Închide

Spionii pe care-i inviți în casă – tu-i cumperi, ei te vând: televizoarele „inteligente“ — B a r z i l a i – e n – D a n

Black Friday smart TV buyers should take this FBI cybersecurity advice By James Leggate Published 22 hours ago Black Friday smart TV buyers, here’s some cybersecurity advice The FBI’s Portland, Oregon, field office shared some tips this week for anyone who needs to secure a smart TV. Savvy shoppers know that Black Friday presents some […]

Bora Ioan 1885 – ? din Tulca

21 nov. 2019

Fratele Bora Ioan s-a născut în ziua de 15 august 1885 în localitatea Tulca,  județul Bihor, ținutul Someș.

Părinții fratelui s-au numit Ioan, de confesiune ortodoxă și Elisaveta, de confesiune baptistă, amândoi de naționalitate română.

A studiat 6 clase primare în localitatea natală.

În anul 1907 este recrutat și încorporat în regimentul 6 din Beiuș și rămâne la vatră cu gradul de soldat.

În ziua de 20 august1911 primește botezul nou-testamentar.

În ziua de 10 noiembrie 1919 se căsătorește cu Elena, născută Cioara. Nu au copii, din ce am cercetat.

În ziua de 20 septembrie 1924 este ordinat ca predicator pentru biserica din comuna Tulca. În raionul său de activitate avea 450 de membrii și 298 aparținători și copii.

În ziua de 2 februarie 1929 Comunitatea Creștină Baptistă de Oradea, a hotărât formarea unei comisii de ordinare, în vederea ordinării de diaconi. Au făcut parte următorii frați: Ioan Țirban, Vicaș Teodor, Teodor Todica, Ioan Bora, Ioan Șușman și Ioan Ille.

Între anii 1946 – 1949 fratele face parte din Comitetul Comunității Oradea, în comisia de disciplină Din 1954 -1957 este membru în Comitetul Comunității Oradea. Din anul 1957 este ales responsabil pe raionul Salonta.

În ziua de 3 iunie 1956 Biserica Creștină Baptistă inaugurează noua clădire a casei de rugăciune, a cărei lucrări de construcție a început în ziua de 2 octombrie 1954. Fratele Ioan Bora era păstorul bisericii și a vorbit despre istoria lucrărilor, dar programul festiv a fost condus de fratele Nicolae Covaci, păstorul Bisericii Baptiste Oradea și vicepreședinte al Comunității Oradea. Au participat la această sărbătoare frații: Vicaș Teodor, președintele Uniunii, Vicaș Mihai, Gherghel Dumitru, Ioan Socaciu și Petre N. Popa.

Fratele Ioan Bora a fost activ și în domeniul scrisului, trimițând anunțuri despre acțiunile Bisericii Creștine Baptiste din Tulca, la revista „Lumina”, din Oradea. Avea deschidere pentru a ajuta prin Biserică orfanii de la orfelinat. A colaborat cu Bisericile Creștine Baptiste maghiare din zonă.

Dacă mă poate ajuta cineva cu mai multe date, voi fi recunoscător.

Mulțumesc

Surse:

Arhive

Îndrumătorul Creștin Baptist

100 de ani de la înființarea primului organ de presă al Uniunii: „Farul Mântuirei”

Farul Mântuirii ia naștere odată cu Uniunea baptistă și are 100 de ani de la apariție. Existența i-a fost de scurtă durată, dar bogată în evenimente bune și rele. Ea a adus Cuvântul lui Dumnezeu în casele oamenilor.

Revista cultului baptist se numea ”Farul Mântuirii” şi apărea pentru prima dată la 1 Decembrie 1919, sub îndrumarea fr. Constantin Adorian[1], ca și organ de presă al Uniunii Comunităților Baptiste Române din România. Revista are un bogat conținut: pe prima pagină avem un mesaj scris, în general de redactorul revistei, mesaj care are diferite teme.  În paginile revistei din data de 15 Iunie 1932 a fost tipărit un mesaj scris de către însuși Carmen Sylva, regina mamă cu tema – ,,Creștinismul de azi”. Revista mai conținea predici, anunţuri din țară despre înmormântări, botezuri, cununii, știri misionare din țară și străinătate, precum  și alte anunțuri. În numărul din martie 1923 este publicată ”Mărturisirea Credinței Baptiste a Creștinilor Botezați precum și Constituirea Comunităților Baptiste, documentată cu citate din Sfânta Scriptură.” La această mărturisire au colaborat Constantin Adorian, Radu Tască, Ioan Popa, Vasile Berbecar, Mihai Vicaș, Dumitru Baban, Jan Staneschi, Nicu Sava, Toma Slăv, Ilie Mârza, Adam Sezonov, Teodor Puşcaș , Gheorghe Vulpescu, Gheorghe Teleagă și alții.

Se scria despre ce trebuie să fie libertatea religioasă și de faptul că nu este respectată în țara noastra, erau amintite prigonirile din Rusia și alte informații din întreaga lume.

La Conferința Uniunii de la Buteni din 28.09. 1922 fr. Constantin Adorian, președintele Uniunii într-un ”Memorandum„ citit în cadrul Congresului spune despre revistă următoarele: ”Farul Mântuirei a avut la finele anului 1920 o pagubă de treisprezece mii de lei, la finele anului 1921 o paguba de 3000 mii lei în total optsprezece mii de lei. Această pagubă a fost acoperită de Dr. Rushbrooke.”[2]

Revista a fost martoră la evenimentele importante ale națiunii române, dar mai cu seamă la bucuriile și necazurile poporului Baptist.

Aici citim necrologul fr. Gheorge Slăv, primul cărturar baptist: ”Fratele Gheorge Slăv a fost la mulți frați în țară cunoscut. De mai mulți ani a spus el că era bolnăvicios. El a scris cartea: ”Evanghelia și focul” și afișul ”Mai este o lume”. A publicat cu mai mulți ani înainte de acestea o revistă cu titlul: ,,Lumina Lumei” și a prelucrat cartea de cântări ”Cântările Sionului”, în anul 1903. El fu născut în anul 1869, s-a pocăit in anul 1902 și după o suferință îndelungată, care l-a slăbit foarte mult în toate puterile lui, a murit Duminică în 5 Oct. a.c. (1919). Așa dară am avut un lucrător în literatură, până putea lucra, de mai mulți ani însă nu mai era în stare a lucra decât evanghelist, iar în anii din urmă trebuia să se retragă dela tot lucru. Acum a bătut și al lui ceas, în care fu chemat din această lume plină de suferinți și necazuri la aceea bucurie, despre care el de multe ori putea vorbi altora. Amintirea lui rămâne între noi în onoare.”[3]

În  februarie 1932, adică după 13 ani de la apariţie, prima pagină ne întristează cu titlul: ”Farul Mântuirii este în primejdie”. Într-adevăr, din articol reiese că această revista își va înceta activitatea din cauza marilor datorii acumulate în timp și pe care cei mai mulți frați din țară nu le-au achitat. Citatul este tulburător: ”Da! Farul Mântuirii este în primejdie; în primejdia grea și tristă de a-și întrerupe apariția, de a se stinge și dispare din nobila sa luptă.”

Trist, dar adevărat, după 13 ani de apariție Farul Mântuirii rămâne istorie din pricină că, mulți dintre frați nu au plătit abonamentele iar creditorii luau ei ce se aduna în contul revistei.

Deviza revistei  era:

Citiți ,,FARUL MÂNTUIREI!”

Abonați-vă la ,,FARUL MÂNTUIREI!”

Oferiți fraților ”FARUL MÂNTUIREI!”

Sprijiniți cu banul și scrisul vostru ”FARUL MÂNTUIREI”.

Să nu lipsească din nici o casă creștină ”FARUL MÂNTUIREI”.

“Farul Mântuirii” – Organ al Uniunii Comunităţilor Baptiste din România.

Preţul abonamentului 6 lei pe an

Redacţia şi Administraţia Bucureşti, Strada Toamnei No. 105. Redactor: Vasile Berbecar; Administrator: C. Adorian.

Toate cererile, reclamaţiunile şi abonamentul să se trimită la administraţie pe adresa: C. Adorian – 105, Strada Toamnei, 105 – Bucureşti.

Articole de fratele Vasile Berbecar scrise în primul număr.

 Un “Far Mântuitor”.

După multe luni zgomotoase şi nopţi petrecute în nesiguranţă, pline de aşteptare după o călăuză în viaţa creştinească îl putem numi binevenit azi, când plutim încă pe o mare zgomotoasă a lumii în nesiguranţă. Ce bun era acest far de îl puteam avea pe timpul apăsării dureroase din partea unor oameni neînţelegători. Un aşa far ne putea aduce prin razele lui în mijlocul nopţii întunecoase a cercetării grele o mângâiere, îmbărbătare şi curaj în lupta cu valurile furioase. Dară – acest far ne lipsea. Nu că ne-ar fi lipsit dumnezeescul cuvânt al Evangheliei măreţe, dară ne lipsea un far, care cu razele sale ne arăta în întunericul nopţii ispitelor spre stelele cele luminoase ale promisiunilor dumnezeeşti. Deci după ce „Solul Păcii” de mai multe luni nu mai apare ne-am hotărât a da revistei noastre un alt format şi alt titlu şi sperăm ca şi această revistă să servească ca un „Far Mântuitor” multor cititori spre binecuvântare. Deci, lumineze acest „Far Mântuitor” pe toţi cititorii şi să-i conducă la limanul cel ceresc prin poveţele sale, ca să fie spre onoarea lui Cristos, Lumina lumii. [4]

                                                                                                 Berbecar.

