inflaţie, ceea ce nu pot obţine printr-o creştere legitimă. Mulţimea amestecată cere cantitate şi nu îl iartă pe slujitorul care insistă asupra valorilor sănătoase şi permanente. Mulţi dintre slujitorii lui Dumnezeu sunt supuşi unei presiuni nemiloase din partea membrilor prost învăţaţi ai turmei lor, care dispreţuiesc metodele lor încete şi pretind rezultate rapide şi o recunoaştere populară, indiferent de calitate. Aceşti copii cântă în pieţe şi nu ne pot trece cu vederea afrontul pe care li-l facem refuzând să dansăm când fluieră ei sau să plângem când ei, în funcţie de capriciul lor, cântă o melodie tristă. Ei sunt avizi după senzaţii tari şi, întrucât nu mai îndrăznesc să le caute în teatru, pretind să le fie aduse în biserică…

Să ne rugăm ca Dumnezeu să trimită pocăinţă peste lume. Să ne rugăm ca El să trimită înapoi judecata de sine. Astăzi religia a devenit atât de populară, încât este prezentată la teatre, este cântată la radio şi în dansuri populare. E pur şi simplu încă o formă de divertisment. Noi, creştinii fundamentalişti şi evanghelici, nu vrem să credem adevărul despre noi înşine şi despre ce fel de oameni suntem. De aceea, avem o religie populară dar foarte puţină putere, deoarece există foarte puţină judecată de sine, foarte puţină pocăinţă şi foarte puţină părere de rău.

Scriitorii de odinioară vorbeau despre noaptea întunecată a sufletului. O vreme de pustiire. Un timp când pretutindeni în jurul nostru este întuneric. Dar noi azi suntem prea carnali pentru a lăsa inimile noastre să ajungă în întuneric dintr-o dorinţă puternică după Dumnezeu. Suntem atât de porniţi să fim fericiţi, încât, dacă nu putem fi fericiţi prin Duhul Sfânt, vom căuta să fim pe căile noastre. ”Rock and Rollers” religioşi! Vom ajunge cumva să fim fericiţi, dacă vom căuta asta cu tot dinadinsul. Poţi avea o astfel de fericire dacă o vrei, dar dacă nu o vrei, ba chiar eşti nemulţumit cu ea şi doreşti acea bucurie care vine din mormântul nou al lui Iosif, deschis acum pentru totdeauna, dacă vrei doar bucuria care vine de la Duhul Sfânt – un izvor de apă care să ţâşnească necurmat înăuntrul tău – atunci e mai mult ca sigur că vei trece prin singurătate, prin întuneric interior şi printr-o disperare cu privire la tine însuţi şi te vei întreba ce s-a întâmplat cu tine, spunându-ţi: ”Oare m-am abătut de pe cale?” Nu, nu te-ai abătut, ci tu mergi înainte cu Dumnezeu!

Este o cruce pentru mine şi una pentru tine, o cruce pentru fiecare dintre noi.(relativismul- fiecare işi creează şi construieşte ce fel de model de Dumnezeu işi doreste, prin ce conceptii si definiţii ii plac, ce atribute le găseşte mai atrăgătore la Dumnezeu , acelea şi le insuşeşte şi propovăduieşte)
Iar acea cruce este subiectivă, interioară şi practică. Acea cruce este ceea ce ne luăm de bună voie – e grea, amară şi neplăcută; e ceea ce facem de dragul lui Hristos, suferind consecinţele şi dispre-ţuind ruşinea… Însă mişcarea evanghelică din care facem şi noi parte, spune: ”Lăsaţi crucea să-L omoare pe Isus; cât despre noi, vom continua să trăim, să fim fericiţi şi să ne simţim bine”.

Dar crucea de pe deal este transformată prin harul miraculos al Duhului Sfânt în crucea din inimă şi ea va deveni pentru noi crucea puterii.

Avem creştini superficiali, aroganţi, plini de cunoştinţe, laici, încrezători în sine, cu puţină afinitate faţă de Hristos şi de crucea Lui. Avem nişte persoane numai zâmbet, care se mişcă cu foarte multă dezinvoltură şi arată ca nişte amfitrioni ai unui spectacol. Şi totuşi, ei fac asta pentru Isus? Ipocriţii! ( bine că Tozer a murit…de el nu se mai ia nimeni). Nu fac asta deloc pentru Isus, ci acţionează din carnea lor, folosind biserica drept teatru, pentru că nu au ajuns încă în punctul în care un teatru adevărat să îi angajeze.

Motivul pentru care creştinii evanghelici apelează la aşa multe artificii, spectacole, scenete,filme şi dispozitive amuzante, precum şi la oameni renumiţi ca să-i însufleţească este faptul că le lipseşte bucuria Domnului. Un om fericit nu are nevoie de prea multe lucruri. Nu avem bucurie şi de aceea încercăm să ne-o producem singuri. Şi cred că Dumnezeu, în cerul Lui, este probabil mult mai bun şi mai răbdător în legătură cu acest lucru, decât sunt eu. Totuşi, cred că chiar şi lui Dumnezeu trebuie să-I fie foarte silă de ceea ce vede, şi anume, toate micile artificii pe care le folosim în încercarea de a fi fericiţi, când, de fapt, ne lipseşte izvorul fericirii care ar trebui să ţâşnească din interiorul nostru. Când izvorul bucuriei nu curge, noi încercăm să pictăm pompa pentru a obţine puţină veselie sau să fixăm clopoţei la mânerul vechii pompe, dar asta nu face nicidecum să ţâşnească apa.

Pentru că nu suntem închinători, risipim îngrozitor banii altor oameni. Batem pasul pe loc, învârtim roţile cu osiile pe butuci, consumând benzină şi făcând zgomot, dar nu ajungem nicăieri. Dumnezeu ne cheamă la închinare şi eu constat că aceasta lipseşte în Biserica Domnului Isus Hristos de astăzi. În loc de a fi închinători, noi suntem azi pe al doilea loc, după teatru, în oferirea de distracţii. Vreau să vă spun ceva:

Dacă doresc să văd un spectacol, ştiu unde pot vedea unul bun, realizat de personalităţi de primă mână, care îşi cunosc meseria. Dacă am poftă de un spectacol, mă îmbrac elegant şi merg la un teatru pentru a vedea un spectacol reuşit la Hollywood sau Londra, făcut de adevăraţi artişti.

Nu mă duc la biserică pentru a vedea o mulţime de cabotini punând în scenă un spectacol lipsit de valoare. Şi totuşi, aici am ajuns noi, cei din cercurile evanghelice. Este mai mult spectacol în cercurile evanghelice decât oriunde în altă parte…

Noi am incercat sa fim simpli, dar, in loc sa fim simpli, am simplificat doar lucrurile- nu am devenit noi simpli. Suntem sofisticati in teorii si exagerat de complecşi. pag. 90
….
Eu nu pot preciza cand voi muri. Dar sper că nu voi mai trăi atâta incât să văd cum Dumnezeu va fi nevoit să-şi intoarcă faţa de la bărbaţi şi femei care au auzit adevărul Lui sfânt, dar l-au tratat cu uşurătate, cu nechibzuinţă şi l-au privit ca pe ceva amuzant, distractiv, ca pe un nonsens religios.

Biserica nu este pur si simplu o institutie religioasă. Nu este un teatru unde actorii sunt plătiţi pentru a amuza publicul. Ea este o adunare a păcătoşilor răscumpăraţi – oameni chemaţi la Christos şi insărcinaţi să răspândească fiecare! Evanghelia până la marginile pământului.

Autor: A.W.Tozer – fragmente selective din cartea „Inchinare si distractie”

Postat in Uncategorized | Etichetat actori, Biserica, divertisment, show,spectacol, teatru | 8 Comments »

https://awtozero.wordpress.com/2010/02/

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/divertismentul-in-biserica-o-erezie-evenghelica/

DIOTREF

Diotref din revista „Cercetați Scripturile”

A existat o perioadă minunată în istoria Bisericii Domnului Isus Hristos, când Duhul Sfânt a putut mărturisi: „Iar inima şi sufletul mulţimii celor care crezuseră erau una“ şi „toate le aveau în comun“ (Faptele Apostolilor 4:32). Aceasta nu a fost o lucrare făcută în puterea naturii omeneşti, ci a fost o lucrare a lui Dumnezeu, rodul acţiunii Duhului Sfânt, care a fost trimis jos, pe pământ, la Rusalii, care şia făcut locuinţă în cei credincioşi şi care acum îi îndrumă în fiecare clipă să facă ceea ce Îi place Domnului. Istoria relatează că însăşi lumea mărturisea despre primii creştini: „Vedeţi ce mult se iubesc!“ Acolo unde printre copiii lui Dumnezeu este activă dragostea, există înviorare. Acolo se împlineşte cuvântul: „Iată ce bine şi ce plăcut este să locuiască fraţii uniţi împreună! …pentru că acolo a poruncit Domnul binecuvântarea, viaţa pentru totdeauna“ (Psalmul 133). Din păcate ştim cât de repede a reuşit vrăjmaşul să distrugă buna-înţelegere. Natura, carnea, a acţionat spre paguba credincioşilor şi a mărturiei lor. De aceea epistolele apostolilor aduc învăţături cu privire la comportarea noastră unii faţă de alţii. Mulţumiri fie aduse Domnului pentru aceste învăţături! El a venit aici jos, având în vedere toate roadele cărnii, pentru a se ocupa de noi în har şi cu răbdare, pentru a ne forma tot mai asemenea chipului care ne este prezentat în Cuvântul Său despre El. Cu ruşine trebuie să recunoaştem că ostenelile Sale nu sunt adesea încoronate de succesul dorit. Dacă cercetăm cauza, vedem că ea se află în principal în aceea că sărmanul eu firesc cu dorinţele şi aspiraţiile sale nu este ţinut acolo unde îi este locul – în moarte. Modul în care se poate descoperi şi acţiona carnea, în timp ce omul vrea să fie ceva, ne este arătat atât de bine în imaginea lui Diotref din 3. Ioan 9-10. Informaţiile pe care le găsim despre acest bărbat în epistola apostolului Ioan către Gaiu sunt scurte, dar potrivite pentru a acţiona ca învăţătură şi ca mustrare asupra fiecăruia care doreşte să exercite o slujbă în mijlocul iubiţilor Domnului. Apostolul scrisese o scrisoare adunării, în mijlocul căreia se aflau cei doi bărbaţi, Diotref şi Gaiu. Despre conţinutul scrisorii nu ni se relatează nimic amănunţit. Nu ştim dacă trata principii importante ale „adevărului“, despre care Ioan vorbeşte aşa de mult, sau conţinea învăţături şi îndemnuri pentru credincioşi; totuşi trebuia să servească spre binecuvântarea destinatarilor. Aceasta însă nu a fost după placul lui Diotref, căci aproape de încheierea scrisorii, Ioan spune: „Am scris ceva adunării; dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietatea între ei, nu ne primeşte.“ Ce trist este când un credincios este atât de încrezut, încât gândeşte că este mai presus de ceilalţi, când pretinde primul loc în mijlocul lor şi caută să stăpânească peste ei! O asemenea gândire descoperă unde se află inima. Dacă un om umblă în lumina lui Dumnezeu şi are părtăşie cu Domnul blând şi smerit cu inima, care nu a venit pentru ca să i se slujească, ci pentru a sluji, atunci acela învaţă să ia locul cel mai de jos. Cuvântul acestui Domn, care, cu privire la gândirea care domneşte în lume, le-a spus alor Săi: „Dar între voi nu este aşa; ci oricine ar vrea să fie mare între voi va fi slujitorul vostru; şi oricine ar vrea să fie cel dintâi între voi va fi robul tuturor“ (a se compara Marcu 10:42-45), l-ar fi păzit pe Diotref de mândrie şi de dorinţa de a stăpâni. Exemplul lui Hristos, îndemnurile Duhului Sfânt şi învăţăturile Cuvântului lui Dumnezeu l-au îndemnat să devină tot mai asemenea apostolului Pavel care, chiar dacă a trebuit să suporte atâtea de la corinteni, totuşi le-a putut scrie: „Eu, dar, foarte bucuros voi cheltui în totul pentru sufletele voastre, chiar dacă, iubindu-vă mai mult, sunt iubit mai puţin“ (2. Corinteni 12:15). Aşa vorbeşte un adevărat slujitor al Domnului. Un asemenea comportament descoperă o umblare în lumina şi în părtăşia cu Domnul. Dar din păcate, acest comportament, asemenea unei perle de preţ, se găseşte rareori în poporul lui Dumnezeu. Şi totuşi, nu ar trebui noi, cei care spunem că Îl iubim pe Domnul nostru, să ocupăm locul care ni se cuvine, fiind plini de altruism şi de abnegaţie, ca slujitori şi servitori ai Săi şi să urmărim să atragem spre noi plăcerea Sa? Comportamentul lui Diotref a pus de asemenea în lumină că el nu se cunoştea pe sine. Cine s-a cunoscut într-adevăr pe sine, nu va vrea niciodată să fie primul. Din contră, îi va fi teamă de sine, recunoscând cât de dezgustător este tot ce se arată în el din natura veche; el îi va considera pe alţii mai presus şi va ocupa cu plăcere ultimul loc. În al treilea rând, Diotref nu s-a gândit ce sunt credincioşii pentru inima Domnului Isus, cât de scump şi de preţios este pentru El cel mai slab şi cel mai neînsemnat dintre ei. Şi în acest punct putem învăţa de la Pavel. Chiar pe drumul spre Damasc, unde Domnul l-a întâlnit şi i-a spus: „Saule, Saule, pentru ce mă persecuţi?“, iar la întrebarea sa plină de teamă: „Cine eşti, Doamne?“ a primit răspunsul: „Eu sunt Isus, pe care tu Îl persecuţi“ (Faptele Apostolilor 9:5), da, chiar acolo, Pavel a putut să recunoască ceva din ceea ce sunt credincioşii după gândurile lui Dumnezeu: una cu Isus. Mai târziu i s-a descoperit că ei sunt „mădulare ale trupului Său, din carnea Sa şi din oasele Sale“ (Efeseni 5:29,30). De aceea îi dorea pe toţi în dragostea lui Hristos Isus (Filipeni 1:8) şi dorea să fie turnat ca jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei lor (Filipeni 2:17), pentru ca să facă astfel jertfa lor mai plăcută înaintea lui Dumnezeu. De aceea a şi îndurat totul „pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu gloria eternă“ (2. Timotei 2:10). Dacă cineva a înţeles puţin gândurile Domnului cu privire la ai Săi, poate vedea ca un drept, ca o favoare faptul de a putea sluji alor Săi. În loc să vrea să fie primul, să-i influenţeze unilateral pe credincioşi sau chiar să stăpânească peste ei, impunându-şi gândurile şi deciziile, le slujeşte în dragoste şi dependenţă, nu ca şi cum ar domni peste turma lui Dumnezeu, ci fiind exemple în urmarea Domnului în smerenie şi în credincioşie. Lui Diotref i-au lipsit deci trei lucruri: preocuparea cu Domnul blând şi smerit, cunoaşterea de sine şi înţelegerea valorii iubiţilor Domnului. Chiar dacă ştia anumite lucruri, chiar dacă era un bărbat dibaci, lucrurile preţioase şi serioase amintite erau străine inimii lui. Având în vedere seriozitatea acestui fapt, dorim să accentuăm încă o dată: cât de dezgustător este când, acolo unde harul se dovedeşte aşa de minunat, i se permite naturii, cărnii să se arate! Diotref era de compătimit! El a dorit o glorie deşartă! Atunci nu a corespuns inimii Domnului, care S-a golit pe Sine Însuşi, a luat chip de rob, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi chiar moarte de cruce (Filipeni 2:5-8). De aceea, credincioşii n-au putut avea o binecuvântare de la Diotref. El nu a putut arăta nimic din ceea ce ar putea confirma sau recunoaşte Domnul, căci cu un om mândru, Domnul nu poate merge pe cale. Domnul urăşte mândria (Proverbe 8:13). El trebuie să se „împotrivească“ celor mândri (Iacov 4:6), pentru a-i aduce la realitate. Da, este scris: „Şi oricine se va înălţa pe sine va fi smerit.“ Nu este în-grozitor când un credincios caută propria sa onoare şi tinde spre un loc de cinste? Celor smeriţi Dumnezeu le dă har; şi: „oricine se va smeri pe sine va fi înălţat“ (Matei 23:12). Un om mândru, chiar dacă este foarte talentat, nu poate aduce nici o binecuvântare credincioşilor. Închipuindu-şi că este ceva, îi face pe ceilalţi să se îndepărteze de el. Slujba sa nu este spre zidire şi promovare, nu merge de la inimă la inimă, căci el nu este mişcat de Duhul Sfânt, ci de activitatea propriului eu. De asemenea este foarte greu să te apropii de un asemenea om şi să-i slujeşti. Plin de el însuşi şi orb pentru lumina Cuvântului lui Dumnezeu, el se simte superior oricărei învăţături şi oricărui îndemn. Chiar şi slujba unui apostol chemat de Domnul, Diotref nu a recunoscut-o. Ce aroganţă şi orbire! În timp ce alţii erau mulţumitori pentru orice slujbă, care le-a fost adusă din dragostea pentru Domnul şi pentru cei sfinţi, acest om orb i-a respins pe slujitorii lui Dumnezeu, indiferent că erau apostoli, învăţători sau evanghelişti. Ce stare! Dar nu s-a mulţumit numai cu atât, ci a căutat să-l şi denigreze pe slujitorul Domnului prin vorbiri rele, defăimătoare şi să submineze încrederea în el, încât să facă imposibilă slujba lui. Aceasta desigur nu a întrerupt desăvârşirea puterii apostolului. El dorea ca la vizita sa să acţioneze cu autoritate cu privire la Diotref şi „să amintească lucrările lui“. În acele zile, pe lângă apostoli, existau unii care erau înzestraţi de Domnul recoltei pentru lucrarea Sa şi care îndemnaţi de dragostea lui Hristos, pentru „Numele Său“ au plecat să se pună în slujba Sa. Dar din partea lui Diotref nu li s-a arătat dragoste, primire. Diotref nu s-a gândit că primirea de oaspeţi este plăcută înaintea lui Dumnezeu şi că unii au găzduit fără să ştie îngeri (Evrei 13:2). Nu avea trebuinţă de slujba acelor bărbaţi. Unde era el, nu era necesar ca să vină şi alţii! Dacă cineva dorea să ştie ceva, putea să se informeze de la el! O, ce binecuvântare i se răpeşte unei adunări prin apariţia unui astfel de om! Ea pierde îmbărbătarea şi înviorarea pe care Domnul doreşte să o dea prin alte canale iubiţilor Săi. Exercitarea darurilor, pe care le-a dat spre zidirea Trupului Său, este împiedicată. Erau unii în adunare care nu încuviinţau un asemenea comportament, gândindu-se la cuvântul Domnului: „Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă respinge pe voi, pe Mine Mă respinge; iar cine Mă respinge pe Mine, respinge pe Cel care M-a trimis pe Mine“ (Luca 10:16). Ei ar fi dorit ca slujitorii Domnului să fie primiţi şi găzduiţi în dragoste; dar nici acest lucru, Diotref nu l-a acceptat. El exercita o stăpânire asupra lor, încât pe fiecare care îndrăznea să găzduiască pe fraţii care erau în călătorie, îi dădea afară din adunare. Ce imagine întunecată, tristă ne prezintă aceste două versete! Acel bărbat mândru, încăpăţânat împiedica orice efect duhovnicesc şi excludea mădulare credincioase, cu dăruire, fără să gândească la drepturile lor. Faţă de un asemenea comportament trebuia luată o poziţie hotărâtoare. De remarcat este aici că despre adunare nu se spune nimic. Era într-o stare slabă, decăzută? În orice caz existau mădulare care suspinau şi sufereau din cauza răului existent, dar nu erau suficient de tari pentru  ai împotrivi într-un mod corect. Trebuie să acceptăm că la strângerile generale, ca urmare a prezenţei şi acţiunii lui Diotref, caracterul unei adunări nu iese la iveală. Acţiunea sa a făcut ca adunarea să nu fie prezentată, pentru că era exact contrariul la ceea ce trebuie să descopere strângerile laolaltă ale unei adunări locale. Ne gândim aici înainte de toate la un fapt care nu trebuie să fie întunecat niciodată, şi nicidecum pierdut, şi anume că: ne strângem în jurul Persoanei Domnului nostru iubit (Matei 18:20). Nu în jurul unui om sau pentru un om ne adunăm, nu, acest drept sau acest loc Îl merită doar Domnul, şi niciodată nu îl va da unui slujitor de-al Său, chiar dacă ar fi cel mai bun şi cel mai credincios. De asemenea Duhul Sfânt vrea să fie conducătorul nostru ca să se slujească de cine vrea el şi să acţioneze cum vrea el, corespunzător nevoilor şi stării adunării. Este nevoie de multă atenţie şi sensibilitate, dacă vrem să savurăm prezenţa Domnului în mijlocul celor adunaţi în jurul Lui; este nevoie şi de adevărată dependenţă şi linişte a inimii, pentru ca nimic să nu împiedice acţiunea Duhului Sfânt. Având în vedere ceea ce ar putea veni, Domnul ne dă de gândit cu privire la Diotref în această scurtă epistolă, pe de o parte ca să ne arate ce înseamnă pentru El dacă cineva are o asemenea gândire, pe de altă parte ca să ne dea un exemplu de atenţionare când se ridică în noi oarecare îndemnuri plăcute nouă şi mândre. Să ne temem de orice înălţare şi aroganţă şi nimeni dintre noi să nu gândească despre sine mai mult decât se cuvine! Să fim înţelepţi, după cum Dumnezeu i-a dat fiecăruia măsura credinţei, şi să nu gândim la lucruri înalte, ci să rămânem la cele smerite! „Preaiubitule, nu imita răul, ci binele“, i se spune lui Gaiu. Aceasta putem să o luăm şi pentru noi în aceste zile ale sfârşitului. Dar pentru a rămâne păziţi de rău, este necesar „să rămânem în El“ (1. Ioan 2:28). Rămânând în El, suntem siguri în faţa atacurilor duşmanului şi putem înainta cu inimi fericite, în întâmpinarea Lui, în timp ce suntem o binecuvântare pentru alţii.