„Farul Mântuirei”[5]

În frământările valurilor zgomotoase ale mării zbuciumate de furtuni cât este de bine dacă corăbierul zăreşte în mijlocul nopţii întunecoase o rază de lumină, care varsă speranţă în sufletul său disperat. Ce simţ de fericire şi linişte sufletească îl apucă, dacă a răsărit lumina vreunui far luminător a cărui raze mântuitoare străbat la multe mile întunericul nopţii furtunoase. El primeşte o nouă speranţă în suflet, puterea-i se căleşte spre o luptă nouă împotriva valurilor furtunoase şi el îndreaptă corabia sa spre acea lumină a farului mântuitor. Dacă corabia lui a ajuns a suferi naufragiu şi el s-a putut a se salva pe un rest a nenorocitei sale corăbii la privirea luminii farului pluteşte cu nădejde spre lumină şi îşi caută mântuirea vieţii sale în apropierea farului mântuitor.

Un corăbier poate fi cât de isteţ în lucrul său, dacă în mijlocul mării zgomotoase şi în întunericul nopţii furtunoase nu ajunge toată isteţia lui nimic, dacă lipseşte farul (turnul) cel luminător, care să-i dea direcţia căii spre limanul dorit, unde şi-ar putea mântui viaţa.

Un far este astfel construit ca să stea tare şi neclintit la ţărmul mării şi la locurile cele mai periclitate. Farul e destinat a vărsa lumina sa în mare depărtare la toate corăbiile ce trec marea. Însă oricât de frumos şi de bine ar fi el construit, de niciun folos nu ar fi dacă nu ar avea lumina aprinsă şi nu ar lumina în noaptea întunecoasă când se ridică valurile zgomotoase, unde se zbuciumă câte o corabie pe marea înfuriată de furtuni. Deci lumina din far este principalul.

Tot aşa şi creştinul are pe calea vieţii sale sufleteşti trebuinţă de un far luminător, care să-i arate calea spre malul cel dorit al veşniciei.

Un aşa far luminător este înainte de toate dumnezeescul cuvânt al Evangheliei care de multe veacuri stă neclintit, şi oricâte valuri zgomotoase, spumegătoare întunericului păcatului s-au izbit de acest far, nu au avut niciun rezultat căci cel ce a aprins lumina acestui far este însuşi Domnul nostru Isus Cristos care luminează, şi revarsă razele sale măreţe prin sfântul său Spirit în toate părţile. Lumea aceasta este ca o mare zgomotoasă şi ce întuneric mai mare poate fi ca păcatul cu tot zbuciumul lui.

Domnul nostru Isus zice: „Voi sunteţi lumina lumii, adică în lumea aceasta întunecoasă voi sunteţi ca un far ce are să lumineze” şi apoi mai zice: „Aşa să lumineze faptele voastre înaintea oamenilor, adică ca far aveţi să luminaţi cu acea lumină, ce însuşi Domnul a aprins în voi”.

Ca noi să avem această lumină în noi avem trebuinţă de o călăuză, iar această călăuză bună şi de încredere este negreşit Sfânta Scriptură. La mulţi însă le place a mai avea ceva pe lângă Biblie, care să le dea îndrumare în ea. Şi aceasta ni se oferă astă dată prin această revistă modestă sub titlul: „Farul Mântuirei”. Această revistă nu voieşte a fi altceva, ci, ca un far luminător, să arunce anume raze luminătoare către fiecare suflet ajuns în vârtejul valurilor zgomotoase pentru al aduce la limanul dorit. Această revistă vrea să fie un far mântuitor prin razele ce le revarsă din lumina cea mare pe care însuşi Isus Cristos, Mântuitorul nostru a aprins-o prin Spiritul Său.

Fie dar, caestă revistă modestă cu adevărat un „Far Mântuitor” pentru noi toţi, care să ne ducă prin toate ispitele la limanul cel dorit şi iubit al eternităţii. Iar Dumnezeu, lumina cea veşnică şi perfectă să ne lumineze pe toţi tot mai mult ca şi noi ca nişte lumini mici, arătăm prin faptele şi umblarea noastră oamenilor calea spre limanul cel veşnic. Fie ca Numele cel glorios al Farului ceresc Isus Cristos să fie glorificat în veci. Aceasta doreşte la toţi.

  1.                      Berbecar.

Misiune.[6]

Curtici. În cursul anului a avut 3 botezuri, în total au fost botezate 44 de suflete. Lucrul înaintează.  R. Tasca.

Buteni. În cerc s-au ţinut până acum 5 botezuri în total 150 de suflete. V. Berbecar.

În judeţele Bihor, Hunedoara, Caraș -Severin şi altele au fost botezuri, ne lipsesc însă numărul celor botezaţi.

Reclame

În curând va apărea:

Steaua Dimineţii” – Mică revistă religioasă pentru copii va conţine istorioare şi poezii frumoase.

Psalmistul” – Revistă religioasă a tinerimii va conţine Poezii, Declamaţiuni, Cântece noi şi îndemnuri pentru cultura tineretului creştin.

Chemarea Mângâietoare” – Foaie religioasă pentru prietenii Evangheliei va conţine îndemnuri spre pocăinţă.

Cârmuitorul” – Revista predicatorului şi a învăţătorilor şcolii de Duminică va conţine lecţiile Şcolii de Duminică, Exegeza, Homiletica etc.

Apare odată cu Congresul, dar prezintă programul Congresului.

Primul congres al Uniunii Comunităţilor Baptiste române din România-Mare, care se va ţine la Bucureşti în zilele de: Vineri 28, Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Noiembrie 1919.

   PROGRAM

Vineri 28 Noiembrie:

  1. 8 – 9 Oră de rugăciune.
  2. 9 – 12 Deschiderea congresuluiC. Adorian.
  3. . . . ..Alegerea preşedintelui congresului.
  4. Ref.Puterea unirii şi folosul centralizării de Ion Popa.
  5. Ref.Organizarea noastră de G. Nicoară.
  6. Ref.Lipsa lucrătorilor şi trebuinţele lor de R. Taşcă.
  7. Ref.Prosperarea misiunii în trecut, prezent şi viitor de I. Ţirban.
  8. Ref.Economie financiară şi casieria centrală de G. Nicoară.

 De la ora 3-6

  1. Ref.Starea actuală a casei de Theodor Sida.
  2. Ref.Şcoala de misiune şi folosul ei de R. Taşcă.
  3. Ref.Şcoala Duminicală  de Vasile Berbecar.
  4. Ref.Societatea tinerilor de C. Adorian.
  5. Ref.Literatura noastră de M. Vicaş.
  6. Ref.Cultivarea cântului de Vasile Berbecar.
  7. Ref.Femeia ca sprijin al misiunii de A. Oală.
  8. Ref.Văduvele, Orfani, Săraci şi bătrâni de G. Vârsândan.
  9. Seara 8.30 – 9.30 Evanghelizare şi cântări.

Sâmbătă 29 Noiembrie 1919

  1. 8- 9Oră de rugăciune.
  2. RefBucovina şi Evanghelia de G. Păduche.
  3. Ref.Basarabia şi pocăinţa de Ivanov.
  4. Ref.Dobrogea şi Cristos de R. Tasca.
  5. Ref.Moldova şi noi de Nicoale Petrescu.
  6. Ref.Lupta noastră de C. Adorian.
  7. Ref.Evanghelizarea Banatului de Ştefan Ignea.
  8. Ref.Localurile de adunare ca stil, acustică, confort şi arhitectură de M. Munteanu.

           De la ora 3 – 6

  1. Ref.Unificarea cultului divin de G. Florian.
  2. Importanţa misiunii în Bucureşti de I. Branca.
  3. Denumirea Fraţilor ordinaţi ca diaconi.
  4. Alegerea comitetului dirigent.
  5. 8 – 9 Evanghelizare.

Duminică 30 Noiembrie 1919

  1. 9 – 10  Oră de rugăciune.
  2. 10 – 11 Serviciul Dumnezeesc.
  3. 11 – 12 Ordinarea.

              După amiază

  1. 4 – 7  Evanghelizare.
  2. Cina iubirii.

 [1] Farul Mântuirii, Anul X. No. 20-24, Număr festiv 40 pagini Decembrie 1929, pag.18 ,Semicentenarul Bisericilor Baptiste Române.

[2] AUBR. Fond Coresp. D2, Procese verbale Congrese și comitete, Uniune. 1918-1924, file,199

[3] Farul Mântuirii, No.1, 1.Decembrie 1919, pag 5,6

[4] Farul Mântuirei, Organ al Uniunii Comunităţilor Baptiste Române din România, an 1, nr. 1, 1 Decembrie 1919, p. 1.

[5] Farul Mântuirei, An I, Nr. 1, 1, Decembrie 1919, p. 4.

[6] Farul Mântuirii 1919 -1, p.8.

Publicat de Vasile Bel la 11:15:00

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/

Când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu?

  1. Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni,
    5. El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
    6. pe care L-a vărsat din belşug peste noi prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru;
    7. pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem în nădejde moştenitori ai vieţii veşnice.
    (Tit 3:4-7, VDCC)

Lumea în care trăim este una a eului personal și a centrării atenției noastre doar asupra problemelor noastre, a nevoilor noastre. Nu prea mai contează că cineva suferă din diferite motive. Este bine că nu sunt eu în locul lui,  ne gândim în sinea noastră. Iar atunci, când este vorba de un centru de interes, să zicem, ceea ce ne preocupă este ca acel centru ,,Să fiu EU”. În zilele noastre, egoismul ne stăpânește feroce, egocentrismul face parte din cursul vieții de zi cu zi, indiferența față de aproapele nostru ne caracterizează și ne dezumanizează. Ajungem să ne intereseze de cel de lângă noi doar dacă (văd) și vedem că ne depășește în ceea ce face sau deține, iar atunci devenim invidioși, bârfitori, rău-intenționați. Judecăm foarte ușor, în funcție de culoarea pielii, orientare religioasă, statut social, stare materială, profesie,  etc.  Suntem aroganți, crezându-ne mai capabili decât ,,fratele” aproapele tău și al meu, toate aceste judecăți de valoare laolaltă cu egoismul, indiferența și alte defecte, diminuează, scad din puterea noastră de a IUBI. În aceste condiții Dumnezeu în dragostea Lui ne arată o bogată bunătate aducătoare de mântuire.

Avem timp să ne oprim să vedem această galerie de supremă artă a lui Dumnezeu desfășurată în istorie de dragul tău și al meu?

  1.           La vremea hotărâtă

Dumnezeu lucrează după un plan alcătuit în Sine, pe când încă nu era lumea și la un punct al existenței Sale infinite hotărăște, ca planul să fie pus în aplicare.

Venirea bunătății întrupată în persoana Domnului Isus, fiul unic a lui Dumneze, s-a făcut după același plan și de aceea Magii au știut să vină la timp să-L caute, iar preoții au știut să le spună Magilor să meargă la Betleem.

Dumnezeu nu a avut planul A și încă unul de rezervă B, dacă nu reușește cu A pune în aplicare planul B. Nu, El a avut un singur plan bun făcut  după știința Lui, încă dinainte de a exista creația, capodopera Lui.

  1. pe Omul acesta, dat în mâinile voastre după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.
    (Faptele apostolilor 2:23, VDCC)
  1.           La vremea potrivită

S-a arătat  într-o țară mică, neînsemnată din Asia, o zonă înapoiată din punct de vedere cultural. Într-un moment dificil al anului 331 a fost cucerită de  Alexandru cel mare al Greciei,  împărat care, deși a trăit doar 33 de ani a cucerit lumea. În jurul anului 333 distruge Imperiul Persan și cucerește Egiptul, Siria,  Ierusalimul și limba oficială devine în imperiu greaca. Alexandru moare și Imperiul se împarte între generalii lui.

Timp de aproape 268 de ani micul stat al Iudeilor se află sub influența grecilor, care sunt interesați de cultura și mai ales de cărțile sfinte ale Iudeei, traducându-le din ebraică în greacă. Aceste traduceri primesc denumirea de Septuaginta. Mulți iudei au îmbrățișat limba filozofilor, au început să citească Scriptura în greacă iar mai târziu apostolii Domnului Isus își vor scrie cărțile lor în limba greacă.

În anul 63 î.Hr. romanii asediază Ierusalimul pe care-l cuceresc, Imperiul Roman asigurându-și dominația peste aproape toată Euopa, Asia și Africa de nord.

La vremea potrivită înseamnă că bunătatea lui Dumnezeu s-a arătat într-o țară mică, cu o cultură înaltă a grecilor și sub o domnie de fier a Romanilor, atunci când puteai circula destul de  sigur pe 3 continente. Acuzația Domnului Isus de pe cruce era scrisă în cele 3 limbi, două de mare circulație, greaca și latina, cea de-a treia fiind ebraica, limba poporului lui Dumnezeu.

 III.          La vremea mântuirii

Planul lui Dumnezeu este mântuirea tuturor oamenilor și de acea El creează conjuncturi și face în așa fel încât,  să te întâlnești și să vezi bunătatea lui Dumnezeu care aduce mântuire oamenilor.

Vremea mântuirii fiecărui om este ACUM.  Amânarea este nesocotirea marii Lui bunătăți și te poate costa să petreci veșnicia în Locuința Morților în chinuri. De aceea răspunde azi, neîntârziat..

  1. Căci El zice: „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”
    (2 Corinteni 6:2, VDCC)
  2. Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?(Romani 2:4)
  3. Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
    (Psalmii 34:7, VDCC)

https://wordpress.com/read/feeds/94707255/posts/2502740175

Vox Vocis – mapamond creştin baptist de Caius Obeada

Nostra Aetate

În Zilele Noastre

Vox Vocis – mapamond creştin baptist   de Caius Obeada

Caius Obeada

În ani 2002-2003 am avut ocazia să stau de vorbă cu mai mulţi prieteni din ţară şi din America referitor la necesitatea unei agenţii de ştiri creştine sau a unei surse de informare a creştinătăţii române pe internet. O idee bună, însă care nu îşi avea practicabilitatea timpului, prea puţini aveau acces la internet, iar organizaţional aproape imposibil.

A existat din totdeauna necesitatea unei părtăşii legate de cunoştinţa stării spirituale şi fizice a bisericii şi a copiilor lui Dumnezeu împrăştiaţi în toate colţurile lumii. Dacă până acum liniile de comunicaţie erau complicate şi în multe cazuri costisitoare, internetul, telefoanele celulare au ajuns să simplifice legăturile între comunităţile româneşti de pretutindeni.

În mapamondul creştin încă mai este mult de lucru, doar câteva organizaţii şi indivizi încercând să aducă frăţietăţii ştiri şi noutăţi care să unească Biserica Universală a lui Cristos. În urmă cu un an (2006), câţiva membri din conducerea misiuni Vox Dei au început să contempleze posibilitatea extinderii lucrările, direcţionându-ne spre necesitatea comunităţilor creştine de a se cunoaşte una pe alta, a ţine la curent mapamondul creştin baptist. Internetul a lansat posibilitatea prezentării multor bisericii, însă actualizările site-urilor, administrarea şi menţinerea multora devenind impropabilă.

Publicaţia Baptistă de Apologetică a încercat să redea ştiri baptiste din primele numere a anului 2003. În ultimele luni, datorită volumului de ştiri la care am ajuns să traducem, şi colecţia ştirilor din presa română, s-a ajuns să se  devieze de la scopul iniţial al publicaţiei de apologetică, cea ce ne-a direcţionat spre lansarea unei noi publicaţii dedicată ştirilor din lumea baptistă din întreaga lume.

Vox Vocis - Mapamond Crestin Baptist

După mai multe discuţii, am ajuns să numim publicaţia Vox Vocis – mapamond creştin baptist. Pentru unii folosirea numelui denominaţional baptist a deranjat, însă scopul publicaţiei are o deschidere inter-denominaţională (pentru toţi), iar finanţarea şi menţinerea site-lui este făcută în esenţă de familii baptiste (Obeada).

De la început trebuie menţionat că publicaţie nu îşi are scopuri denominaţionale în sensul unei propagande sau prozelitism baptist. În următoarele rânduri am să explic scopul şi prezentarea pe care publicaţia o să o aibă.

Poporul român datorită necesităţilor economice a ajuns să fie împrăştiat în toată lumea. Dacă în era comunistă libertatea religioasă a făcut ca unii să plece de bună voie, pe când alţii au fost forţaţi să plece din ţara mamă, după revoluţie necesităţile economice au forţat pe mulţi să plece în alte ţări (în jurul lumii), pentru o slujbă şi o asigurare economică care să poată ajuta existenţa familiei. Răspândiţi în toate colţurile lumii unii dintre noi nu am putut uita de unde am plecat, nu am putut uita pe cei dragi, familiile, prieteni şi societăţile unde ne-am născut şi trăit, o parte din viaţă.

Dacă ziarele au ajuns să ţină la curent pe mulţi români, am găsit cu cale ca şi o publicaţie creştin baptistă pe internet, să ţină în limita posibilităţilor pe creştini baptişti la curent cu cea ce se întâmplă nu numai în lumea baptistă dar în general, cu ştiri care afectează vieţile noastre de zi cu zi.

Publicaţia Vox Vocis ca prezentare o să dedice o pagină de ştiri internaţionale în care o să traducem ştiri baptiste din întreaga lume, ştiri din lumea creştină internaţională, orice ştire care afectează viaţa creştinilor români din întreaga lume. Încercăm să culegem ştiri internaţionale care interesează, care pot influenţa viaţa noastră, sau care ne ajută să cunoaştem nevoile altor creştini, membri Biserici Universale a lui Dumnezeu.

O altă pagină pe care o prezentăm prin aceasta publicaţie o să încerce să prezinte ştiri din presa română. Cu atâtea publicaţii româneşti pe internet, este greu să fii la curent cu cea ce se întâmplă în ţară, încercând să cauţi sau să pierzi timpul dintr-o publicaţie în alta. Printr-o selecţie de ştiri din diferite zone ale României, o să încercăm să ţinem la curent pe românii din diaspora cu ce cea ce se întâmplă în ţara mamă. O selecţie de ştiri care influenţează viaţa creştină sau care ar necesita atenţia celor din diaspora, o sa fie prezentate aşa cum sunt redate de ziariştii români.

A treia pagină o să conţină ştiri în limba engleză. Ştirile noi care nu au putut fi traduse în timp, o să fie redate în engleză. O mare parte din cititori români sunt cunoscători a limbii engleză, iar alţii au nevoie de practică. Publicaţia Vox Vocis o sa redea ştirile din mapamondul internaţional în limba engleză, selectate în funcţie de importanţa lor.