Comori org  http://comori.org/home.php

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/diotref/

Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa

Pagina de Discuţii de pe Forum luni, 3 septembrie 2007, 12:54:49 Autor: Ioan Basa Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 03 Sep 2007 la 09:54 Frate „Diogene” Va rog sa continuati expunerea dumneavoastra. cu deosebit respect ioan basa rob al lui Isus Hristos PS-poate va ajuta urmatoarele informatii (luate de pe internet ?) cu care eu nu sunt neaparat de acord….eu cred ca autorul acestei analize „teologice”, nu stie ce vorbeste, asa ca m-as bucura daca  nu-i vom urma  logica lui deviata de la Invatatura Sfintelor Scripturi. Puncte de vedere Exista patru puncte de vedere de a interpreta Apocalipsa. Unele dintre aceste puncte de vedere nu pot fi acceptate pentru ca nu numai mentin elemente contradictorii unul cu altul, ci de asemenea cu invataturi clare in alta parte din Scripturi. Indiferent de punctele de vedere sau metoda de interpretare, daca orice metoda contrazice orice invatatura simpla, aceasta metoda trebuie respinsa. PRETERISTA-  Toate evenimentele Apocalipsei, cu exceptia sfarsitului (Apoc. 20.11-22.5) au fost indeplinite in timpul perioadei Imperiului Roman. ISTORICA (sau istorica – continua) – Apocalipsa este o panoramia a istoriei bisericii de la epoca apostolilor pana la dizolvare. IDEALISTA – Apocalipsa nu este o reprezentare a evenimentelor actuale, ci este mai degraba o prezentare simbolica a luptei dintre bine si rau. FUTURISTA – Incepand cu cap. 4 Apocalipsa descrie evenimente viitoare care se vor petrece la sfarsitul epocii. Sunt multe perspective in abordarea preterista. Pe de o parte, unii resping inspiratia Apocalipsei de Dumnezeu. Pe de alta parte, altii accepta inspiratia, dar cred ca Apocalipsa nu are o semnificatie pentru cititorii de astazi. Abordarea idealista preda ca Apocalipsa nu este o carte de istorie si ca simbolurile descrie numai conflictul intre bine si rau. Totusi, Apocalipsa este o carte profetica (1.3; 22.19). Punctul de vedere „istoric continuu” mentine ca Apocalipsa este o carte de istorie si ca profeteste anumite evenimente istorice de dupa imperiul roman. Ea afirma de exemplu, ca fiara a fost imperiul roman, dar o alta indeplinire va avea loc in viitor. Problema este faptul ca interpretarea trebuie sa fie scrisa iar si iar cu trecerea timpului. In timpul lui Napoleon, oamenii au interpretat ca fiara a fost imparatul, o suta de ani mai tarziu, Adolf Hitler, si acum Saddam Hussein. Cine va fi urmatorul personaj istoric considerat ca fiind fiara o suta de ani in viitor? Vreau sa ne concentram asupra abordarii futuriste. Cea mai comuna interpretare a Apocalipsei este punctul de vedere futurist care spune ca totul din capitolele 4-22 va fi indeplinit in viitor, adica, timpul imediat inainte de venirea a doua a lui Cristos in sfarsit. Interpretarea „futurista” afirma  ca bisericile din capitolele 1-3 reprezinta probabil, sapte epoci istorice ale bisericii universale si ca evenimentele capitolelor 4-19 vor fi indeplinite peste sapte ani dupa inaltarea secreta a bisericii la cer. De exemplu, unele denominatiuni, sustin ca numerele au o valoare literala in loc de o valoare simbolica.  Martorii lui Iehova predau ca vor fi numai 144.000 de oamenii in cer (Apoc. 7 si 14). Multi oameni cred ca Cristos va domni o mie ani intr-o Imparatie pamanteasca. Urmatoarele sunt o schita pentru punctul aceasta de vedere: Planul lui Dumnezeu pentru Imparatia Sa n-a reusit pentru ca evreii nu L-au acceptat pe Isus din Nazaret ca Mesia. In loc de aceasta Imparatie neizbutita Dumnezeu a stabilit biserica ca o pauza in istorie, cunoscuta ca „vremea neamurilor”, pentru ca majoritatea din biserica au fost si sunt dintre neamuri. Aceasta lucrare se va sfarsi atunci cand biserica va fi rapita la cer (o interpretare gresita (?!)  a scrisorii 1 Tes. 4.13- 15 si a Matei 24.36-44) Cei necredinciosi vor trece prin Marele necaz  timp de sapte ani (Apoc. Capitolele 7-15 cu Matei 24.15-28) si vor primi o alta sansa de a-L accepta pe Isus ca Mesia. Saptamana a saptecezea din Daniel 9.24-27 ,despre care vorbea si Domnul Isus Hristos in MATEI 24:15-35, va lua loc in aceea perioada apocaliptica,  In timpul primelor trei ani si jumatate (Dan 9. 27; Apoc. 13) evreii se strang in Palestina si vor face un legamant cu anticristul sa reconstruiasca Templul (capitolul 11) si sa restabileasca sistemul de sacrificiu din Vechiul Testament si sa converteasca multi la iudaism. E interesant, un autor american a scris o serie foarte populara despre sfarsitul timpurilor, numita „Lasat in urma”. In o carte din serie identifica antihristul cu fiind un roman numit Nicolae, (acesta fiind de asemnea si numele cartii!) Intr-o a doua perioada de trei ani si jumatate (mijlocul saptamanii a saptezecea sau 42 de luni, Apoc. 13.5), anticristul va incalca acordul acesta, va pretinde  inchinare si ii va persecuta pe cei ce nu i se inchina (acesta fiind parte din  Marele necaz).  Futuristul descrie acest Mare necaz ca fiind gasit in Apocalipsa in capitolele 7-16. In aceasta perioada de sapte ani, fiara sau antihristul va domnia si va pune „un semn” (o marca; o pecete;sau poate un microcip)   pe cei care-l vor urma (Apocalipsa 13.16-18). Cei care nu vor avea semnul satanic, nu vor putea sa cumpere sau sa vanda, deoare-ce nu vor mai exista bani ca obiect de schimb (toate tranzactiile se vor face computerizat prin microcipul implantat pe mana sau pe fruntea celor ce vor adera la sistemul satanic al fiarei). Perioada aceasta se va sfarsi in batalia de la Armagedon in care Antihristul va strange o forta mare impotriva statului Israel (Apocalipsa 16.16). Cristos va veni cu sfintii ingeri ca sa lupte si sa invinga dusmanul (Apocalipsa 17-20). Cristos va stabili o imparatie  si-o domnie de o mie de ani. Domnul  Isus Hristos, va avea resedinta (capitala ) la Ierusalim  unde va sta pe tronul  al lui David (Apoc. 20.4-6). La a doua venire a lui Hristos ,va avea loc Invierea sfintilor,(1 Corinteni 15: 51-52)  cand El ii va ridica pe cei neprihaniti din moarte; Aceasta va fi prima inviere a mortilor (Apoc. 20.4). In aceasta perioada de 1000 de ani ,Cristos va fi singurul stapanitor peste tot pamantul. La sfarsitul celor o mie de ani, va avea loc o alta rebeliune sub conducerea Satanei, dar va fi oprita si toti oamenii cei rai vor fi inviati din moarte ca sa fie judecati (Apoc. 20.5-15). Obiectii: 1) Punctul acesta de vedere renunta la puterea lui Dumnezeu de a stabili Imparatia si de a ierta pacatele prin sangele lui Isus. 2) Isus n-a intentionat deloc sa stabileasca o imparatie pamanteasca. A respins ispita la inceputul slujbei atunci cand Satana l-a ispitit (Matei 4.7-10), in mijlocul slujbei atunci cand oamenii au incercat sa-L faca sa fie Rege peste El prin forta (Ioan 6.15) si la sfarsitul slujbei atunci cand Petru a rezistat cu sabia (Ioan 18.10, 11). Isus i-a spus lui Pilat in acelasi capitol ca Imparatia Sa nu este o parte din lume (Ioan 18.36) si nu va domnii de pe tron literal. Cristos n-a intentionat sa forteze pe oameni sa asculte de El prin teame sau necaz. Daca Cristos nu domneste acum la dreapta lui Dumnezeu asupra Imparatiei Sale, biserica, atunci nu a infrant niciodata Imparatia Satanei (Mt. 28.18; F. A. 2.34-36; 1 Cor. 15.24, 25; Col. 1.13-18; Evr. 2.14). Cand Isus a venit in cer, a plecat sa domneasca in cer, nu sa bata darabana cu degetele timp de milenii. Imparatia exista (Col. 1.13; Evr. 12.28; Apoc. 1.5) 3) Invatatura Futurista neaga faptul ca Cristos a unit evreii si neamurile intr-un singur trup si ca amandoi trebuie sa fie numiti crestini (FA. 11.26; Ef. 2.14; 3.6; Gal. 3.28; Col. 3.11). Israelul nu este centrul istoriei – Cristos si mantuirea pe care o ofera tututor oamenilor, nu doar evreilor, este scopul istoriei. Si doar a folosit natiunea Israel ca intermediul prin care Mesia a venit in aceasta lume.  Biserica este Israelul – spiritual (Rom. 2.28, 29). De fapt, crestinii inceputurilor erau evreii. Dumnezeu n-a intentionat niciodata ca vor fi doua clase de oameni. Un evreu etnic de astazi, cel care urmeaza Tora, trebuie sa fie crestin pentru ca Tora a vorbit despre Mesia si Isus a indeplinit toate profetiile despre Mesia. Nu toti evreii l-au respins pe Isus. Trei mii, inclusiv cei care voiau ca El sa fie crucificat, L-au acceptat in ziua Cincezecimii si mii de mii multi ani mai tarziu (Fa. 2.41; 4.4). Conducatorii evreilor (fariseii) L-au respins ca Mesia si au avut de suferit pentru respingere in 70 d. Cr. Atunci cand Ierusalim a fost distrus de catre romani (Isus a profetit acest lucru in Mt. 24.1-35; Luca 19.41-44) si l-a avertizat pe Marele preot (Mt. 26.64, 65). Majoritatea crestinilor din cele sapte biserici din Asia erau gentili 4) A restabili sistemul de sacrificiu din Vechiul Testament inseamna ca sangele lui Cristos nu este suficient pentru a ierta si a mantui omul (Evr. 10.4). Scopul cartii Evrei (cititi din nou scrisoarea catre Evrei) este de a arata ca jertfa lui Cristos a indeplinit toate jertfele Vechiului Testament. A fost perfecta. Nu mai exista nevoia de alte jertfe animale (Evrei. 10.10-18). Prin implicatie, punctul de vedere futurist afirma ca sangele lui Cristos nu este suficient si „va lua cel ce va calca in picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pangari sangele legamantului, cu care a fost sfintit, si va batjocori pe Duhul harului” (Evr. 10.29). De fapt, cei care revin la legea lui Moise s-au despartit de Cristos; au cazut din har (Gal.5.4). 5) Nu va fi o „rapire la nouri” (1 Tes. 4.13-18) si Isus vine numai o data. Va fi numai o singura inviere (omul acesta nu stie ce spune) si o singura judecata generala (Ioan 5.28, 29). Sfintii cu care Isus va veni sunt ingerii,  (Mt. 25.31; 2 Tes. 2.7; Iuda 14). Toata lumea Il va vadea si Il va auzi „strigatul, glasul unui arhanghel si trambita lui Dumnezeu” si (Mt. 25.31, 32; 1 Tes. 4.16; 1 Cor. 15.52, FA. 1.11; Apoc. 1.7). Punctul acesta de vedere aceasta face cartea sa para irelevanta pentru nevoile crestinilor de la sfarsitul primului secol care au primit scrisoarea aceasta de la Ioan. Nevoia lor este indemnare de a se pocai si mangaiere de a indura persecutie severa. Daca totul este in viitor, la multe secole departare, ce semnificatie exista pentru ei? Ioan spune iar si iar ca profetiile din scisoare vor „intampla in curand” (1.1) si ca Cristos vine in curand (22.7). Nu se poate sa nege referintele istorice mentionate in capitolele 1-3. 6) Nici cuvantul „antihrist, nici conceptul antihristului modern nu se afla in Apocalipsa, fara sa mai vorbim de toata Biblia. 1 si 2 Ioan mentioneaza antihristul, dar exista doua lucruri: 1) sunt multi antihristi; 2) Ei lucrau deja in acel timp. Vedeti lectiile lui Daren din 2 Tesaloniceni 2:1-7 , pentru discutie despre „omul faradelegii” (2.3) pe care oamenii il identifica cu antihristul. Mai degraba, sa alegem o alta metoda. Sa folosim metoda „fundal-istoric” de interpretare. Este o parte din metoda preteristului, dar vrem s-o despartim. Aceasta metoda este loiala contextului istoric al Apocalipsei. Adica, o intelege ca o scrisoare istorica a lui Ioan din Patmos catre cele sapte biserici istorice din Asia in 95 d. Cr. Ioan scrie in timpul persecutiei severe pentru a-i avertiza ca vremuri dificile vin inainte si ii indeamna sa ramana credinciosi pentru ca vor fi victoriosi daca sunt de partea a lui isus. Metoda aceasta tine minte semnificatia scrisorii pentru cititorii originari si pentru citiorii de astazi Aceasta metoda este loiala contextului literar al cartii. Autorul a scris in limbaj simbolic strict acele lucruri care el vrea sa ramana ascunse audientei neintentionate. Deoarece Apocalipsa a fost scrisa intr-un limbaj simbolic in general, regulile normale de interpretare nu se aplica. Iata regula: trebui sa intelegem cuvintele si frazele in intelesul lor clar si simplu daca nu exista un motiv pentru care trebuie sa le intelegem in mod figurativ. Pentru Apocalipsa, opusul este adevarat, trebuie sa intelegem cuvintele si frazele in mod figurativ daca nu exista un motive pentru care sa nu le intelegem asa. „Interpretul care incepe sa inteleaga Apocalipsa, literal, incepe in directie proasta si cu cat mai departe inainteaza in directia aceasta, cu atat mai putin intelege cartea” (Summers 48). Deci, sa luam metoda aceasta si incepem studiul nostru al scrisorii Apocalipsa. Rezumatul celor patru perspective asupra Apocalipsei. Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa vineri, 31 august 2007, 18:35:36 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 31 Aug 2007 la 15:35 FRATE BASA, am fot plăcut impresionat de propunerea dumneavoastră. Chiar aşa doream să fie colaborarea dumneavoastră cu mine. M-am gândit mult la un plan de studiu… Şi acum am să vă împărtăşesc ceea ce gândesc: Când am sosit aici am găsit forumul aproape mort. Eu cred însă că vom avea din ce în ce mai mulţi vizitatori şi chiar noi membrii. Şi scriu aici nu numai pentru dumneavoastră ci pentru toţi care trec pe aici. De aceea trebuie ca „ieslea” să fie aşa fel potrivită încât să ajungă toţi la ea… În general se spune că profeţiile nu pot fi înţelese pentru că nici teologii nu pot să le înţeleagă destul de bine şi de aceea se contrazic unii cu alţii. Ei bine, eu vreau să dau curaj membrilor de rând ai bisericii să studieze profeţiile, pentru că Apocalipsa nu este descoperirea lui Isus pentru „TEOLOGII SĂI” ci pentru „ROBII SĂI” (Ap. 1:1) Deci dacă am urma planul dumneavoastră, s-ar putea să sugerăm cititorilor că am pornit la drum cu idei preconcepute pe care le-am adunat de-alungul anilor, nu din Biblie, ci din cărţi scrise de diferiţi teologi. Sau ei ar putea spune: „Apocalipsul?” Nu este pentru mine… Nu vezi că trebuie să ai multe cunoştinţe din profeţii mai înainte de a porni la drum ca să faci un asemenea studiu?” De aceea m-am hotărât să studiem câteva profeţii ca şi când am fi doi membri simpli ai bisericii lui Hristos, care nu au nici un fel de cunoştinţe din profeţii decât ceea ce s-a scris mai sus la acest topic. Şi de fapt aşa şi trebuie să ne prezentăm în faţa Cuvântului lui Dumnezeu – ca un copil care vrea să fie învăţat ceea ce nu ştie… Teologii se încred prea mult în intelectul şi în cunoştinţele lor. Duhul lui Dumnezeu nu-i poate călăuzi, pentru că ei nu sunt dispuşi să se lase învăţaţi, sau nu cred că au nevoie să fie învăţaţi. Considerând deci că suntem doi membrii simpli, ce pregătiri trebuie să facem ca să putem porni la drum? Să avem o Biblie şi o concordanţă cât mai completă, sau o Biblie electonică, pentru ca să putem căuta versetele care ne răspund la întrebări sau ne explică o anumită idee. (Căutarea în Biblia electonică românească se poate face şi pe internet.) Şi mai trebuie ceva: Să ştim precis care este ţinta aventurii noastre în profeţia biblică. Vom compara ce spune Biblia cu ceea ce învaţă Futurismul şi Preterismul despre Anticrist. Pentru aceasta vom studia pe rând pasajele biblice care vorbesc despre Anticrist. Câte o dată se întâmplă însă că începe să ne „mănânce” ceva pe burtică. Aceasta înseamnă că un purice a început să sugă sângele nostru. Noi ne scărpinăm, şi atunci puricele stânjenit de scărpinare lasă treaba neterminată şi se mută într-un alt loc. Noi ne scărpinăm din nou şi el îşi lasă din nou treaba neterminată ca să se mute iarăşi… Şi aşa mai departe… Cu numai două zile în urmă am scos din biblioteca mea câteva cărţi de ale lui Grant R. Jeffrey şi am vrut să văd cum prezintă el pe Anticrist. Ca să vedem dacă Futurismul se armonizează cu Biblia, trebuie să avem câteva cunoştinţe generale despre ceea ce spune el despre Anticrist, nu este aşa? Ei bine, acest autor a procedat cu mine, ca cititor al său, exact la fel ca şi puricele care se mută din loc în loc… A citat dint-un pasaj biblic un verset rupt de context, apoi a lăsat acolo treaba neterminată şi s-a mutat la un alt pasaj, unde din nou a citat un verset rupt din context, şi fără să se ocupe mai departe de cel de al doilea pasaj, el a sărit la al treilea…. Şi aşa mai departe… În felul acesta el a forţat Biblia să spună ceea ce EL vroia ca ea să spună. Dar aceasta este o pervertire a Bibliei şi o inducere în eroare a cititorilor… Noi nu vom face însă aşa… Iată două exemple concrete: Preterismul spune că acel corn mic din Daniel 7 este Nero sau Antioh Epifanul, care s-au purtat foarte crud cu poporul lui Dumnezeu. Noi însă nu ne vom muta la un alt pasaj biblic până nu vom scoate în evidenţă TOT ce spune capitolul acela despre identificarea cornului cu cei doi persecutori… În afară de această caracteristică, pasajul rtespectiv ne mai dă alte zece caracteristici ale cornului, care deasemenea trebuie aplicate TOATE la cei doi împăraţi… Abia atunci vom şti cu siguranţă dacă interpretarea Pretersimului este corectă sau nu. Preterismul calculează numele lui Nero şi anunţă că rezultatul este 666 [Apoc. 13]. Noi însă vom spune: Stai puţin! 