A patra pagina o sa fie o pagină de arhivă şi căutare prin care se va putea reciti sau găsi articole de interes general. Pentru început ne limităm la 4 pagini, sperând ca în timp să creştem, să putem reda mai multe posibilităţi de citire românilor de pretutindeni. De asemenea pentru început ne limităm la o apariţie pe internet la fiecare doua săptămâni. NU avem planuri de tipărire, tot ce facem fiind fără profit, încercând în mod benevol să ajutăm comunităţile creştine de pretutideni cu ştiri relevante vieţii şi unităţii baptiste, şi a tuturor creştinilor.

În această vedere o să avem nevoie de sugestiile şi ajutorul multora care doresc să se ataşeze lucrărilor pe care le facem benevol, să ne dea nu numai o mână de ajutor dar şi sugestii constructive pentru o prezentare mai eficace. Avem nevoie de mai multe ajutoare şi cerem celor care sunt interesaţi în această lucrare să ne contacteze la adresa caius@voxvocis.us . Avem nevoie de traducători, cititori de ziare care ne pot informa de ştiri care ar putea folosi comunităţilor române de pretutindeni, de corespondenţi şi orice persoană care intr-un fel sau altul ar putea să ne ajute. Mulţumim anticipat tuturor, sperând să putem aduce progres şi binecuvântare tuturor.

Coram Deo!

Caius Obeada

Vox Dei Baptist Ministries

http://publicatia.voxdeibaptist.org/editorial_sept07.htm

ECLESIOLOGIE – doctrina despre Trupul lui Cristos (Biserica) – Scopul Şcolii Duminicale. – Ajutarea diaconilor în a înţelege eficacitatea Şcolii Duminicale. (Publicat de Phil Van Auken în The Deacon [Diaconul], Oct/Nov/Dec., 1993).

download-3

jutarea diaconilor în a înţelege eficacitatea Şcolii Duminicale

(Publicat de Phil Van Auken în The Deacon [Diaconul], Oct/Nov/Dec., 1993)

Şcoala Duminicală este o parte aşa de integrală a bisericii locale încât uneori diaconii o privesc cu uşurinţă. Atunci când aceasta se întâmplă, există pericolul ca eficacitatea Şcolii Duminicale nu ar putea fi tot ceea ce ar trebui să fie. Dar ce constituie un program sănătos şi eficient de Şcoala Duminicală?

MĂSURILE TRADIŢIONALE DE EFICACITATE A ŞCOLII DUMINICALE

Majoritatea diaconilor se gândesc la eficacitatea Şcolii Duminicale în termeni de creştere: câţi membrii noi sunt înrolaţi şi câte clase noi sunt începute. Creşterea este o dimensiune importantă a eficacităţii Şcolii Duminicale, însă există mai mult de un singur fel de creştere. Eficacitatea Şcolii Duminicale trebuie de asemenea să fie măsurată de creşterea spirituală a membrilor.

Eficacitatea Şcolii Duminicale este adesea măsurată de regularitatea frecvenţei de membrii; dar cum rămâne cu regularitatea membrilor la rugăciune, studiu biblic şi devoţiuni familiale?

Părtăşia şi raportul dintre membrii de clasă este un alt fel prin care diaconii măsoară succesul Şcolii Duminicale. Cum rămâne dar părtăşia cu necredincioşii? De câte ori sunt puşi la răspundere liderii şi membrii Şcolii Duminicale pentru dedicarea lor faţă de părtăşia cu prietenii, vecinii şi rudele?

O responsabilitate cheie a Şcolii Duminicale pentru mulţi diaconi este continuarea contactului cu vizitatorii şi noii membri ai bisericii – pentru nevoile lor de ucenicizare personală sau consiliere. Aceste aspecte sunt cu uşurinţă trecute cu vederea.

SĂNĂTATEA SPIRITUALĂ A ŞCOLII DUMINICALE

Şcoala Duminicală eficace produce creştini sănătoşi spirituali care ajută la zidirea trupului bisericii locale. Clasele pot fi mari, active, şi bine frecventate, însă dacă ele nu ridică vitalitatea spirituală a bisericii, ele nu sunt eficiente. „Linia de bază” pentru diaconi este: ce roadă spirituală este produsă în Şcoala Duminicală? Sunt membrii mai maturi spirituali şi vi ca rezultat al frecventării Şcolii Duminicale?

Diaconii ar trebui să fie conştienţi de faptul că Şcoala Duminicală susţine biserica locală în patru feluri fundamentale:

Şcoala Duminicală este „lipiciul” social care tine biserica laolaltă.
Şcoala Duminicală este arena principală pentru „grefarea” noilor membrii în biserică.
Şcoala Duminicală este canalul pentru ucenicizare şi evanghelism.
Şcoala Duminicală promovează misiunea, priorităţile şi programele generale ale bisericii locale.

Diaconii ar trebui să privească Şcoala Duminicală ca un laborator viu pentru creştere şi slujire creştină. Fără o lucrare eficientă de Şcoala Duminicală, biserica şi-ar putea pierde baza sa dinamică pentru creştere, atât numerică cât şi spirituală!

BURUIENI ÎN GRĂDINA ŞCOLII DUMINICALE

Un fapt nefericit al vieţii este că oriunde ar începe să crească ceva, apar şi buruienile. Buruienile apar şi în clasele de Şcoală Duminicală, înecând creşterea spirituală şi vitalitatea. Diaconii trebuie să fie conştienţi de nevoile supărătoare din bucata Şcolii Duminicale:

Şcoala Duminicală văzută ca un final în sine. – Deşi este uşor să fi prins în energia crescută şi entuziasmul contagios al programelor de Şcoală Duminicală, diaconii trebuie să aibă mereu în minte imaginea mai mare a bisericii locale. Atunci când clasele de Şcoală Duminicală devin un final în ele insele, competiţia nesănătoasă poate să-şi facă rădăcini. Liderii de slujire încep să se escrocheze unul pe altul pentru a recruta voluntari, să se lupte pentru alocaţiile de buget şi să-şi protejeze „gazonul” lor din biserică.
Părtăşia văzută ca scop primar al Şcolii Duminicale. – Există o diferenţă între părtăşie ca fiind parte a Şcolii Duminicale şi ca fiind scop al acesteia. Părtăşia este doar un mijloc în scopul uceniciei şi al responsabilităţii. Luat ca un final în sine, aceasta se poate degenera într-o simplă reprezentaţie sau formarea de clici în cadrul bisericii.
Omogenitatea devine o barieră spre creştere şi integrare a noilor membrii. – Norma claselor de vârstă s-a dovedit pe sine în practică, însă aceasta poate deveni în mod definit prea mult dintr-un lucru bun. Clasele prea omogene au o tendinţă de a deveni inculcate deoarece membrii devin prea confortabili unul cu celălalt. Clasa dezvoltă o personalitate a sa proprie care poate acţiona ca o barieră pentru noii veniţi care se simt că nu s-ar potrivi acolo. Omogenitatea excesivă pare a spune, „Nu-mi rupe acel vechi anturaj al meu”.
Învăţătura văzută ca plată de datorii. – Diaconii uită uneori că învăţarea este un dar spiritual care nu este acordat peste toţi în cadrul bisericii locale. Într-adevăr, învăţătura nu poate fi eficientă dacă este mânuită de oricine; şi aceasta nu trebuie nici văzută ca o muncă de rutină care să se roteze în jurul grupului. Învăţătorii stupizi pot ruina efervescenţa unei clase de Şcoală Duminicală.

PĂZIREA DE POLITICILE ŞCOLII DUMINICALE

Politică în Şcoala Duminicală? Întrebarea poate părea cinică, însă aceasta este un fapt de viaţă în multe programe de Şcoală Duminicală. Politicile de Şcoală Duminicală au loc atunci când oamenii (inconştienţi) fac cereri egoiste asupra claselor lor. Ei doresc să fie distraţi, hrăniţi, sau puşi în lumină. Membrii politici ai Şcolii Duminicale sunt acolo spre a fi slujiţi şi de a-şi împlini nevoile lor. Aceasta devine aparent în moduri subtile pentru învăţători (şi uneori nu chiar aşa de subtile!), directori, şi cadre, în timp ce membrii votează cu picioarele lor, cu banii lor, şi cu dorinţa sau respingerea lor de a participa la clasă.

În gratificarea noastră instanţă, o societate orientată înspre consumator, unii oameni cred despre biserică ca fiind o altă organizaţie care să le slujească – împreună cu ieşirile de la restaurantele fast-food, televiziunea prin cablu, şi cuptorul cu microunde! Membrii motivaţi politic enunţă refrene familiare ca următoarele:

„Nu putem să avem un învăţător mai interesant? Cutare şi cutare este aşa de plictisitor!”

„Trebuie neapărat să studiem cărţile acelea din Vechiul Testament?”

„Când este următoarea petrecere a Şcolii Duminicale? Să o planificam în timpul clasei de astăzi!”

„De ce clasa cu cei necăsătoriţi se întâlnesc mereu în cea mai bună cameră? Când o sa fie rândul clasei noastre?”

E drept, cu toţii avem nevoile noastre şi vrem ca Şcoala Duminicală să fie o oră stimulatoare şi de care să ne bucurăm. Şcoala Duminicală, totuşi, nu este un produs de consum ce trebuie folosit pentru gratificarea de sine. Aceasta este un loc în care noi să creştem în părtăşie spirituală şi slujire – un loc în care să putem ajuta la împlinirea nevoilor altora. Să explorăm acest aspect de îngrijire şi împărtăşire al Şcolii Duminicale.

MĂSURI ÎNTREGI DE EFICACITATE A ŞCOLII DUMINICALE

Şcolile Duminicale sănătoase sunt din punct de vedere spiritual întregi; ele realizează un echilibru dinamic între câteva elemente de contrast însă complementare. Diaconii pot evalua eficacitatea generală a Şcolii Duminicale prin cât de bine aceste elemente sunt echilibrate. Să privim la cele mai importante dintre acestea din cadrul „ecuaţiei” Şcolii Duminicale:

Interior plus exterior. Şcolile Duminicale eficiente fac echilibrul preocupării pentru membrii de clasă cu o preocupare pentru vizitatorii bisericii şi membri de perspectivă nouă. Eforturile interioare (precum sunt părtăşiile şi întrunirile) sunt echilibrate de eforturile exterioare (precum vizitările).
Părtăşia plus disciplina. Şcolile Duminicale eficiente fac echilibrul eforturilor de a construi legături sociale dintre membrii cu eforturile de a clădi legături spirituale. Oamenii nu doar participă împreună la clase şi se socializează laolaltă; ei se şi roagă împreună, se sfătuiesc reciproc, şi sunt responsabili unul faţă de altul.
Satisfacerea nevoilor personale plus împlinirea nevoilor altora. Membrii claselor de Şcoală Duminicală eficace se concentrează nu pe satisfacerea propriilor lor nevoi personale (pentru părtăşie, aparţinere, învăţare, etc.), ci ei se străduiesc să împlinească şi nevoile altora. Ei sunt gata atât să slujească cât şi să fie slujiţi.
Omogenitate plus diversitate. Clasele de Şcoală Duminicală eficace recunosc importanţa membrilor care au ceva în comun, însă ei recunosc şi importanţa integrării unei varietăţi de oameni noi în cadrul clasei pentru a nu se forma clicile. Membrii dedicaţi într-adevăr sunt gata să fie ocazional nucleul unei clase noi care să permită bisericii să crească din punct de vedere numeric.
Vederea copacilor plus a pădurii. Şcolile Duminicale eficiente fac echilibrul nevoii pentru grupe de celulă active din cadrul bisericii cu nevoia de unitate congregaţională şi întrunirile laolaltă. Ei niciodată nu pierd din vedere imaginea mare şi importanţa tuturor părţilor bisericii care lucrează laolaltă în armonie şi lin.

Nu există nici o formulă magică pentru Şcoli Duminicale eficiente. Nici o structură, nici o filozofie de program, nici o abordare de programă şcolară nu este cea mai bună. Toate aceasta duc la ceea ce este fundamental: părtăşia, ucenicia, lucrarea interioară, lucrarea exterioară, unitatea, diversitatea, slujirea şi a fi slujit. Echilibrul este atât provocarea cât şi binecuvântarea.

Diaconii ar trebui să se rededice pe ei înşişi spre eficacitatea Şcolii Duminicale. Cu siguranţă că Dumnezeu nu poate chema liderii dintr-o biserică locală la o sarcină mai importantă sau mai împlinitoare!

http://www.voxdeibaptist.org/helping_deacons_trd.htm

Descoperirea Voii lui Dumnezeu Dr. Sinclair B. Ferguson

download-3

Umblarea după voia lui Dumnezeu produce un stil de viaţă distinctiv. Există anumite caracteristici care vor fi adevărate pentru toţi creştinii din orice loc şi din orice vreme. Sunt calităţi pe care adevăraţii creştini le au şi care îi fac uşor de recunoscut de către ceilalţi credincioşi în perioade foarte diferite ale istoriei Bisericii.

Dar pentru fiecare creştin se ridică o întrebare, nu Ce e adevărat pentru toţi creştinii dintotdeauna?, ci Care este voia lui Dumnezeu în această situaţie unică, particulară, în care mă găsesc? Trebuie să ne confruntăm cu natura principiilor care guvernează conduita creştină. Cum descoperim voia lui Dumnezeu atunci când ne confruntăm cu o mulţime de alternative posibile?

Prezentarea umblării creştine este o temă majoră într-una din scrisorile lui Pavel şi această întrebare este de asemenea o temă de care Pavel s-a ocupat destul de mult. Îl vedem discutând-o în Prima sa Epistolă către Corinteni.
Principiile lui Pavel rămân valide. Nu numai atât, ele ne sunt extrem de utile din punct de vedere practic în desluşirea voii lui Dumnezeu pentru vieţile noastre. Un studiu atent al acestor principii ridică o serie de întrebări care ne vor ajuta să înţelegem în ce poate consta călăuzirea lui Dumnezeu în orice situaţie.

1.E în conformitate cu Legea?

Corintenii puneau accentul pe principiul (biblic) că Hristos i-a eliberat. Pavel ripostează răspunzând că libertatea nu e singurul principiu din viaţa creştină. Libertatea are un scop. Dumnezeu ne-a eliberat pentru sfinţenie. El ne-a binecuvântat cu libertate de sub vina şi robia păcatului – dar nu ca să putem deveni sclavii exact acelor păcate pentru care Hristos a murit ca să ne răscumpere!

Această idee este susţinută puternic de apostol [în 1 Cor. 6:9-11]. Pavel oferă o lungă listă de comportamente păcătoase care sunt incompatibile cu calitatea de membru al împărăţiei lui Dumnezeu. El nu vrea să spună că aceste păcate odioase constituie păcatul de neiertat. Unii creştini s-au complăcut exact în aceste păcate înainte să fie convertiţi. Şi totuşi ei au fost spălaţi, sfinţiţi şi îndreptăţiţi prin Hristos! Dar au trebuit să fie transformaţi radical ca să poată fi potriviţi pentru împărăţia lui Dumnezeu. Aici nu există anarhie – e o împărăţie, o monarhie, şi e guvernată de poruncile măreţe şi sfinte ale lui Dumnezeu.

Ce vrea Pavel să demonstreze aici? El vrea să arate că nici o faptă contrară cuvântului simplu al lui Dumnezeu nu poate fi justificată vreodată pentru creştin. Nici un apel la libertate spirituală sau circumstanţe providenţiale nu poate face vreodată din ceva greşit din punct de vedere etic altceva decât un păcat. Pentru că creştinul e liber doar să iubească şi să împlinească Legea lui Dumnezeu. În aceasta constă adevărata sa libertate.

De multe ori putem reduce numărul posibilelor opţiuni cu care ne confruntăm adesea în vieţile noastre punând această foarte simplă întrebare: E în conformitate cu Legea? Cât de uşor pare să ne orbească Satan exact în acest punct – iar noi pierdem din vedere faptul că am fost mântuiţi ca să putem fi sfinţiţi.

2.Îmi e de folos?

Dacă prima noastră întrebare are de-a face cu natura faptei în sine, a doua trebuie să se ocupe de consecinţele ei. E adevărat (într-un sens), spune Pavel, că „toate lucrurile îmi sunt îngăduite” [cf. 1 Tim. 4:4; Rom 14:14, etc.]. „Dar nu toate îmi sunt de folos” [1 Cor. 6:12].

Ţi-a atras atenţia vreodată un alt creştin în legătură cu o anumită faptă, şi ai răspuns automat: „Ce-i rău în asta?” Este cea mai naturală formă de autoapărare. Dar la fel de bine ea poate ascunde o conştiinţă vinovată. Pentru că în inimile noastre noi ştim, aşa cum ne învaţă atât de clar Pavel, că nu aceasta e întrebarea cu adevărat importantă. S-ar putea „să nu fie nimic rău în asta”; dar s-ar putea să nu fie nimic bine în acea faptă; s-ar putea să nu se dovedească folositoare pentru mine. Întrebarea pe care trebuie să învăţ să o pun este: Îmi va fi de folos, în măsura în care pot judeca eu, astfel încât relaţia mea cu Domnul Isus Hristos să se întărească? Mă va apropia de El?

Sunt multe domeniile în care se aplică acest lucru. Când mă confrunt cu alegerea unei slujbe, sau a unei meserii, sau cu transferul într-o altă parte a ţării, cu tot ce înseamnă aceasta în ce priveşte părtăşia, slujirea şi influenţa spirituală, cu siguranţă că sunt obligat să pun această întrebare. Desigur, nu e factorul hotărâtor în fiecare situaţie. Dar e un factor important în multe cazuri. Poate că am ocazia să cheltuiesc o sumă de bani pentru ceva ce-mi place. Dar e oare voia lui Dumnezeu s-o fac? În mintea mea se ridică întrebarea: Îmi va fi de folos? Sau va avea ca rezultat o irosire a timpului meu, a energiei şi a interesului astfel încât voi fi mai sărac spiritual? Îmi va complica viaţa, în loc să o simplifice?

Desigur, nu există doi oameni care să dea acelaşi răspuns în fiecare situaţie. De-acum nu ne mai întrebăm dacă o faptă e în conformitate cu Legea, ne gândim doar la acele fapte care sunt. Dar un lucru care are o influenţă neutră asupra unei persoane s-ar putea să fie dăunător pentru altă persoană. Noi nu suntem chemaţi să judecăm conştiinţele altora [1 Cor. 2:15; 4:3-5]. Dar „omul duhovnicesc poate să judece totul” şi asta facem atunci când ne întrebăm: „Îmi este de folos?” S-ar putea să nu fie de folos pentru alţii. Asta nu mă priveşte. Eu sunt răspunzător în faţa lui Hristos pentru felul în care administrez ce mi s-a încredinţat. Este de folos pentru mine?

3.Mă înrobeşte?

„Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine” [1 Cor. 6:12]. Există un joc de cuvinte în afirmaţia lui Pavel: Stă în puterea mea să fac toate aceste lucruri – dar nu cumva în final eu voi ajunge sub puterea lor? Din nou, presupunând că lucrul la care ne gândim intră în categoria faptelor în conformitate cu Legea, în cele din urmă această întrebare poate primi răspuns doar în termeni personali.