666 este semnul fiarei. El este amintit tocmai la sfârşitul pasajului profetic. Înaintea lui 666 sunt alte zece caracteristici ale fiarei. Profeţia a amintit 666 la sfârşitul pasajului, ca un fel de verificare ca să avem siguranţa unei interpetări corecte. Deci ia să vedem dacă acele zece caracteristici se potrivesc TOATE cu identificarea lui Nero…. In concluzie, noi vom verifica în lumina Bibliei ceea ce spun Futurismul şi Pretersimul despre Anticrist, dar nu sărind ca puricele de la un verset rupt din context la altul… Şi vom începe cu cele mai uşoare pasaje biblice care ne vorbesc despre Anticrist. Deci frate Basa, eu cred că următorul pas ar trebui să fie alcătuirea unei liste cu idei spuse pe scurt despre ceea ce învaţă Pretersimul despre Anticrist şi despre ceea ce învaţă Futurismul despre Anticrist. Lista aceasta este necesară pentru că pe măsură ce vom înainta cu cercetarea Bibliei despre Anticrist, noi vom compara mereu descoperirile profetice cu ceea ce este scris în lista aceea. De exemplu Futurismul învaţă: 1.    Anticrist este un singur individ. 2.    El este un individ care va apare cândva în viitor. 3.    Anticristul este un talentat politician 4.    El va desfiinţa jertfele de la Templul lui Dumnezeu. 5.    Etc., etc…. Frate Basa, dacă vreţi să mă ajutaţi la alcătuirea acestei liste, ajutorul dumneavoastră este binevenit. Domnul să binecuvinteze prietenia şi colaborarea noastră. Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa vineri, 31 august 2007, 18:32:11 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 31 Aug 2007 la 15:32 POATE FI ÎNŢELEASĂ CARTEA LUI DANIEL? [1] Ce profeţie găsim în cartea lui Daniel cu privire la înţelegerea cărţii sale? „Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte, şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte.”Daniel 12:4 NOTĂ: Cartea lui Daniel avea să fie pecetluită (sau neînţeleasă) dar nu pentru totdeauna, ci “PÂNA la vremea sfârşitului. “ATUNCI” – spune profetul – “MULŢI o vor citi, şi cunoştinţa [ei] va creşte” Noi trăim în timpul sfârşitului şi de aceea cartea lui este acum desigilată. Acum ea poate fi înţeleasă pentru că profetul spune: “ATUNCI”, adica în timpul sfârşitului, “MULŢI” vor citi profeţiile lui Daniel şi astfel cunoştinţa din cartea lui “va creşte”.  [2] Cine sunt cei care pot înţelege profeţiile din cartea lui Daniel? “El [îngerul] a răspuns: „Du-te, Daniele! Căci cuvintele acestea vor fi ascunse şi pecetluite PÂNĂ la vremea sfârşitului. Mulţi vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul, şi niciunul din cei răi nu va înţelege, dar CEI PRICEPUŢI VOR ÎNŢELEGE.” Daniel 12:9.10 NOTĂ: Apocalipsa a fost scrisă pentru “robii” lui Dumnezeu, ca să-i avertizeze cu privire la evenimentele din timpul sfârşitului şi să ştie astfel cum să se pregătească pentru ele. (Ap. 1:1). În timpul sfârşitului – spune Daniel – “MULŢI vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi.” Aceasta face parte din pregătirea “robilor Săi” pentru evenimentele finale. Ei sunt puşi aici în contrast cu “cei răi” care nu vor fi “curăţiţi” de păcat, ci vor continua să facă “răul”. Şi profetul spune mai departe că “niciunul din cei răi nu va înţelege” profeţiile din cartea sa. Cine sunt însă cei PRICEPUŢI care vor înţelege cartea lui Daniel? Pentru înţelegerea adevărurilor lui Dumnezeu – inclusiv profeţiile – Biblia recomandă o anumită metodă de studiu şi cei PRICEPUŢI sunt aceia care se încred in acea metodă şi o folosesc pentru descifrarea simbolurilor profetice. [3] Cum se referă apostolul Pavel la acea metodă specială pe care o folosesc “cei pricepuţi” în înţelegerea adevărurilor divine? “Şi vorbim despre ele [lucrurile lui Dumnezeu] nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti”. – 1 Cor. 2:13 NOTĂ: Deci Biblia (inclusiv profeţiile ei) nu se explică întrebuinţând comentarii ce izvorăsc din “înţelepciunea omenească”. “ÎNTREBUINŢÂND O VORBIRE DUHOVNICEASCĂ PENTRU LUCRURILE DUHOVNICEŞTI” înseamnă să foloseşti versete inspirate pentru explicarea altor versete inspirate. Cu alte cuvinte, Biblia se explică comparând verset cu verset. Mulţi au pervertit însă această metodă, folosind pentru comparaţie versete rupte din contextul în care au fost puse. Aşa s-a născut babilonia de crezuri şi interpretări profetice care există în zilele noastre. Un exemplu clasic în această privinţă ar putea fi acesta: “Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s-a dus de s-a spânzurat.” (Mat. 27:5) ”Du-te de fă şi tu la fel”, i-a zis Isus.” – (Luca 10:37) Ar fi foarte ridicol să susţin pe baza acestor două versete că Isus ne-a sugerat să ne spânzurăm… Acest fel de interpretare “ridicolă” este totuşi ceva foarte obişnuit în cărţile care explică profeţiile cu privire la timpul sfârşitului. Nu cumva de aceea a apărut zicala care spune că fiecare interpretează Biblia în felul lui? [4] Cum a aplicat Isus metoda “duhovnicească” atunci când a explicat ucenicilor profeţiile Vechiului Testament? “Şi a început de la Moise, şi de la toţi proorocii, şi le-a tâlcuit, ÎN TOATE SCRIPTURILE, ce era cu privire la El.” – Luke 24:27 NOTĂ: “De la Moise” înseamnă de la cele cinci cărţi scrise de Moise. “De la TOŢI proorocii” înseamnă de la scrierile tuturor profeţilor din Biblie. Concluzia este că Isus a scos din TOT Vechiul Testament, TOATE versetele care se refereau la subiectul ce era încă neînţeles ucenicilor Săi. Apoi El le-a “TÂLCUIT” Scripturile comparând verset cu verset. [5] Ce a spus Isus despre înţelegerea cărţii lui Daniel? “De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit proorocul Daniel, „aşezată în locul sfânt” – cine citeşte să înţeleagă!” – Matei 24:15 Nota: “Cine citeşte să înţeleagă”! De ce? Pentru că profeţia lui Daniel poate fi înţeleasă. Şi vă rog să observaţi că Isus a folosit modul imperativ: “Cine citeşte să înţeleagă!” Acum, după ce am prezentat ce spune Biblia despre înţelegerea cărţilor Apocalipsa şi Daniel, este numai normal să aşteptăm cu toţii un exemplu de interpretare clară a profeţiilor din Biblie, un exemplu care să arate că profeţiile au fost date pentru toţi membrii bisericii lui Hristos şi nu numai pentru teologii din ea. De aceea m-am hotărât să VERIFICĂM cu Biblia ce învaţă Preterismul şi Futurismul despre ANTICRIST. De ce? Iată motivele: (a)            Preterismul învaţă că toate profeţiile s-au împlinit în trecut, mai ales în jurul anului 70 d.Hr. Pe de altă parte Futurismul crede că împlinirea profeţiilor escatologice va avea loc în viitor. Este evident că cele două sisteme de interpretare se exclud reciproc, şi cum Biblia este una singură şi Dumnezeu nu se contrazice pe Sine, logica ne spune că una din cele două este o mare eroare. Este adevărat că a doua venire a lui Isus a avut loc la numai câteva zeci de ani după înălţarea Sa la cer, sau venirea Lui este încă în viitor? Este adevărat că Anticrist a fost Nero sau Antioh Epifanul? Sau Anticrist este un misterios personaj ce va apare în viitor? Eu mă minunz cum este posibil ca şcolile teologice să înveţe despre aceste două sisteme de interpretare, fară să precizeze care este bună şi care este o eroare… (b)            Pretersimul nu este un sistem unitar de interpretare, pentru că circulă în protestantism sub diferite variante. Deşi Preterismul a mai câştigat ceva teren în ultimul timp, Futurismul este mult mai răspândit. Totuşi şi Futurismul are variantele sale. Faptul că cei care promovează aceste două sisteme nu sunt uniţi în interpretările profeţiilor trezeşte bănuieli serioase… De ce se întâmplă aceasta dacă Biblia este una singură şi Spiritul Sfânt a inspirat să se scrie asigurarea că profeţiile Bibliei pot fi înţelese? De ce există această situaţie în Protestantim, dacă Isus a promis că Duhul Sfânt ne va călăuzi în înţelegerea adevărului divin şi ne va descoperi lucrurile viitoare? (Iona 16:13) Aşadar, ce învaţă Biblia, Futurismul şi Preterismul despre Anticrist? Discutii diverse : Fumatul – o problema demonica? marţi, 28 august 2007, 18:15:51 Autor: Diogene Subiect: Fumatul – o problema demonica? Postat: 28 Aug 2007 la 15:15 Am apreciat că până aici aţi făcut o lucrare bună. De aceea am intervenit şi eu în discuţia voastră. Totuşi nu trebuie să vă opriţi aici. Trebuie mers mai departe… Fumatul este o SINUCIDERE lentă şi de aceea este păcat. Un om păcătos a căzut într-o prăpastie adâncă şi are un picior şi o mână fracturate. El este tocmai fumătorul de care aţi vorbit până acum. Îl putem asemăna cu omul căzut între tâlhari, din parabola lui Isus. Voi şi cu mine venim din când în când până la marginea prăpastiei şi căutăm să-l convingem că este în primejdie de moarte şi că trebuie să iasă urgent din acea prăpastie, lăsându-se de fumat. După aceea, mulţumiţi că am dat o avertizare bună ne îndepărtăm grăbiţi spre treaba noastră (Poate chiar ne îndreptăm spre slujba de la biserică…). Eu mă întreb dacă nu cumva noi suntem preotul şi levitul din parabola cu samariteanul milos… Trebuie să iasă din prăpastie? El o ştie foarte bine… Nu mai are nevoie de argumente în această privinţă… Necazul este că nu poate să iasă din prăpastie, adică să se lase de fumat… Noi venim din nou până la marginea prăpastiei ca să-l “sfătuim” să iasă din prăpastia în care a căzut. Eu mă aplec spre el şi-i strig: “Nu ai voinţă… Dacă ai vrea, tu ai ieşi din această prăpastie…” Şi omul începe să se sforţeze din răsputeri, în timp ce repetă la nesfârşit în gând: “Vreau!… Vreau… Vreau!… După un timp însă, renunţă să mai lupte, pentru că vede zădărnicia apelării la voinţa sa. Apoi Laurenţiu încearcă reţeta lui: “Tu nu ai destulă credinţă… Totul este cu putinţă celui ce crede… Dacă ai avea credinţă cât un bob de muştar, ai putea să muţi şi munţii de la locul lor…” Şi omul nostru încearcă din nou. El îşi încordează muşchii şi face o nouă încercare disperată, în timp ce repetă în minte cuvintele: “Eu cred! Eu cred! Cred… Cred… Cred…” Dar totul este zadarnic şi el cade în descurajare… Acum Viorica spune: “Lăsaţi-mă să încerc şi eu”… “Măi omule, tu trebuie mai întâi să te pocăieşti şi apoi să te naşti din nou şi să ai relaţie zilnică cu Isus… Altfel te înghite focul”… Si el răspunde: “Cum ai zis? Pocăinţă? Naşterea din nou? Relaţie cu…? Ce sunt alea?” Noi folosim aici vocabularul de la biserică, dar dacă el este un fumător creştin, trebuie să fim conştienţi că nu prea este dus la Biserică… El nu cunoaşte cum să experimenteze ceea ce noi îi spunem. Chiar şi pentru noi aceste cuvinte şi-au mai pierdut o parte din adevărata lor însemnătate… Noi vorbim aici despre păcătosul de fumător, dar sunt multe alte păcate care au înrobit pe cititorii noştri… Şi sunt păcate care ne-au înrobit pe noi… Poate mândria şi dorinţa de a fi apreciat…  Poate plăcerea de a bârfi sau de a asculta bârfe… Poate invidia… Dacă Isus ar trăi astăzi printre noi, probabil că ne-ar scrie şi păcatele noastre pe nisip, ca să le citim şi să le recunoaştem… Deci cum putem ajuta pe un om căzut în păcat? Mai întâi trebuie să identificăm locul unde ne aflăm şi de unde trebuie să pornim cu el pe drumul spre mântuire. Locul acela este numit “VÂNDUT ROB PĂCATULUI” şi este indicat de versetele care urmează: a)      Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre, şi eram DIN FIRE COPII AI MÂNIEI, ca şi ceilalţi. Ef. 2:3 b)      Voi eraţi MORŢI ÎN GREŞELILE ŞI ÎN PĂCATELE voastre Ef. 2:1 c)      măcar că eram MORŢI ÎN GREŞELILE NOASTRE, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi). Ef. 2:5 d)      Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este VRĂJMĂŞIE ÎMPOTRIVA LUI DUMNEZEU, căci ea NU SE SUPUNE Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. Rom. 8:7 e)      Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este MOARTE, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. Rom. 8:6 f)        Deci, cei ce sunt pământeşti, NU POT SĂ PLACĂ LUI DUMNEZEU. Rom. 8:8 g)      În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, UMBLĂ DUPĂ LUCRURILE FIRII PĂMÂNTEŞTI; pe când, cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. Rom. 8:5 h)      Dacă trăiţi după îndemnurile ei, VEŢI MURI; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. Rom. 8:13 i)        Toţi am ajuns ca nişte necuraţi şi TOATE FAPTELE NOASTRE BUNE SUNT CA O HAINĂ MÂNJITĂ. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul. Isaia 64:6 j)        CUM AR PUTEA SĂ IASĂ DINTR-O FIINŢĂ NECURATĂ UN OM CURAT? NU POATE SĂ IASĂ NICIUNUL. Iov 14:4 k)      Dar omul firesc NU PRIMEŞTE LUCRURILE DUHULUI LUI DUMNEZEU, căci, pentru el, sunt o NEBUNIE, şi nici NU LE POATE ÎNŢELEGE, pentru că trebuiesc judecate duhovniceşte. 1 Cor. 2:14 l)        Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci, despărţiţi de Mine, NU PUTEŢI FACE NIMIC. Ioan 15:5 m)    Poate un Etiopian să-şi schimbe pielea, sau un pardos să-şi schimbe petele? Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele, voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul? Ieremia 13:23 Aici se subintelege raspunsul negativ. n)      Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sunt pământesc, VÂNDUT ROB PĂCATULUI. Rom. 7:14 CONCLUZIE: Aceasta multime de martori ne uneste pe toti in acelas adevar biblic. 1.    Omul pacatos traieste in pacat pentru ca nu poate altfel. 2.    Viata lui este o continua vrajmasie impotriva lui Dumnezeu. 3.    Finalul vietii sale păcătoase este moartea. Rom 6:23 4.    