Care e principiul? Este acela că, prin harul Duhului Sfânt, creştinul trebuie să fie întotdeauna stăpân pe sine însuşi. Pavel ilustrează acesta mai târziu în 1 Corinteni. Într-o cursă, toţi cei ce concurează au trecut deja printr-un antrenament strict. Toţi au căutat să-şi stăpânească şi să-şi ţină sub control dorinţele lor fireşti, astfel încât, în loc să fie stăpâniţi de ele, ei să-şi ţină trupurile în stăpânire şi să le facă să se supună voinţei lor [1 Cor. 9:27].

Ce se întâmplă cu atletul care ciuguleşte mereu din prăjituri cu cremă şi consumă prea multe calorii? Vine vremea în timpul cursei când el încetează să mai fie stăpânul, şi dorinţele în faţa cărora a cedat îi înăbuşă orice fărâmă de energie. Aceste dorinţe îl au acum la cheremul lor şi orice speranţă de câştigare a premiului trebuie abandonată. Nu există oare o paralelă clară în viaţa creştină? E posibil să facem alegeri care, în cele din urmă, vor tinde să ne stoarcă orice urmă de energie spirituală; e posibil să ne angajăm la unele lucruri care, deşi justificate în general, vor ajunge în final forţa dominantă şi conducătoare în vieţile noastre. Desigur că avem libertăţile noastre spirituale. Dar când ajungem să nu ne mai bucurăm de viaţa creştină fără aceste libertăţi, înseamnă că am ajuns înrobiţi de ele. De exemplu, se presupune că nu faci nimic păcătos atunci când cumperi o maşină nouă, trăieşti într-o casă frumoasă, te bucuri de o hrană variată sau îţi petreci timpul cu diverse lucruri, sau cu o anumită categorie de oameni. Dar când nu mai suntem mulţumiţi fără aceste lucruri, când pur şi simplu trebuie să le avem, ele nu mai sunt libertăţi, sunt lanţuri. Creştinul trebuie să dezvolte în Hristos o sensibilitate faţă de acele lucruri înaintea cărora are tendinţa să cedeze şi să devină sclavul lor. „Mă va înrobi?” va fi o întrebare întotdeauna aproape de mintea lui. „Nimic nu va pune stăpânire pe mine” e un bun moto pentru omul care a primit un duh de autodisciplină [2 Tim. 1:7].

4.E în concordanţă cu Domnia lui Hristos?

Un păcat de proporţii tragice a erupt în biserica din Corint. În consecinţă, Pavel îi întreabă dacă au înţeles corect relaţia lor cu Domnul. Singurul capitol în care nu foloseşte acest titlu pentru Isus este capitolul 13! El era profund întristat de faptul că corintenii nu reuşeau să înţeleagă că nu erau ai lor, ei au fost cumpăraţi cu marele preţ al sângelui Stăpânului lor [1 Cor. 6:19,20; 7:23].

Care era problema lui Pavel? Era faptul că ori de câte ori creştinul face vreun lucru, îl face împreună cu Hristos. Nimic nu poate tăia această legătură. Nici măcar păcatul nu o poate anula. Acesta e adevărul oribil. Ori de câte ori corintenii se lăsau în voia păcatelor lor scârboase şi indecente, ei Îl trăgeau pe Hristos după ei.

Uneori spunem că principiul după care poate fi judecată orice acţiune este: Îl pot lua pe Hristos acolo? Există un adevăr aici. Dar nu e întregul adevăr. Pentru că, aşa cum accentuează Pavel, alegerea nu ne aparţine. Noi Îl luămpe Hristos acolo. Ca unii care suntem uniţi cu El, nu Îl putem lăsa în urmă. Aşa că adevărata întrebare este: Îl pot lua pe Hristos acolo şi Îl pot privi în faţă fără să-mi fie ruşine? Oare această faptă, această decizie pe care o iau, este ea consecventă cu mărturia mea personală că „Isus Hristos este Domnul meu”?

Din nou, trebuie subliniat faptul că, singură, această întrebare nu ajută prea mult. Ar putea răspunde imediat întrebărilor mele privind voia Domnului (mai ales dacă răspunsul e „Nu”), dar ea singură nu constituie un test suficient. Nu e hârtia de turnesol decisivă [folosită în chimie la testarea acizilor şi bazelor – n.trad.] după care putem judeca voia Domnului. Trebuie să luăm în considerare toate aceste întrebări. S-ar putea să descoperim, după ce am căutat să răspundem la toate, că încă există o decizie importantă pe care Dumnezeu ne aşteaptă să o luăm. Dar nu ne putem îndoi de faptul că multă gândire confuză a început să se risipească în biserica din Corint pe măsură ce aceste întrebări pătrunzătoare le erau puse înainte. Şi noi vom descoperi acelaşi lucru.

5.Îi ajută pe alţii?

Dacă privim mai departe în Prima Epistolă către Corinteni, descoperim că Pavel pune întrebări asemănătoare în legătură cu o situaţie diferită – un indiciu că suntem pe drumul cel bun atunci când presupunem că aceste întrebări sunt valoroase şi au o aplicabilitate mai largă în multe domenii ale gândirii noastre. Dar el a mai adăugat şi altele.

Nu trebuie să mă mulţumesc întrebând dacă o anumită strategie mă va ajuta personal. Va avea ea un efect la fel de benefic şi asupra altora? Mai mult, mă angajez la aceasta cu gândul să-i slujesc şi să-i ajut pe alţii? Sau sunt în pericol să „nimicesc lucrul lui Dumnezeu”? [Rom. 14:20] Atunci când vorbeşte despre libertatea personală a creştinului şi despre modul în care ea trebuie echilibrată de slăbiciunile şi puterile altora, Pavel mărturiseşte: „După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mântuiţi. Călcaţi pe urmele mele…” [1 Cor. 10:33].

Isus a trăit după acest principiu. Când Şi-a rezumat angajamentul în marea Sa rugăciune către Tatăl, El a spus: „Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei” [Ioan 17:19]. Trebuie să fim preocupaţi să îi ajutăm pe alţii şi să le facem pe plac. Pavel afirmă: „Căci şi Hristos nu Şi-a plăcut Lui însuşi” [Rom. 15:3]. Oare nu ne ajută aceasta să înţelegem faptul că voia lui Dumnezeu (şi prin urmare şi călăuzirea Lui) este cel mai dificil lucru din lume? Oare nu pătrunde în vieţile noastre până acolo încât desparte sufletul şi duhul? [Evrei 4:12] Pentru că de multe ori dorim călăuzire doar cu scopul ca vieţile noastre să fie eliberate de nelinişte şi nesiguranţă – astfel încât să avem o măsură mai mare de confort şi securitate. Dumnezeu, pe de altă parte, este interesat ca noi să ne abandonăm împlinirii voii Sale, indiferent de preţul ce trebuie plătit. Voia lui Dumnezeu este modelată după forma Crucii Fiului Său. Voia lui Dumnezeu înseamnă moartea voii noastre, şi înviere doar după ce am murit faţă de toate planurile noastre proprii.

Ne-am gândit noi cu adevărat că la aceasta ne angajăm atunci când am spus că vrem călăuzire?

  1. E consecventă cu exemplul biblic?

Să nu vă surprindă faptul că discuţia lui Pavel concluzionează cu aceste cuvinte: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos” [1 Cor. 11:1]. „Ce ar face Pavel?” „Ce ar face Însuşi Hristos?”, acestea sunt întrebările pe care le putem pune acum. Există vreo relatare sau o învăţătură în Scriptură care poate fi aplicată la situaţia în care mă găsesc? Îmi poate oferi un indiciu despre voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea în acest moment? [Cf. Fil. 3:17; 2 Tes 3:7; 2 Tim 3:10; Evr. 6:12; 13:7].

Noi nu suntem lăsaţi în voia imaginaţiei noastre atunci când ne ocupăm de această întrebare. Singurul Hristos pe care Îl cunoaştem – de fapt şi singurul Pavel pe care îl cunoaştem – poate fi găsit pe paginile Scripturii. Şi aici ne întoarcem din nou la marele nostru principiu: descoperim voia lui Dumnezeu printr-o aplicare sensibilă a Scripturii la propriile noastre vieţi.

Apostolul Petru vorbeşte pe un ton asemănător. Hristos a suferit pentru noi şi ne-a lăsat o pildă, ca să călcăm pe urmele Lui [1 Petru 2:21]. El foloseşte un cuvânt foarte pitoresc, care semnifică un model ce trebuie copiat. Este expresia pe care am folosi-o în legătură cu un contur trasat cu o linie subţire de către învăţător, pe care copilul îl umple cu o mână mai grea, şi îl umple într-un mod unic şi propriu. Ce imagine a vieţii creştine! Hristos ne învaţă să trăim prin credinţă trăindu-Şi viaţa înaintea noastră, şi apoi ne spune: „Acum, călcaţi pe urmele paşilor mei, şi în curând veţi învăţa”. Exact acesta e lucrul pe care trebuie să-l facem. Trebuie să urmărim liniile pe care Hristos ni le-a trasat, linii pe care le găsim în Scriptură. Trebuie să apucăm mâna Lui, să căutăm urmele paşilor Lui în Scriptură, şi apoi să le urmăm. Din pricina slujirii sale apostolice, Pavel a putut să-şi încurajeze contemporanii să-l urmeze, pentru că şi el Îl urma pe Hristos. Această aplicaţie ne va fi de mare folos în gândirea noastră.

Şi totuşi, chiar şi aici, Pavel nu poate evita provocarea supremă, „orice faceţi, să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” [1 Cor. 10:31]. Nici noi nu putem scăpa de această provocare. Este norma trăirii creştine, normă ce nu poate fi negociată. Dacă inima mea urmăreşte slava Lui, atunci voi descoperi că jugul acestor întrebări este bun, iar povara sfinţeniei Evangheliei la care mă îndeamnă este cu adevărat uşoară.

E în conformitate cu Legea? Îmi e de folos? Mă înrobeşte? E în concordanţă cu Domnia lui Hristos? Îi ajută pe alţii? E consecventă cu exemplul lui Hristos şi al apostolilor? Este pentru slava lui Dumnezeu? De fapt, trăiesc eu pentru slava lui Dumnezeu?

Sarcina încredinţată de înţelepciunea Ta
Vreau să o îndeplinesc voios,
În toate lucrările mele să descopăr prezenţa Ta,
Şi să dovedesc voia Ta bună şi desăvârşită.
Pe Tine Te aşez la dreapta mea,
Pentru că ochii Tăi văd tot lăuntrul meu,
Şi vreau să lucrez la porunca Ta,
Să Îţi dedic toate faptele mele.
Dă-mi să port jugul Tău uşor,
Vreau să veghez şi să mă rog în orice clipă,
Să privesc la lucrurile eterne,
Să mă îndrept grabnic spre ziua Ta glorioasă.

Charles Wesley

Tradus de Florin Vidu

https://www.rcrwebsite.com/will.htm

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/descoperirea-voii-lui-dumnezeu-dr-sinclair-b-ferguson/

DESCOPERIRE: Drumul antic spre Ierusalim

download-3

Arheologii israelieni au anuntat o descoperire importanta in orasul antic al lui David. Drumul dateaza de pe vremea lui Isus, cand El umbla pe acele strazi. Chris Mitchell ne va prezenta un drum antic, strabatut de pelerinii evrei pentru a ajunge in centrul Ierusalimului.

 

La vreo 6 metri sub suprafata pamantului, arheologii israelieni au descoperit un drum vechi de 2000 de ani, in vecinatatea orasului lui David. Drumul duce de la Scaldatoarea Siloam in subteran pana la Muntele Templului. Acum 2000 de ani, acesta trebuie sa fi fost drumul pe care a mers Isus la Templu.

Moran Hagbi: Acesta e locul pe unde a umblat Isus.

Moran Hagbi este un arheolog la Autoritatea Israeliana pentru Antichitati.

Moran Hagbi: Stim ca acest drum a fost pavat in timpul lui Pilat din Pont. El este cunoscut pentru ca a ordonat rastignirea lui Isus. Aceasta descoperire deschide o noua era in domeniul cercetarilor in Ierusalim.

In acea vreme romanii au inabusit o rebeliune a evreilor si au distrus Ierusalimul in anul 70 d.Hr.. Un exemplu este aceasta frunza de palmier care a ars si s-a conservat in mod remarcabil.

Moran Hagbi: Aceasta este o distrugere autentica. Frunza de palmier a fost gasita arsa in focul aprins de romani. S-ar putea ca acest palmier sa fi vazut ultimele momente ale Ierusalimului. Repet, este de o importanta simbolica pentru ca palmierul era simbolul Iudeei in acea vreme.

Ei au mai descoperit arme de razboi din luptele Ierusalimului pentru supravietuire.

Moran Hagbi: Acestea sunt dovezile bataliei. Aceste proiectile au fost lansate in oras de catapulte, poate chiar in oras. Aceste sageti au fost lansate de romani si de rebelii evrei. Vorbim despre batalii si razboaie si aici se vad armele care vorbesc despre aceste intamplari.

Unii au scapat prin canalul de scurgere. Pentru Hagbi acest proiect spune o poveste convingatoare.

Moran Hagbi: Luptele au avut loc aici, pe strazi si in canalul de scurgere, care se afla chiar sub noi. Oamenii au scapat prin aceste canale de scurgere. Cateodata imi imaginez cum fugeau oamenii pe strada, de romani sau sa lupte cu romanii, in fundal fiind un incendiu. Video

Peste cativa ani, cand digul se va muta spre Muntele Templului, oamenii vor putea merge pe scarile pe care a mers Isus cu 2000 de ani in urma.

Citește și Descoperire din vremea lui David, ce confirma Vechiul Testament, ascunsa de Israel

Sursa: Alfa Omega

http://logosul.ro/2018/02/10/descoperire-drumul-antic-spre-ierusalim/

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/descoperire-drumul-antic-spre-ierusalim/

Descifrând simboluri

   28-09-2018 

Ce provocare mare este să conduci o maşină fără GPS când nu înţelegi limbajul marcajelor din trafic! Situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult când nu poţi identifica nici chiar literele acelei limbi locale! Tot aşa, filologii s-au confruntat cu probleme serioase încercând să descifreze simbolurile pictografice vechi.

Timp de secole, scrierea egipteană hieroglifică veche – cu 1 000 de caractere diferite sub formă de imagini – a rămas nedescifrată şi de necitit. Dar o lumină mai mare a strălucit din anul 1799, când a fost descoperită faimoasă Piatră de la Rosetta şi filologii au început să descifreze cele trei inscripţii paralele. Acel proces a atins apogeul pe 27 septembrie 1822, când raportul lui Jean-François Champollion a fost citit celor de la „Académie des Inscriptions et Belles Lettres” din Paris, Franţa. Această realizare a dus la descoperirea unei părţi semnificative din cultura religioasă egipteană antică.

De remarcat faptul că două evenimente majore de la sfârşitul anilor 1790 au stimulat două direcţii cruciale de studii biblice. Una, după cum s-a menţionat deja, a fost descoperirea Pietrei de la Rosetta, în 1799, deschizându-se uşi pentru multe alte descoperiri arheologice anterioare, care au coroborat istoricitatea relatărilor biblice. Un alt eveniment a fost întemniţarea papei Pius al VI-lea în 1798, eveniment care a stârnit interesul pentru elementul profetic al Scripturii. Partea sigilată a cărţii Daniel (Dan. 8:26; 12:4) a fost în cele din urmă deschisă (Apoc. 10) şi multe simboluri apocaliptice şi perioade de timp au fost în cele din urmă înţelese.

Simbolurile apocaliptice – pe care le găsim în cartea Daniel şi Apocalipsa – au fost printre cele mai provocatoare aspecte ale interpretării biblice.

Daniel explica faptul că aceste simboluri nu pot fi înţelese cu adevărat doar prin înţelepciunea omenească (Daniel 2:27-28). Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă cheia pentru interpretarea acestor simboluri. De exemplu, Ioan 1:29 („Iată Mielul lui Dumnezeu…”) ne ajută să înţelegem cine este Mielul din cartea Apocalipsa. Dacă îi permitem Bibliei să fie propriul ei interpret, putem evita multe interpretări artificiale şi distorsiuni părtinitoare.

Alberto Timm

https://www.stiricrestine.ro/2018/09/28/descifrand-simboluri/?utm_source=feedbur

Deosebirea duhurilor

 13.12.2017  |    Eliberare  |

Din cele nouă daruri sau manifestări ale Duhului Sfânt menţionate în 1 Corinteni capitolul 12, unul dintre ele este cel mai folositor în confruntarea cu duhurile rele. „…altuia, puterea să facă minuni;altuia, proorocia; a altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor.” (versetul 10) Isus Cristos nu ne-a lăsat să ne confruntăm cu un duşman nevăzut, fără să ne fi dat un dar adecvat acestui domeniu.Prin darul deosebirii duhurilor, ochii acelei persoane sunt deschişi pentru a vedea (sau percepe) lucruri din lumea nevăzută, lucruri care nu pot fi percepute cu ochiul sau cu înţelepciunea umană.

Orice credincios poate în anumite ocazii să folosească darul deosebirii duhurilor. Chiar mai mult, noi suntem încurajaţi să folosim acest dar în maturizarea noastră ca şi creştini. „Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul.” (Evrei 5:17). Totuşi, acesta este un dar care nu este dat tuturor, ci este împărţit după cum doreşte Duhul Sfânt. „Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.” (1 Corinteni 12:11) Dacă noi descoperim în viaţa noastră că în mod obişnuit avem discernământ în lumea spirituală, atunci putem spune că avem acest dar spiritual al deosebirii duhurilor. Sursa acestei revelaţii aparţine Domnului Isus şi doar Lui I se cuvine slava pentru aceasta.

Recent, am răspuns unei chemări de a ajuta un tânăr creştin care tocmai experimentase o cădere nervoasă. Acesta provenea dintr-un mediu evanghelic în care nu se accepta ideea că şi creştinii pot fi demonizaţi. Crezul lor i-a împiedicat să-l poată ajuta pe acest tânăr. El era deprimat şi disperat, crezând că şi-a pierdut mântuirea şi că era condamnat pentru veşnicie. M-am rugat împreună cu el, mustrând duşmanul după cum mă călăuzea Duhul Sfânt. După jumătate de oră de rugăciune, deşi el nu a simţit nici un fel de manifestări, a fost eliberat în mare măsură de deprimare, recăpătându-şi din nou siguranţa mântuirii. În noaptea următoare, el a dormit adânc pentru prima dată după luni de zile, fără a lua medicamente. Trei zile mai târziu a fost externat din spital. Când am mers să mă rog din nou pentru el, mi-a spus că se întrebase deseori dacă demonii erau cauza problemelor sale şi dacă exista cineva care să aibă darul deosebirii duhurilor, ca să-i poată confirma că lucrurile erau aşa cum a crezut el. L-am asigurat că eu personal cunoşteam mulţi oameni care au primit acest dar şi care îl foloseau pentru a sluji Trupului lui Cristos, Biserica.