Intrebarea logica este daca exista vreo solutie de slavare pentru el din aceasta situatie. Care este următorul pas pe care trebuie să-l facem cu omul nostru pe drumul spre mântuirea din păcat? Sau să presupunem că eu sunt omul acela… Vreţi să-mi explicaţi în mod concret care este primul pas pe care trebuie să-l fac spre mântuire? Dar vă rog, nu-mi aruncaţi un cuvânt din vocabularul de la biserică şi după aceea să treceţi mai departe, mulţumiţi că nu sunteţi în situaţia mea… Aşezaţi-vă lângă mine, şi explicaţi-mi cum pot să fiu mântuit… Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa marţi, 28 august 2007, 18:02:31 Autor: Ioan Basa Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 28 Aug 2007 la 15:02 Frate „Diogene” Cred ca propunerea dumneavoastra  este corecta, „ANTICRISTUL” fiind unul din elementele cheie ale profetiilor escatologice atat in cartea profetului Daniel ; in Matei 24; 2 Tesaloniceni 2 ; cat si in cartea Apocalipsei. Dar daca vorbim de „anticrist” va trebui sa tinem cont de profetiile care vorbesc despre „omul anticrist” si profetiile care se refera la  „sistemul anticrist”; confundandu-le unul cu altul, vom avea doar dureri de cap. Iar in „sistemul anticrist” poate ca ar trebui sa intelegem si „babilonul economic” si „babilonul spiritual” elemente esentiale ale acestui sistem diabolic. Si asa cum spuneati, cred ca este corect ca sa determinam si sa delimitam in primul rand adevarurile pe care Sfintele Scripturi le dezvaluie cu privire la „anticrist”, iar celelante elemente escatologice se vor evidentia si lamuri  de la sine, ele fiind interdependente si corelate cu acest element cheie. Poate doriti sa dezvoltam un plan de analiza a subiectului „anticrist” ?! Ca de exemplu: -OMUL ANTICRIST  (referintele biblice) -SISTEMUL ANTICRIST (referintele biblice) -CAND VA APAREA „ANTICRIST” PE SCENA MONDIALA A LUMII -CE-L OPRESTE ACUM CA SA NU SE POATA INCA DA PE FATA ? -PRIN CE „ACTIUNE” ISI VA FACE EL DEBUTUL IN LUME ? -CA FEL DE CONDUCATOR VA FI ACEST ANTICRIST ? -CELE PATRU FAZE ALE LUCRARII LUI ANTICRIST -ATITUDINEA LUMII FATA DE ANTICRIST -ATITUDINEA EVREILOR FATA DE ANTICRIST -ATITUDINEA SFINTILOR FATA DE ANTICRIST -RAPORTUL DINTRE ANTICRIST SI BISERICA APOSTATA -LUCRAREA LUI ANTICRIST SI SCOPUL EI. -ASUPRIREA SI NIMICIREA POPORULUI SFINTILOR…. -MARTIRAJUL -LUCRAREA SISTEMATICA DE NIMICIRE A LUMII… -LUCRAREA ANTICRISTULUI IN PRIMA JUMATATE A SAPTAMANII PROFETICE DIN DANIEL 9:27 -LUCRAREA ANTICRISTULUI IN A DOUA  JUMATATE  A SAPTAMANII PROFETICE DIN DANIEL 9:27 -REFERINTELE DIN PROFETIILE LUI DANIEL; EVANGHELII; EPISTOLE SI APOCALIPSA REFERITOARE LA INTRAREA LUI ANTICRIST IN TEMPLUL LUI DUMNEZEU ;( IN CARE TEMPLU VA INTRA ANTICRISTUL SI-N CARE TEMPLU NU VA INTRA )? -CAND VA INTRA ANTICRISTUL IN ACEST TEMPLU ? -CUM VA INTRA EL IN TEMPLU (METODELE FOLOSITE) -FALIMENTUL LUCRARII LUI ANTICRIST -NIMICIREA SI PEDEPSIREA SISTEMULUI LUI ANTICRIST Aceste puncte sunt doar o sugestie personala, dar daca doriti, dumneavoastra puteti  discuta acest subiect folosind orice alte metode. cu deosebit respect ioan basa rob al lui Isus Hristos Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa luni, 27 august 2007, 18:54:06 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 27 Aug 2007 la 15:54 Frate Basa, şi eu simt şi cred că după pledoaria pe care am prezentat-o cu privire la înţelegerea profeţiilor, nu numai dumneavoastră ci şi oricare dintre cititorii care trec pe aici aşteaptă un exemplu concret cu privire la interpretarea lor. Topicul deschis aici se referă însă la o discuţie generală cu privire la interpretarea Apocalipsei. Este posibil ca subiectul care va fi pus în discuţie să depăşească hotarele topicului de aici. Probabil că va trebui să ne mutăm la un alt topic. La acest topic eu voi mai adăuga însă versetele care arată că şi cartea lui Daniel poate fi înţeleasă. În ceea ce priveşte metoda de interpretare a profeţiilor, în general noi suntem de acord, şi anume că trebuie să ne bazăm pe contextul general al Bibliei. Totuşi şi contextul local este foarte important şi de obicei el este ignorat. Aceasta este desigur o cauză majoră a confuziei care există astăzi în lumea creştină cu privire la înţelegerea profeţiilor. Pentru exemplificarea care este aşteptată, am ales un subiect ce necesită o cercetare foarte atentă: Cele două sisteme de interpretare – Preterismul şi Futurismul – se exclud reciproc. Logica ne spune ca nu pot fi biblice amândouă. Una dintre ele trebuie să fie o mare eroare. Dar care? Subiectul acesta este imens, dar noi ne vom concentra numai asupra unui singur detaliu – ANTICRIST. Deci vom cerceta pe rând pasajele biblice care se referă la anticrist şi vom compara mereu descoperirile Bibliei cu învăţătura celor două sisteme. În felul acesta sistemul care se va contrazice cu Biblia va începe să fie bănuit ca fiind o apostazie. Acum în ceea ce priveşte metoda de desfăşurare pe forum a acestui subiect am nevoie în prealabil de acordul dumneavoastră. Eu cred că este mai bine să facem împreună o cercetare “ÎN ECHIPĂ”. Aceasta înseamnă că se va stabili precis câte un pasaj biblic (câteva versete, sau un capitol) şi vom căuta în el ce spune Biblia cu privire la anticrist. Apoi rezultatul acestei căutări va fi comparat cu ceea ce spun Preterismul şi Futurismul în acea privinţă. Cu alte cuvinte, vom înainta împreună pas cu pas, comunicându-ne mereu opiniile cu privire la ceea ce descoperim în Biblie în armonie sau dezacord cu vreunul dintre cele două sisteme de interpretare. Când vom intra în lumea simbolurilor, vom căuta să stabilim în prealabil versetele cheie care descifrează simbolul respectiv, şi numai după aceea vom compara învăţătura Bibliei cu învaţatura Futurismului sau a Preterismului. În concluzie, dacă dumneavoastră sunteţi de acord cu metoda aceasta “frăţească” de cercetare a Bibliei, eu voi fi gata imediat să vă pun în mână capătul de fir pe care îl vom urmări împreună în profeţia biblică. Va fi o adevărată aventură în domeniul profetic al Bibliei! Pacea lui Isus să fie cu dumneavoastră! Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa duminică, 26 august 2007, 01:19:14 Autor: Ioan Basa Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 25 Aug 2007 la 22:19 Frate „Diogene” In urma cu cativa ani de zile , eu am inceput un studiu personal, din Cartea Apocalipsei si metoda mea de-a cerceta si analiza aceste taine , a fost in primul rand sa inteleg CE SPUNE TOATA SCRIPTURA despre profetiile escatologice, apoi am citit si aprofundat multa literatura crestina din dorinta de-a intelege ce spun si altii pe marginea acestui subiect…. dar in mod deosebit, l-am rugat pe Domnul sa-mi deschida mintea sa pricep profunzimile acestor taine pe care le  cercetam. Pana la un anumit punct, toti comentatorii profetiilor escatologice, merg paralel si spun cam aceleasi lucruri… Divergentele de interpretare, apar  atunci cand acesti „teologi” , intra in subiectul profetic, si  incearca sa explice subiecte ca: 1.)-ce se intampla cu „biserica” in perioada „necazului cel mare” (ei nu sunt capabili sa explice unde a disparut biserica ?….. pentruca despre ea nu se spune nicaieri ca ar fi fost rapita  ;  ea nu apare in cer…dar se pare ca nu mai este nici pe pamant….deci aici se ascunde o alta taina prea putin inteleasa….) 2.)-„teologii”   sunt inca impartiti asupra subiectului daca biserica il va vedea sau nu pe Anticrist.?!(adica daca biserica va fi rapita inainte de aparitia lui Anticrist, sau dupa aparitia lui….) optam pentru  pretribulationist- middle sau post tribulationist?! 3.)-apoi, 1260 de zile inseamna  1260 de ani , sau doar 42 de luni ?! 4.)- cine sunt cei „doi martori” ?! avem 5 referinte ca sa-i identificam…dar inca nu ne putem hotara daca ei sunt: moise si ilie ? sau poate enoh si ilie ? sau cum spun adventistii; vechiul si noul testament ?! 5.)-in care „templu” va intra Anticristul si se va da drept „dumnezeu” ? 6.)-ce reprezinta Babilonul cel Mare ?!(este vorba de babilonul economic…. si babilonul spiritual ) 7.) 2 TESALONICENI 2:7 ce trebue sa fie „luat” din drumul tainei faradelegii pentru ca ea sa poata sa-si inceapa lucrarea?! si multe alte subiecta de acest gen care divizeaza opiniile „cercetatorilor” si comentatorilor profetiilor escatologice…. Dar trebue sa recunosc ca inceputul prezentarii dumneavoastra este excelent….astept insa dezbaterea PROFETIILOR ESCATOLOGICE care asa cum spuneati, NU SUNT PECETLUITE  pentru Biserica lui Hristos. cu deosebit respect ioan basa rob al lui Isus Hristos Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa sâmbătă, 25 august 2007, 16:13:22 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 25 Aug 2007 la 13:13 Noi am vazut împreună ca Apocalipsa îşi începe mesajul ei către biserică, asigurându-ne în mod insistent că nu este de loc o cartea neînţeleasă. Să vedem acum modul în care ea îşi încheie solia adresată bisericii lui Hristos: [1] Unele dovezi ce au fost prezentate la începutul ei se repetă în ultimul capitol al cărţii. Oare nu înseamnă aceasta o accentuare prin repetare? [2] Apoc. 22:6  Şi îngerul mi-a zis: „Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Său SĂ ARATE ROBILOR SĂI lucrurile, care au să se întâmple în curând.” Vezi mai sus, analiza pe care am făcu-o celor declarate in Apoc. 1:1. Acolo am arătat ce ne sugerează cuvintele „să arate” „robilor Săi” şi „lucrurile, care au să se întâmple în curând.” Repetarea acestor cuvinte întăreşte concluzia că Apocalipsa nu este o carte ce nu poate fi înţeleasă. [3] Apoc. 22:7 „Şi iată, Eu vin curând! Ferice de cel ce PĂZEŞTE cuvintele proorociei din cartea aceasta!” Cum ai putea să „păzeşti” sau să te conformezi instrucţiunilor date în această carte, dacă nici măcar nu le înţelegi? Nevoia urgentă de a face acest lucru este însă accentuată de declaraţia lui Isus, care ne asigură că El vine „în curând”. [4] Apoc. 22:9 „Dar el (îngerul) mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine, şi cu fraţii tăi, proorocii, şi cu CEI CE PĂZESC CUVINTELE din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.” Cuvintele „cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta” ne arată în mod evident ca există o grupa de creştini care „păzesc” instrucţiunile date în această proorocie, deoarece ei mai întâi le-au studiat şi le-au înţeles. [5] Apoc. 22:10 „Apoi mi-a zis: „SĂ NU PECETLUIEŞTI CUVINTELE proorociei din cartea aceasta. Căci VREMEA ESTE APROAPE.” Oare poate exista o declaraţie mai clară decât aceasta cu privire la faptul că Apocalipsa poate fi înţeleasă? Şi totuşi… Dacă vă duceţi la aceia care învaţă în mod oficial religia pe creştini şi îi întrebaţi: „Ce părere aveţi dspre ultima carte din Biblie? Este bine s-o studiem?” vi se va răspunde în mod sigur: „Să n-o citeşti, taică… te rătăceşti… Este o carte sigilată.”… Oare cine are interesul să arunce în mod sistematic şi continuu o măhramă pe ochii şi pe mintea noastră şi ne îndepărteze de la acestă carte despre care Isus spune că în ea găsim lucrurile pe care trebuie să le PĂZIM în vremea sfârşitului? [6] Apoc. 22:18 „Mărturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.” Vedeţi? Nu este necesar să se mai adauge ceva la această carte pentru ca astfel să poată fi înţeleasă. În cele mai multe cazuri adăugirile omeneşti ale teologilor ne aruncă într-o mare confuzie. Ea trebuie lăsată aşa cum este… Oare nu tocmai comentariile omeneşti ale teologilor au distorsionat soliile pe care Dumnezeu le-a pus în ea pentru noi? Urmează o scurtă incursiune in cartea lui Daniel, căutând răspunsul la aceiaşi întrebare: Pot profeţiile lui Daniel să fie înţelese cu claritate? Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa joi, 23 august 2007, 18:11:58 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 23 Aug 2007 la 15:11 APOC. 1:3 – Ferice de cine citeşte, şi de cei ce ascultă cuvintele acestei proorocii, şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape! [a] “Ferice de CINE CITEŞTE, şi de CEI CE ASCULTĂ cuvintele acestei proorocii…” Vă rog să observaţi deosebirea dintre “cine citeşte” (singular!) si “cei ce ascultă (plural!) cuvintele” proorociei. Isus a poruncit lui Ioan: “Ce vezi, scrie într-o carte, şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodicea.” (Ap. 1:11). Deoarece nu se descoperise înca tiparul, cum a fost posibil ca acest document atât de important sa ajungă la fiecare creştin din timpul acela? Apostolul Pavel ne explică aceasta în Col. 4:16:  “După ce va fi CITITĂ această epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie CITITĂ şi în Biserica Laodicenilor; şi voi, la rândul vostru, să CITIŢI epistola care vă va veni din Laodicea.” Revenind acum la Ap. 1:3, este evident ca liderul bisericii trebuia să citească cu glas tare cartea Apocalipsei iar adunarea bisericii era “numai ochi şi urechi” – ei trebuia să asculte cu atenţie… Da? Apocalipsa nu poate fi înţeleasă? Atunci vă rog să vă imaginaţi această scenă: Conducătorul bisericii convoacă toată adunarea, anunţând ca Isus le-a trimis prin servul Său, Ioan, o carte foarte importantă… Credincioşii sunt in culmea bucuriei… Aşa cum mărturiseşte Ioan în primul capitol din Apocalipsa, acela era un timp de persecuţie. Ioan scrie că era “părtaş” cu ei la “necaz” (v.9). Bisrica creştină avea mare nevoie de incurajarea lui Isus… Vă puteţi imagina bucuria şi totodată graba cu care ei s-au adunat să asculte mesajul de speranţă de la Isus? Deodată se face tăcere… Tăcere deplină… Aproape că puteai să auzi bătăile inimii celui de lângă tine… Toţi ascultă cuvintele lui Isus cu adâncă emoţie, ba chiar cu răsuflarea întretăiată… După un timp conducătorul vede ceva foarte straniu pe faţa ascultatorilor săi… Totuşi el continuă să citească… Când termină însă “citania” tăcerea din sală este foarte apăsătoare… Nici un cuvânt de laudă… Nici un cuvânt de mulţumire pentru Isus… Într-un târziu cineva sparge tăcerea şi spune ceea ce gândeşte: “Aceasta este  încurajarea pe care ne-a trimis-o Isus? Voi aţi inteles ceva din ea? Eu nu numai că n-am înţeles, dar mă aflu într-o mare confuzie… Eu credeam ca Isus face întotdeauna lucrurile perfecte, dar acum văd că…” Dragii mei, eu cred ca aici orice comentariu este de prisos, aşa că trecem la urmatorul punct. Ioan a promis: “FERICE” de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele Apocalipsei. Cuvântul “ferice” este exact cuvântul pe care l-a folosit Isus când a rostit acele “fericiri” de pe munte, şi care sunt raportate în Matei 5. În limba greacă acest cuvânt exprima o burie interioară foarte adâncă, o fericire supremă… Vă puteţi imagina “fericirea” pe care au experimentat-o creştinii din zilele lui Ioan, când au ascultat “citania” aceia neînţeleasă, căreia i se zice “Apocalipsă”? Ce să mai vorbim de creştinii din zilele noastre, care de “fericiţi” ce sunt au renunţat aproape complet să mai ia în consideraţie această carte…. Da? Apocalipsa este o carte ce nu poate fi înţeleasă? Oare n-ar trebui să vă intrebaţi dacă nu cumva Ioan îşi pierduse deja inspiraţia Duhului Sfânt atunci când, începând să scrie Apocalipsa, a promis ca va fi FERICE de cei care o citesc sau o ascultă?… Cum ai putea fi fericit ascultând o citanie pe care nu o înţelegi???  [c] Dacă mai citim încă o dată versetul 3, vom observa că Ioan mai aminteşte o a treia categorie de “fericiţi”: cei ce “PĂZESC lucrurile scrise în” Apocalipsă. De fapt aceasta este cauza principală de fericire la care se referă Ioan. Noi trăim în timpul sfârşitului şi ştim ca venirea lui Isus şi evenimentele premegătoare ei sunt aproape. Isus ne dă în această carte instrucţiuni precise pe care trebuie să le PAZIM. Dar cum poţi să “păzeşti” ceea ce nici măcar nu înţelegi?  Iata de exemplu o instrucţiune pe care Isus a spus că trebuie s-o “păzim”: Revelation 14:9.10 –  “Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui.” Deci cum ai putea să PĂZEŞTI această instrucţiune însoţită de o ameninţare aşa de teribilă, dacă în realitate nici nu înţelegi despre ce este vorba? De aceea este foarte evident că Apocalipsul POATE şi TREBUIE să fie înţeles.  Chiar şi cei care cred că Apocalipsa nu poate fi înţeleasă, recunosc că Ioan a fost inspirat când a scris aceste cuvinte. Ciudat! Foarte ciudat! De ce oare a fost nevoie de inspiraţie pentru scrierea unei cărţi care nu poate fi înţeleasă? Nostradamus a scris nişte profeţii cu adevărat încâlcite, şi cei care încearcă sa le comenteze fac multe speculaţii ca sa poată scrie ceva şi să ia nişte bani de la cei creduli… Comentatorii lui Nostradamus se contrazic între ei tocmai pentru că profeţiile lui sunt foarte obscure… Înţelegeţi? Nu ai nevoie de inspiraţia Duhului Sfânt ca să scrii profeţii confuze… Atunci de ce l-a mai inspirat Spiritul Sfânt pe văzătorul de pe Patmos? Dacă Ilie ar mai coborî încă o dată din cer, eu sunt sigur că ne-ar scrie pe forum exact aceleaşi cuvinte pe care le-a spus pe muntele Carmel: “Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele?” 1 Împ. 18:21. Deci hotarâţi-vă odată: Ori e înţeleasă, ori e neinspirată…  [e] Dacă v-aţi hotărât pentru inspiraţia lui Ioan, atunci gândiţi-vă la cuvintele cu care Ioan ne impulsionează să studiem Apocalipsa ca să ştim ce trebuie să PAZIM. El spune: “Căci vremea este aproape!” (1:3). Impulsionarea aceasta nu şi-ar mai avea rostul dacă Apocalipsa nu poate fi înţeleasă, nu este aşa? Ioan însă ştie că ceea Isus i-a poruncit să scrie pentru biserică poate fi înţeles şi de aceea, in prologul său, el îi impulsionează pe creştini cu aceste cuvinte care arată nevoia urgentă de a studia această carte: “Căci vremea este aproape!”                            Apocalipsa va continua sa ne asigure ca ea este intr-adevar o DESCOPERIRE Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa marţi, 21 august 2007, 08:34:23 Autor: Ioan Basa Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 21 Aug 2007 la 05:34 Frate  „Diogene” Pana aici, se pare ca avem aceeasi viziune. Astept plin de nerabdare sa continuati expunerea pe care ati inceput-o. Domnul Hristos sa va binecuvinteze. cu respect ioan basa rob al lui Isus Hristos Discuţii libere : Biserica in general marţi, 21 august 2007, 00:18:12 Autor: hagios Subiect: Biserica in general Postat: 20 Aug 2007 la 21:18 IN CARTEA FILIPENI EXISTA UN INDEMN CARE SPUNE INDEMN PE EVODIA SI SINTICHIA SA FIE CU UN GAND IN DOMNUL. CE VREA SA SPUNA CU ASTA? UNII IL PREDICA PE HRISTOS CURAT FARA NICI REGULA TOTUL E PRIN HAR PRIN CREDINTA SI ACESTA NU ESTE DE LA VOI CI ESTE DARUL LUI DUMNEZEU. ALTII IL PREDICA PE HRISTOS DAR MAI ADUGA LA HRISTOS REGULI NU LUA , NU GUSTA , NU AI VOIE SA FACI CUTARE LUCRU , PAVEL SPUNE CA ACESTE LUCRURI NU SUNT IN STARE NICI MACAR SA GADILE FIREA PAMANTESCA . HRISTOS NE-A CHEMAT SA NE OMORAM FIREA SA O RASTIGNIM CUM DAR POT FI UN GAND IN DOMNUL CELE DOUA GRUPARI Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa luni, 20 august 2007, 16:41:39 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 20 Aug 2007 la 13:41 Frate BASA, va multumesc pentru incurajare. Sunt bucuros ca pot sa va impartasesc ceea ce am primit de la Dumnezeu, studiind profetiile prin analiza si comparatie… Cum se interpreteaza Apocalipsul? Intrebarea aceasta a starnit de-alungul anilor o babilonie de controverse intre crestini pentru ca in realitate ei se duieleaza de pe pozita ca aceasta carte este asa de complexa si incalcita incat practic nu poate fi inteleasa. Si atunci cum sa te intelegi unul cu altul cand fiecare se bazeaza in expunerea lui, nu pe Biblie, ci pe diferite carti neinspirate, scrise de oameni care bâjbâie in asa zisul labirint de neinteles al Apocalipsei? La institutele teologice LUNI si MARTI se preda interpretarea preterista, Miercuri si JOI interpretarea futuirista, iar VINERI si SAMABATA cea istoricista… Acesta este desigur o ilustratie imaginara plina de umor care vrea sa spuna ca acolo se invata despre fundamentul fiecarui sistem de interpretare fara sa se specifice care este cel corect. Exista volume de comentarii care prezinta in paralel patru sisteme de interpetare a profetiilor (al patrulea fiind cel spiritual) dar fara sa se precizeze care este cel corect. Si de ce aceasta? Pentru ca in realitate exista opinia generala ca Apocalipsa nu poate fi inteleasa. Nu se stie care sistem este cel adevarat. Acum sa coboram din cosmosul teologilor si sa vorbim pe intelesul tuturor cititorilor nostri. In lumea crestina exista parerea generala ca Apocalipsa este prea incalcita ca sa poata fi inteleasa de biserica si aceasta in ciuda faptului ca se recunoaste in mod deschis ca ea a fost scrisa tocmai pentru biserica. Culmea ironiei este insa faptul ca in timp ce majoritatea crestinilor sustin aceasta, Apocalipsa striga la ei cu glas te tunet: “Eu pot fi inteleasa!” si ecourile acestui strigat se aude pana departe in vaile internetului repetand: “inteleasă… asă…asă…asă…” Sunt destul de multe versete in Apocalipsa care striga in felul acesta. Glas de tunet nu altceva!… Si totusi majortitatea crestinilor care stau cu Biblia in maini, pentru ca o iubesc, evita sa o studieze. De ce oare? Cine este interesat sa ne impiedice sa intelegem mesajul ei de avertizare despre ce trebuie sa intampinam in viitor si despre cum trebuie sa ne pregatim pentru acele evenimente? Hai sa analizam impreuna primul dintre aceste strigate ale Apocalipsei: “DESCOPERIREA lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Şi le-a făcut-o cunoscută, trimiţând prin îngerul Său la robul Său Ioan.” Ap. 1:1 [a] Apocalipsa este “DESCOPERIREA” lui Isus Hristos. Noi n-am citit niciodata in acest verset ca  Apocalipsa este “TAINA” lui Isus Hristos. Atunci de unde vine indemnul: “Nu citi ca te ratacesti… Este o carte tainica”? Titlul ei ne spune ca nu este asa. (Cuvantul din limba greaca – tradus “Apocalipsa” – inseamna DESCOPERIRE). Acum va rog sa observati ca aceasta carte ne-a fost trimisa de Dumnezeu, prin Isus Hristos si ca in ea gasim cuvintele lui Isus. Isus a spus lui Ioan ce sa scrie in aceasta carte. Observati acest lucru in primele trei capitole, desi exemplele pot fi mult mai multe. Acum un alt amanunt important: In capitolele 2 si 3 veti gasi sapte scrisori scrise catre sapte Biserici. Fiecare dintre aceste scrisori se incheie cu aceste cuvinte: “Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor DUHUL.” In concluzie, Cine a trimis Bisericii aceasta scrisoare ce se numeste Apocalipsa? Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant. Corect?  Acum ganditi-va la lovitura pe care noi am dat-o adesea inimii lui Dumnezeu… Noi vorbim cu atata maiestrie despre iubirea lui Dumnezeu care a DAT pe Fiul Sau pentru noi… Si cantam cu toata inima cantari care glorifica iubirea lui Isus, si ascultam predici care ne prezinta pe Prietenul si Mangaietorul nostru care ne iubeste si ne insoteste peste tot in umblarile noastre zilnice, adica Duhul Sfant… Dar cand este vorba de Apocalipsa, noi raspundem cu fermitate: “Nu, asta nu ma intereseaza pentru ca nu poate fi inteleasa”… Cum? O scrisoare atat de importanta, deoarece vine de la toate cele trei Persoane divine, nu te interesaza? Si… nu poate fi inteleasa? Vrei sa spui ca Sfanta Treime Si-a batut joc de noi trimitandu-ne o carte pe care nu o putem intelege? O, Doamne, iarta-ne pentru ca de-alungul anilor ai dorit sa ne vorbesti prin Apocalipsa si noi pur si simplu Ti-am intors spatele…  [c] Sa vedem acum care este scopul Apocalipsei. Versetul nostru ne raspunde: “Ca sa ARATE…” Ei bine, daca Apocalipsa spune SA ARATE, de ce oare crestinii din zilele noastre citesc “CA SA ASCUNDA”…? Verbul “sa arate” este frate bun cu substantivul “descoperirea”  de la inceputul versetului, si eu cred ca nu ar fi o schimbare de sens daca am spune ca scopul Apocalipsului este sa “EXPLICE”… [d] Cui sa arate? “Robilor Sai…” Intelegeti? Aici se vede interesul Trinitatii pentru viitorul credinciosilor crestini. Daca te socotesti “robul Domnului” atunci inseamna ca Apocalipsa este scrisa pentru tine personal. Cum ai putea oare sa gandesti ca ea este o carte pecetluita ca sa nu fie inteleasa si in acelas timp sa spui ca Dumnezeu a trimis-o bisericii Sale? In ce scop a trimis-o robilor Sai? Bataie de joc? Asta nu se poate.  AAAA[f] Ce sa arate? “Lucrurile care au sa se intample in curand” De ce? Ca sa sti ce evenimente vor veni in lume si cum sa te PREGATESTI pentru ele. Este logic, nu? Dar cum sa te pregatesti pentru acele evenimente daca nici nu intelegi despre ce este vorba? Cuvintele acestea sunt fara sens daca Apocalipsa nu poate fi inteleasa.  [g] “Si le-a facut-o CUNOSCUT (robilor Sai).” Oare ce mahrama vrajita este pusa pe ochii crestinilor din zilele noastre care-i determina sa citeasaca “Si le-a tainuit-o” robilor Sai? Cu ai cui ochelari citim Apocalipsa cand declaram asa siguri de noi ca ea nu poate fi inteleasa?  [h] Sa revenim acum la primele cuvinte din acest verset: “Descoperirea lui Isus Hristos”. Daca cititi numai primele trei captiole din Apoaclipsa, si daca numarati cate referiri se fac la Isus in mod direct sau prin pronume, veti spune cu hotarare: “Este clar. Cartea aceasta are ca personaj principal pe Isus Hristos.” Deci Apocalipsa nu este numai descoperirea DE LA Isus Hristos, ci ea este in acelas timp si descoperirea DESPRE Isus Hristos. In aceasta carte gasim amanunte alte portretului lui Isus pe care nu le gasim in alte parti ale Bibliei. Carturarii care cunosc greaca ne spun ca din punct de vedere gramatical, ambele traduceri sunt corecte. Deci Apocalipsa este descoperirea DE LA si in acelas timp DESPRE Isus Hristos.  Ce se intampla cu mancarea pe care o mancam? Ea se transforma in sange, muschi, organe etc., adica devine parte integranta din corpul noastra. Ei bine, daca noi ne vom hrani mintile cu Apocalipsa in care personajul principal este Isus Hristos, oare nu va deveni El o parte integranta din fiinta noastra? Nu va incepe El sa-Si traiasca viata Sa neprihanita in noi? Observati ca tocmai lucrul acesta ne spune Petru ca se intampla in viata noasatra atunci cand studiem profetiile Bibliei. “Şi avem CUVÂNTUL PROOROCIEI făcut şi mai tare; LA CARE BINE FACEŢI CĂ LUAŢI AMINTE, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, PÂNĂ se va crăpa de ziuă şi VA RĂSĂRI LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ ÎN INIMILE VOASTRE.” 2 Petru 1:19. Cine este Luceafarul care va rasari in inimile celor care studiaza profetiile? Insusi Isus Hristos. Vezi Ap. 22:16.  Va rog sa va ganditi: Daca Isus a fost facut pentru noi “INTELEPCIUNE” (1 Cor. 1:30) si daca rodul hranirii mintilor noastre cu persoana lui Isus Hristos este ca El “rasare” ca Luceafar in inimile noastre, adica incepe sa locuiasca in noi, nu vom avea oare intelepciunea Sa pusa la dispozitie ca sa intelegem Apocalipsa? O, El este foarte interesat sa ne-o explice pentru ca este cartea Lui. El ne-a trimis-o…  Unii spun: “Sunt atat de multe lucruri infricosatoare in Apocalipsa… Numai urgii, catastrofe, razboaie, balaur si fiare hidoase, cutremure nemaipomenite… Pur si simplu mi-e frica s-o citesc”… Dragii mei, dati-mi voie sa va spun ca aveti o asemenea imagine despre Apocalipsa nu pentru ca ati studiat-o personal ci pentru ca va bazati pe ceea ce spun altii despre ea… Gasim in aceasta carte fiare, coarne, balaur, Anticrist, etc. ? Desigur, dar acestea sunt doar niste simboluri, si indiferent ce ar insemna aceste simboluri, este sigur ca in aceasta carte, incepand cu chiar primul verset al ei, noi Il gasim pe Isus Hristos, Mantuitorul nostru… Amin?  Observati in cartea lui Daniel, care este sora geamana a Apocalipsei, ca Daniel si cei trei prieteni ai Sai nu au fost parasiti de Dumnezeu in captivitatea Babilonului. Chiar primul capitol din Daniel ne arata ca ei nu au trecut singuri prin marele lor necaz…  Dumnezeu a facut ca Daniel sa capete bunavointa… (v. 9). Dumnezeu a dat acestor patru tineri  stiinta, pricepere… (v.17). In capitolul 2 ei au fost scapati de Dumnezeu de la moarte… In capitolul 3 Isus a intrat cu ei in cuptorul de foc al persecutiei si i-a salvat… Si Daniel nu a fost parasit in groapa cu lei… Intelegeti? Isus a mers cu ei in necazul lor din Babilon si acelas Isus care a poruncit cu stapanire demonilor si a linistit cu porunca Sa furtuna si valurile marii, da, acelas Isus, merege cu noi prin evenimentele descrise in Apocalipsa… Mai inainte de a ne descoperi vreun eveniment din timpul sfarsitului, Apocalipsa (dupa prologul scris de Ioan) ne descopera pe Isus Hristos care lucreaza activ in folosul bisericii Sale. Cititi Ap. 1:10-2:1 si va veti convinge de lucrul acesta.                                – Apocalipsa va continua sa ne asigure                                 ca este intr-adevar o DESCOPERIRE – Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa luni, 20 august 2007, 08:41:16 Autor: Ioan Basa Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 20 Aug 2007 la 05:41 >>-„Am sa incep curand sa-ti impartasesc felul cum studiez eu personal    Apocalipsul. Analizez si compar, analizez si compar”… Frate „Diogene” Sunt  un pasionat cercetator,  si un indragostit de scrierile profetice si in mod deosebit de Cartea Apocalipsei (respectiv Cartea Profetiilor lui Daniel). Intelegand Glasul Profetiilor eu inteleg mai bine voia lui Dumnezeu si Planul Lui de Mantuire cu Sfintii, cu Israel si cu Lumea in general…. Asa ca si eu voi urmari cu deosebit interes expunerea dumneavoastra. Din orice lucru, avem ceva de invatat… Cu respect ioan basa rob al lui Isus Hristos PS- am studiat multa literatura pe teme escatologice,( printre altele si cartile Elenei White si cele ale „Turnului de veghere”)….dar tot Scrierile Sfintelor Scripturi raman temelia  Credintei noastre Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa duminică, 19 august 2007, 19:09:22 Autor: Diogene Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 19 Aug 2007 la 16:09 DRAGA LAURENTIU, nici eu nu scriu pentru polemica. Te vei convinge mai tarziu. Imi dau interesul totusi sa castig de partea Bibliei si a forumului pe toti cei care mi se adreseaza in scris. Parerea mea este ca interpretarile teologilor si cartile lor au produs aceasta mare confuzie prin biserici cu privire la Apocallipsa si cartea lui Daniel. Te rog urmareste-ma, chiar daca nu ai timp sa-mi raspunzi. Pentru inceput eu am doua tinte: [1] Sa arat ca Apocalipsa si Daniel striga la noi cu glas de tunet: „Studiaza-ma personal, caci poti sa ma intelegi.” [2] Cum trebuie sa studiem aceste carti ca sa le intelegem corect. Metoda este cea DUHOVNICEASCA, despre care vorbea fratele Basa, adica prin calauzirea Duhului Sfant, desi inca nu mi-am putut da seama cat de concret experimenteaza dansul aceasta metoda. In timp ce aceste carti sunt foarte incalcite pentru teologi, ele sunt extraordinar de simple pentru credinciosii umili care se simt dependenti de Dumnezeu si nu se incred in intelectul lor. Am sa incep curand sa-ti impartasesc felul cum studiez eu personal Apocalipsul. Analizez si compar, analizez si compar… Contextul local si contextul general. Primul pas este sa te familiarizezi cu acste carti, chiar daca nu le intelegi. Aceasta te va ajuta foarte mult. Eu sper ca analiza pe care o voi face la cateva versete din Apocalips iti va da curaj sa mi te alaturi in cercetarea cartii. Daca prinzi secretul, este foarte simplu… Nu uita insa ca trebuie sa te bazezi pe Biblie,  nu pe cartile oamenilor. Prin comparatie intre texte Biblia se explica pe sine. Pe curand Escatologie : Interpretarea cartii Apocalipsa Duminică, 19 august 2007, 18:12:09 Autor: Laurentiu Subiect: Interpretarea cartii Apocalipsa Postat: 19 Aug 2007 la 15:12 Ai scris mult Diogene…. Imi place. Iti dai interesul. Eu nu prea am timp sa raspund la tot, insa iti pot spune ca ceea ce ai scris tu este adevarat. Multi sunt intr-o stare de complacere si o mare majoritate din biserici – aici ma refer la toate nu doar la una anume – sunt manipulati inspre ceva care in mod sigur nu este SFINTENIE. Daca ar exista fonduri speciale, cred ca ar trebui ca acestea sa fie folosite pentru crearea unui IAD pentru persoanele care spun ca fac voia Domnului, cand de fapt ii trag si pe altii dupa ei, adica ii trag in iadul lor. Pentru ei exista rasplata si pedeapsa. Pentru noi cei care cautam fata Domnului si traim in sfintenie va exista tot o rasplata si o pedeapsa – fiecare isi va vedea roada care a semanat-o. Urmeaza sa revin cu alte detalii. Referitor la cartea Apocalipsa – aici nu are rost sa facem polemica, pentru ca exista nenumarate pareri si nenumarate interpretari. Adevarul e ca doar cei ce stau in LUMINA lui Dumnezeu vor primii si descoperirea divina cu privire la cele scrise aici – cartea Apocalipsa nu se interpreteaza rational, ci prin post, rugaciune, cautarea fetei Domnului. Cine a facut-o altfel fata de acest fel, a dus pe multi spre ratacire – nu-i de mirare ca multi sunt in drum spre nenorocire vesnica.

http://publicatia.voxdeibaptist.org/discutii_forum_sept07.htm

ECLESIOLOGIE – doctrina despre Trupul lui Cristos (Biserica) – Darul de învăţătură – de Dr. James L. Wilson.

Darul de învăţătură de Dr. James L. Wilson

Fapte 8:30-31: „Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?” Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el”.

George Bernard Shaw, autorul de drame, a spus: „Cel care poate, face. Cel care nu poate, învaţă.” Societatea noastră nu apreciază pe deplin puterea învăţătorului. Probabil că de aceia plătim mai mult pe gunoieri decât îi plătim pe învăţătorii noştri.

În cel mai bun caz, învăţătorii sunt subapreciaţi; în cel mai rău caz ei sunt hărţuiţi. Un studiu asupra profesorilor care au predat mai mult de 10 ani a arătat de asemenea că 81% dintre aceştia simţeau că studenţii de astăzi arată mai puţin respect pentru autoritate decât generaţiile anterioare

(http://www.usatoday.com/snapshot/life/lsnap044.htm).

Gary Moriello, Director la Şcoala Gladstone din Illinois avea un înlocuitor de profesor care părăsea clasa datorită comportamentului studenţilor. Ea priva în jurul clasei şi spune, „De sigur, mă simt rău. Mă duc acasă.” La Şcoala McAuliffe din vecinătatea Hermosa din Chicago, un grup de studenţi au aruncat recent creioane şi cărţi la un înlocuitor de profesor care pur şi simplu „nu putea face faţă copiilor”, a declarat consiliul de membrii ai şcolii locale. „Şi aceştia erau copii de clasa întâi”

(http://www.suntimes.com/output/news/subs19.html).

Când eu am fost înlocuitor de profesor, un copil a făcut un semn obscen la mine şi altul m-a ameninţat cu un cuţit. De ce să mai predea cineva? Dincolo de arena şcolii publice, de ce să se mai ofere cineva voluntar ca să predea.

Învăţătorii nu pot să nu predea

Filip a fost constrâns să predea – nu a fost alegerea lui, el a răspuns la chemarea Duhului Sfânt în viaţa sa. Un înger i-a spus unde să meargă, Fapte 8:26 „Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i-a zis: ‚Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.’”. Duhul Sfânt i-a spus să vorbească omului. Fapte 8:29-30 „Duhul i-a zis lui Filip: ‚Du-te, şi ajunge carul acesta!’ Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: ‚Înţelegi tu ce citeşti?’” Filip nu a ezitat să înveţe scriptura unui om pe care legea mozaică îl interzicea să între în congregaţie. Deuteronom 23:1, „Cel scopit sau famenul să nu intre în adunarea Domnului”.

De ce pleca famenul etiopian din Ierusalim? Poate că el era un căutător care vroia adevărul care a fost întors de la templu. El avea adevărul – el citea Biblia, însă nu înţelegea ceea ce citea. El avea nevoie de un învăţător. Fapte 8:30-31, „Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?” Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el”

Învăţătorii îi ajută pe studenţi să descopere adevărul

După ce a citit textul din Isaia, interesul famenului a fost stârnit. Fapte 8:34-35, „Famenul i-a zis lui Filip: ‚Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?’ Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta, şi i-a propovăduit pe Isus”. Învăţătorii scarpină acolo unde îi mănâncă pe studenţi. Nathan M. Pusey, Preşedinte la Harvard, a spus, „Datoria învăţătorului nu este de a implanta fapte ci să pună subiectul ce trebuie învăţat în faţa celui care învaţă şi, prin simpatie, emoţie, imaginaţie şi răbdare, să trezească în învăţăcel conducerea neliniştită după răspunsuri şi intuiţii care lărgesc viaţa personală şi îi dau înţeles.”

Cu mult înaintea vremii sale, Socrate a spus, „Nu pot învăţa pe nimeni ceva, eu numai îi pot face să se gândească.”

Filip nu l-a patronat pe famen. El a participat în căutarea lui după adevăr.

Învăţătorii predau pentru că ei nu ştiu niciodată „cine va fi acela”

Les Brown a fugit din clasa lui de Educaţie Specială şi a mers în camera domnului Washington să-şi aştepte un prieten. „Vino la tablă şi scrie ceva pentru mine.” „Cine eu?” „Da tu, vino la Tablă.” „Nu pot”, a răspuns Les. „De ce?” „Pentru că nu sunt unul din studenţii tăi”. „Asta nu contează”, a spus profesorul, „oricum vino la tablă”.

Stânjenit, Les a refuzat spunând, „Nu pot face aceasta”. „De ce?” „Pentru că sunt handicapat mintal”. Studenţii liceului au chicoti, în timp ce profesorul s-a deplasat de la masa lui şi a spus, „Să nu mai spui asta niciodată. Opinia cuiva despre tine nu trebuie să devină realitatea ta.”

Les era foarte puţin conştient de sine. După ce a fost pus în spate de două ori, el a fost gata să accepte evaluarea profesională a educatorilor şi să creadă că nu va excela niciodată.

Într-o altă zi, Les se plimba pe hol, când a auzit deodată vocea domnului Washington venind din auditoriu în timp ce oferea un discurs la seniorii care absolveau. „Aveţi măreţie în voi”, a spus profesorul. „Aveţi ceva special. Dacă vreunul din voi ar putea avea o licărire a viziunii mai largi despre voi înşivă, despre cine sunteţi voi de fapt, despre ceea ce aduceţi voi planetei, despre specialul vostru, atunci într-un context istoric, lumea nu va mai fi la fel. Îi puteţi face mândrii pe părinţii voştri. Puteţi să faceţi şcoala voastră mandră. Puteţi să faceţi comunitatea voastră mandră. Puteţi să atingeţi vieţile a milioane de oameni. Tu poţi fi acela.”

Când a încheiat, mulţimea a izbucnit în aplauze. Atins fiind de cuvintele domnului Washington, Les l-a oprit pe învăţător în parcare. „Domnule Washington, am auzit discursul dumneavoastră de astăzi.” „Dar tu eşti un junior”, a spus el, „De ce erai în auditoriu?”

„Ştiu. Dar am auzit discursul şi vreau să ştiţi că acela a fost pentru mine, Sir. Aţi spus că au măreţie în ei. Există măreţie în mine, Sir?”

„Da, domnule Brown.”

„Dar cum rămâne cu faptul că am picat la engleză şi matematică şi istorie şi trebuie să merg la şcoala de vară. Ce spuneţi despre aceasta, Sir? Eu sunt mai încet decât majoritatea copiilor. Nu sunt la fel de deştept ca fratele sau sora mea care merg la Universitatea din Miami.”

„Nu contează. Asta înseamnă că trebuie să lucrezi mai din greu. Notele tale nu determină cine eşti şi ceea ce poţi produce în viaţă.”

„Vreau să îi cumpăr mamei o casă.”

„E posibil, domnule Brown. Poţi face aceasta.”

În timp ce profesorul s-a întors să plece, Les a spus, „Domnule Washington?” „Eu sunt acela, Sir. Amintiţi-vă de mine, de numele meu. Într-o zi o să-l auziţi. Am sa vă fac să fiţi mândru. Eu sunt acela, Sir.”

Les Brown a ajuns să fie un producător de filme pentru televiziunea publică. Domnul Washington l-a sunat după ce a văzut la programul său special „Tu meriţi” pe canalul educaţional din Miami.

„Pot să vorbesc cu domnul Brown, vă rog?”

„Cine întreabă?”

„Ştii cine întreabă.”

„O, domnule Washington, sunteţi dumneavoastră.”

„Tu erai acela, nu-i aşa?”

„Da, Sir, eu eram.”

(Les Brown, „A 3rd Serving of Chicken Soup for the Soul” [A treia porţie de Supă de Pui pentru Suflet, n. tr.] Editor: Jack Canfield and Mark Victor Hansen)

Famenul a fost acela. Deşi istoria bisericii nu înregistrează nici o călătorie misionară în Etiopia, a existat acolo o biserică încă din primul secol. Cine crezi că a dus evanghelia acolo? Poate că a fost un oficial de nivel înalt care a slujit Reginei.

Ţi-a dat Dumnezeu darul special de învăţare? Dacă este aşa, foloseşte-ţi darul ca să ne ajuţi să descoperim adevărul şi să-i ajuţi şi pe alţii să fie „acela”.

http://www.voxdeibaptist.org/darul_de_invatatura.htm

[FOTO] Retrospectivă Muzeul bibliei la Curtici

În perioada 19-24 noiembrie, a avut loc la Curtici un inedit și bogat muzeu al Bibliei, care s-a bucurat de o apreciere deosebită din partea vizitatorilor care au fost plăcut surprinși de varietatea de traduceri, mărimi și numărul mare al exemplarelor expuse.

De ce un Muzeu al Bibliei? Și de ce la Curtici?

Ei bine, noi credem că Biblia este Cuvântul Lui Dumnezeu, singura autoritate în materie de religie și trăire demnă înaintea lui Dumnezeu. Ea este “cartea” care ne leagă indiferent  de denominațiune creștină. Nu există biblii diferite. Există o singură Biblie care a fost tradusă de diferiți autori în diferite limbi de-a lungul diferitelor vremuri. Așadar, Biblia este un element de identitate și unitate creștină.

Ideea organizării acestei expoziții temporare la Curtici a venit din dorința de a încuraja locuitorii orașului să citească și să prețuiască învățătura Sfintelor Scripturi. În urmă cu cinci ani mai organizasem un eveniment în Curtici numit “Săptămâna Bibliei” în cadrul căruia s-a citit toată biblia cu voce tare în aproximativ 70 de ore. S-a început luni dimineață și s-a încheiat sâmbătă pe la amiază. Citirea de atunci a fost transmisă în direct și a rămas în arhiva video a bisericii. Fiecare participant a citit cu voce tare câte jumătate de oră sau mai mult. Anul acesta,  gândindu-ne cum să încurajăm citirea Bibliei,  am văzut evenimentul organizat de pastorul Ionel Tuţac la Timișoara și astfel am lansat invitația de a veni și la Curtici cu acest proiect.

Cum a luat ființă această colecție impresionantă?

Colecția îi aparține, așa cum spuneam, pastorului Ionel Tuțac din Timișoara, care este președintele Comunităii Bisericilor Creștine Baptiste din Timiș și pastorul Bisericii Baptiste din Lugoj. Pasiunea mai veche a domnului pastor față de Biblie şi față de diversele traduceri și ediții ale bibliei a fost înflăcărată de către pastorul român Petru Popovici din Atlanta, care anul acesta a plecat la cele veșnice la vârsta de 101 ani. De-a lungul anilor, domnul Tuţac a strâns diverse ediții, a cumpărat și totodată, prin diverse relații personale cu alți colecționari, a intrat în posesia unor exemplare rare. Actualmente, dânsul deține în jur de 1.000 de expemplare.

Care au fost exponatele inedite?

Colecția expusă la Curtici a conținut peste 600 de exemplare în zeci de limbi. În limba română, a fost expusă Biblia Mitropolitului Andrei Șaguna, un Vechi Tesament în limba română cu caractere latine fiind primul în scriere latină și un evangheliar al lui Grigore Calimachi cu caractere chirilice care se pare că a supraviețuit în doar două copii, una aflându-se la biblioteca din Bălți. De asemenea, replici ale Bibliei de la București și a celei de la Blaj au putut fi văzute la Curtici.

În alte limbi au fost expuse replici după Biblia tipărită de Gutenberg, o pagină originală a bibliei tipărite de Anton Koberger la începutul anilor 1600, o pagină originală din prima ediție a faimoasei traduceri King James.

Printre exemplarele care s-au bucurat de multă admirație au fost bibliile în miniatură, admirate în special de copii (de exemplu “Biblia degețel” – de mărimea unui deget). Cea mai mică biblie din lume a stârnit curiozitatea tinerilor și a adulților, aceasta fiind o Biblie microfilm, lizibilă doar la microscop, a cărei surori gemene au ajuns și pe Lună.

O copie a cărților lui Moise – Tora ebraică a fost, de asemenea, apreciată de vizitatori având aspectul sulurilor vechi iudaice.

Bibliile arabe, chineze, indiene, africane, europene au stârnit curiozitatea privitorilor. De asemenea, exemplarele destinate nevăzătorilor dar și bibliile de mari dimensiuni (până la 12 kg) au plăcut vizitatorilor.

Cum a arătat o vizită la Muzeu?

Muzeul a fost organizat în trei încăperi unite de un hol mare la parterul clădirii anexe a bisericii. Vizita a fost organizată cu ghizi instruiți care au prezentat o istoriei a inspirației, a scrierii, dar și a păstrării și traducerii Bibliei. De asemenea, ghizii au prezentat diversele traduceri și curiozități legate de unele exemplare, un tur complet durând aproximativ 40-50 de minute. La finalul turului, fiecare vizitator a primit o broșură ce conţine curiozităţi despre Biblie.

Câți vizitatori au trecut pragul Muzeului?

De-a lungul celor șase zile de expoziție, au trecut pragul Muzeului de la copii de grădiniță din grupele mari, la clase de elevi și de liceeni, dar și persoane de diferite vârste și ocupații din Curtici, Arad, Timișoara, însumând aproximativ 1.000 de vizitatori. Numărul acesta ne onorează deorece reprezintă peste 10% din populația orașului Curtici.

Ce alte evenimente s-au desfășurat pe parcursul acestei expoziții?

Evenimentul a debutat cu un vernisaj, marți seară, la care au participat aproximativ 120-130 de persoane. Au onorat invitația și reprezentanţi ai conducerii Consiliului Judeţean şi ai primăriei orașului, președintele Iustin Cionca şi viceprimarul Dan Dobă. La acest moment festiv au luat cuvântul pastorul și traducătorul biblic Daniel Cojită din Arad, pastorul și proprietarul colecției Ionel Tuţac, președintele CJ Arad Iustin Cionca și pastorul Sorin Ignat. Programul a fost presărat cu cântece creștine instrumentale interpretate de quintetul de coarde, “Siblings Quintet” din Timișoara.

Vineri seară a avut loc o conferință cu tema “Veridicitatea Bibliei”, cu profesorul Emil Bartoș din Timișoara, care a explicat diversele motive pentru care putem avea deplină încredere că ceea ce numim astăzi Biblia sau Sfintele Scripturi sunt într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu în spirit și nu basme scrise sau modificate de oameni. Prima parte a fost organizată sub formă de discurs apoi a fost o secțiune de întrebări și răspunsuri.

Gânduri de final

Suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru Sfânta Scriptură și pentru harul și ajutorul de a trăi și de a realiza această lucrare.

Apoi, dorim să exprimăm deosebite mulțumiri pastorului Ionel Tuţac pentru că a dedicat aproape o săptămână proiectului din orașul nostru și pentru oportunitatea de avea această expoziție la Curtici.  Ne rugăm ca Dumnezeu să îi deschidă ușile necesare pentru a putea organiza un muzeu cu caracter permanent în România.

Mulțumim, de asemenea, tuturor voluntarilor care au ajutat în acest proiect.

În mod special vrem să le mulțumim tuturor celor care ne-au deschis ușa și ne-au vizitat în această perioadă!

Să citim și să împlinim Biblia!

Doamne Ajută!

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Postări asemănătoare

• [FOTO] Sărbătoare la Cliciova
• Pastorul Petru Popovici a fost internat în spital
• [FOTO] O nouă ediție a Muzeului Bibliei la Timişoara
• [FOTO] Întâlnirile zonale cu tinerii, o oportunitate pentru bisericile de la sate…

[FOTO] Retrospectivă Muzeul bibliei la Curtici

Botez la Maranata – 1 decembrie 2019

Duminică 1 decembrie 2019 la Biserica Maranata din Timișoara am avut privilegiul să integrăm în trupul Lui Hristos un număr de patru tineri. Bucuria a fost mare, mărturiile tinerilor au fost foarte convingătoare, iar cântările înălțătoare.

Cuvântul a fost vestit de Remus Runcan, iar actul botezului a fost oficiat de fratele Jean Chiforeanu pastor coordonator al Bisericii Baptiste Maranata.

Postări asemănătoare

• Botez la Stânca
• Botez la Ghiroda
• Botez la Maranata 9 iunie 2013
• Botez la Biserica Baptistă Pâinea Vieții Lugoj

Descinderi DIICOT și Poliția Română, într-un dosar în colaborare cu FBI. Părinți acuzați că și-au violat propriii copii, cu vârste cuprinse între 4 și 9 ani. Imaginile ajungeau la americani

DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ  /   ȘTIRI   /   Publicat: Marţi, 03 decembrie 2019, 14:51   /   Actualizat: Marţi, 03 decembrie 2019, 15:05   /   

ARTICOLE RELAȚIONATE

 Anchetă Pro TV: Rețelele românești de trafic de persoane, cele mai prolifice din Europa, cu 15000 de minore traficate doar în Italia. Modul de operare al proxeneților și al autorităților

 Pedofili străini în România. Elvețian care abuza copiii străzii: „Știam că ei puteau fi bolnavi, însă fără risc, nu există distracție”

 Noi detalii șocante în cazul pedofilului olandez care a ucis-o pe fetița din Gura Șuții

 

Polițiștii și și procurorii DIICOT au efectuat 19 percheziții în București, precum și în Ilfov, Prahova, Galați, Iași, Olt și Ialomița, la 15 persoane bănuite că și-ar fi exploatat sexual copii, în schimbul unor sume de bani, primiți prin transfer rapid, de la cetățeni străini, conform Mediafax.

În acest caz s-a implicat și FBI, deoarece beneficiarii traficului de copii ar fi cetățeni americani. Totodată, Europolul supraveghează, de asemenea cazul, semn că este vorba despre o rețea transfrontalieră. Cei care cumpărau copiii traficați din România achitau sumele cerute prin transfer bancar.

Potrivit unui comunicat transmis de Poliția Română, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii DIICOT au efectuat, marți, 19 percheziții domiciliare, în București și în județele Ilfov, Prahova, Galați, Iași, Olt și Ialomița, la locuințele unor persoane bănuite de pornografie infantilă prin sisteme informatice, trafic de minori, viol, agresiune sexual

Într-un comunicat de presă, DIIICOT transmite: „În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – 2018, suspecții, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cadrul unor spectacole pornografice oferite unor cetățeni americani prin intermediul unei aplicații informatice, au întreținut acte sexuale orale cu proprii copii minori, cu vârste cuprinse între 4 ani și 9 ani, la data săvârșirii faptelor, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra și de a-și exprima voința”.

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale, informează Mediafax.

https://wordpress.com/post/ardeleanlogos68.wordpress.com/23501

Mai mulți copii care ieșeau de la o școală din Siria, bombardați de forțele turce. Cel puțin 9 morți

DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ  /   EXTERNE   /   Publicat: Marţi, 03 decembrie 2019, 10:10  

ARTICOLE RELAȚIONATE

 Dovada clară a implicării Franței în războiul din Siria: Armata siriană a reținut mai mulți lunetiști francezi

 SUA a „observat semne” că guvernul sirian a folosit arme chimice în zona Ildib și amenință cu un răspuns „rapid și pe măsură”

 

Cel puțin nouă persoane, printre care și opt copii, au murit în urma unor bombardamente ale forțelor turce și ale facțiunilor siriene susținute de acestea în nord-vestul Siriei, transmite Agerpres, care citează agenția France-Presse (AFP).

În plus, alte 21 de persoane au fost rănite, majoritatea aflându-se în stare gravă.

Bombardamentele au fost efectuate în apropierea orașului Tal Rifaat, aflat sub control kurd, într-un moment în care copiii plecau de la școală. Tal Rifaat adăpostește refugiați rezultați în urma ofensivei turce asupra regiunii kurde Afrin din 2018, dar și efective ale forțelor guvernamentale siriene și o bază rusă.

Acesta nu este, însă, primul caz în care o zonă cu refugiați este bombardată. Duminică, o tabără de refugiați tot din nord-vestul Siriei a fost bombardată de aviația rusă.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declanșat, în octombrie, operațiunea militară „Izvorul Păcii”, în nord-estul Siriei, pentru îndepărtarea milițiilor kurde de la granița sa.  Ulterior, Ankara a încetat operațiunile militare din nord-estul Siriei în cadrul unui acord garantat de SUA și Rusia care prevede retragerea grupului insurgent kurd Unitățile Populare de Protecție (YPG) din zona de securitate instituită de armata turcă de-a lungul frontierei Siriei cu Turcia.

CELE MAI POPULARE

• CELE MAI CITITE
• CELE MAI COMENTATE

• 1UPDATE Mesajul MApN după umilința la care a fost supus veteranul Emil Vețeleanu de Ziua Națională: „Un singur cuvânt pentru nea Emil: Respect!”
• 2CEL.ro, dat în judecată de către eMag și Consiliul Concurenței, în procedură de urgență, fără a avea timp să-și pregătească apărarea, pentru cenzurarea opiniei exprimate în social media despre demersurile celor două entități
• 3Finanțare UE pentru propagandă homosexuală în liceele din România
• 4Jurnalistul Cristi Șelaru: În ultimii 30 de ani, Biserica se află sub un asalt continuu. A rămas singură și așa intră în 2020
• 54 decembrie: 32 ani de la moartea lui Constantin Noica. Un text al filosofului despre Mișcarea Legionară: O mână de tineri, REVOLTAȚI că țara e coruptă și politicienii sunt vânduți străinilor
• 6„Biserica” din Suedia trece la Next Level. Promovează altarul cu un Rai în care apar cupluri gay și un șarpe transsexual
• 7Profesor, despre testele PISA: Nu vor măsura niciodată particularul, specificul, creativitatea sau elanul spiritual și cunoștințele despre limbă și cultură. Sunt creația unor birocrați, cu un mesaj ideologic manifest, rudimentar și fără ocolișuri
• 8Unde mai poți găsi Încălțăminte confortabilă din piele produsă în România? (P)
• 93 decembrie: Moartea lui Petre Țuțea, marele gânditor român creștin „Eu sunt român de meserie! Poporul român nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. N-avem un Goethe, dar avem un Eminescu”
• 10Tudor Gheorghe: A fi european nu

https://www.activenews.ro/externe/Mai-multi-copii-care-ieseau-de-la-o-scoala-din-Siria-bombardati-de-fortele-turce.-Cel-putin-9-morti-159104