Acest dar al deosebirii duhurilor nu se rezumă doar la deosebirea demonilor. Acesta este folosit şi pentru a discerne ceea ce face Duhul Sfânt, pentru a discerne duhul omului şi prezenţa îngerilor. Ioan Botezătorul a văzut Duhul Sfânt venind peste Isus în chip de porumbel: „De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.” (Matei 3:16). Isus a putut discerne că în duhul lui Natanael nu era viclenie: „Isus a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.”(Ioan 1:47) De asemenea, Ilie şi-a dat seama de prezenţa îngerilor: „Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţa şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi care. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah! domnul meu, cum vom face?” El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.” Elisei s-a rugat şi a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă.” Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.”(2 Împăraţi 6:15,16,17)

În timp ce consiliam un om în inima căruia erau multe resentimente şi amărăciune, am subliniat nevoia de iertare şi pocăinţă. În aparenţă el părea convins de acest lucru, şi-a amintit de anumiţi oameni şi situaţii şi „s-a pocăit” cerând iertare. Când am început să ne rugăm împotriva duhurilor care îi cauzau problemele, am reuşit să discern că el nu a fost sincer şi nu a avut o pocăinţă reală. Atunci l-am întrebat: „Mai există încă neiertare în inima ta?” El mi-a răspuns că nu. Ne-am rugat din nou, dar am simţit că a el nu a spus adevărul. L-am întrebat a doua şi a treia oară acelaşi lucru dar el mi-a dat acelaşi răspuns negativ. Dar pentru că eu „cunoşteam” prin Duhul Sfânt adevărul, m-am întors plin de încredere către el şi i-am spus: „Tu minţi, pentru că nu i-ai iertat pe aceşti oameni. Eu am un cuvânt din partea Domnului pentru tine. Acest cuvânt este: „POCĂIEŞTE-TE!”

Fiind confruntat cu adevărul, el a recunoscut că nu i-aiertat şi că nici nu-i va ierta. El a ieşit mânios ca o furtună din biroul meu şi nu a mai revenit niciodată în biserică. După câteva săptămâni de la acest eveniment, a fost trimis la închisoare. Ultima dată când am auzit despre el, se afla internat într-un spital de boli mentale şi se afla sub un tratament psihiatric. Noi suntem cu atât mai răspunzători, cu cât ştim mai mult. Acestui om i sa arătat ce este binele şi i s-a oferit ocazia pocăinţei dar el a întors spatele luminii, atrăgând astfel o mare condamnare asupra lui.

Darurile spirituale, în special deosebirea duhurilor şi cuvântul de înţelepciune, dau posibilitatea consilierilor să ajungă rapid la rădăcina problemelor, astfel economisindu-se mult timp.

Cu câteva luni în urmă, un bărbat stăpânit de viciul fumatului a fost mântuit, dar în loc să renunţe, el a început imediat să fumeze de două ori mai mult. Când mi-a mărturisit nevoia şi mi-a cerut să mă rog pentru el, am putut să discern existenţa duhurilor de neputinţă şi de frică de eşec şi mi-am dat seama că acestea erau rădăcina şi cauza viciului său. El mi-a mărturisit că întotdeauna avea sentimentul de eşec, dar rostea „vorbe mari” încercând să-i impresioneze pe cei din jur. M-am rugat timp de o oră, poruncind zdrobirea acestor legături interioare, până când m-am simţit călăuzit să încetez. Nu mult după aceasta, el a venit la mine nedumerit şi mi-a spus: „Nu pot să înţeleg ce s-a întâmplat. Tu nu te-ai rugat pentru problema mea în legătură cu fumatul, dar eu sunt acum liber.” I-am explicat că prin descoperirea dată de Duhul Sfânt noi am zdrobit sursa care a permis fumatului să-l controleze.

Recent, o tânără ne-a cerut să ne rugăm pentru ea. Ea fusese implicată în câmpul de misiune, dar a trebuit să renunţe din cauza unei căderi psihice. Îngrijorarea ei era legată de o problemă de sănătate, dar Domnul voia să pătrundă mai adânc. Am putut să discern în interiorul ei o legătură demonică puternică ce se manifesta prin ură faţă de propria ei persoană, ceea ce a determinat-o să nu se iubească pe ea însăşi şi să nu aibă o părere bună despre persoana ei. Ea a recunoscut că acesta era problema majoră a vieţii ei şi am început să ne rugăm, poruncind demonilor să plece. După doar o singură sesiune de rugăciuni pentru eliberare, ea a simţit schimbări adânci în personalitatea ei şi era încântată de perspectiva devenirii unei persoane noi.

Prin darul deosebirii duhurilor, putem să cunoaştem mult mai multe lucruri despre duhurile rele decât doar să le percepem prezenţa. Prin acest dar putem să cunoaştem: numele demonilor, puterea legăturilor într-un anumit domeniu, împotrivirea acestora, de asemenea putem să le vedem reacţiile şi slăbirea legăturilor pe măsură ce sunt legaţi şi li se porunceşte să plece. Putem să-i vedem părăsind o persoană, putem să ştim dacă legăturile lor sunt zdrobite complet sau doar parţial, putem vedea dacă sunt şi alte duhuri asociate cu cele cărora le poruncim să plece. Acest dar ne ajută să ştim dacă persoana în cauză îşi îndeplineşte partea ei şi cooperează cu noi pentru a fi eliberată, putem cunoaşte nivelul de credinţă a acelei persoane şi aşa mai departe. Pentru a fi călăuzit nu trebuie să existe o anumită manifestare exterioară.Deosebirea duhurilor este o înştiinţare, o percepere primită prin Duhul Sfânt.

Darul deosebirii duhurilor poate opera în mod diferit prin diferiţi oameni. Pot fi mai mulţi oameni adunaţi în acelaşi loc şi toţi să opereze în acest dar al deosebirii duhurilor, dar fiecare cu o profunzime diferită de percepere.

Deosebirea duhurilor este strâns legată de cuvintele de cunoştinţă şi de înţelepciune. Toate acestea sunt daruri de revelaţie.

În timp ce darul deosebirii duhurilor dă o imagine a lucrării duşmanului, cuvântul de cunoştinţă ne dă posibilitatea să descoperim când a fost declanşată şi ce a cauzat acea problemă, etc. Când m-am rugat pentru cineva am putut să discern existenţa duhurilor de respingere, apoi printr-un cuvânt de cunoştinţă am aflat că puterea acelor legături demonice a fost întărită în timpul adolescenţei când acea persoana era să se înece. De asemenea, am putut să spun să-i spun timpul, locul şi circumstanţele incidentului respectiv. Astfel de manifestări ale Duhului lui Dumnezeu îi arată celui în cauză grija personală şi dragostea Lui şi îl ajută să-şi pună în practică credinţa pentru a primi eliberarea.

Biserica are mare nevoie ca toate darurile Duhului Sfânt să opereze la potenţialul lor maxim. Noi, creştinii din vest, suntem deseori „prea deştepţi”, „prea educaţi”, „prea încrezători în forţele noastre proprii” şi nu suntem destul de „copii” în credinţa şi dependenţa faţă de Dumnezeu. Chiar şi multe biserici penticostale sau charismatice au fost infiltrate de termenii şi metodele psihologiei moderne, respingând puterea şi înţelepciunea Duhului Sfânt.

Ţineţi minte: legăturile demonice spirituale sunt zdrobite doar cu armele spirituale. „Căci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.” (2 Corinteni 10:4)

Toţi credincioşii, în special cei care au responsabilităţi de conducere şi consiliere, ar trebui să-şi dorească cu sinceritate să aibă darurile spirituale. „Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să proorociţi.” (1 Corinteni 14:1)

Material extras din cartea „Creștine, eliberează-te!” de Graham Powell, carte care tratează eliberarea unui creștin din puterea celui rău. Comandă cartea de aici, iar DVD-ul care conține 4 seminarii de aici.

Citeste mai mult la http://alfaomega.tv/viata-spirituala/eliberare/8035-deosebirea-duhurilo

http://alfaomega.tv/viata-spirituala/eliberare/8035-deosebirea-duhurilor#axzz55OxUiKYo

DECLINUL CREŞTINISMULUI ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ

download-3

In mai am scris despre declinul crestinismului in America iar in iulie despre colapsul lui in Marea Britanie. Aminteam ca in SUA, conform unui studiu al organizatiei Pew Research Center, doar 70% din populatie se declara crestina. Siuatia e mai grava in Marea Britanie unde, conform statisticilor publicate de Biserica Anglicana si sondaje de opinie sofisticate, 10000 de persoane abandoneaza crestinismul in fiecare zi. In ritmul acesta se presupune ca in 2067 in Marea Britanie nu vor mai fi crestini. Astazi ne focalizam atentia asupra declinului crestinismului in Europa Occidentala in general.

Suntem aproape de finalul anului 2015 si putem spune cu o oarecare certitudine ca anul 2015 va ramine in istoria Europei ca anul marilor migratii in Europa din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Aproape un milion de migranti au traversat Europa de la sud la nord vreme de mai multe luni cautind sa ajunga in canaanul  Europei Occidentale si Scandinavia. Migratia inca continua. Reuters tocmai a anuntat ca doar duminica, 18 octombrie, peste 10.000 de persoane au trecut din Macedonia in Serbia. Se anticipeaza ca 5.000 de persoane continua sa treaca zilnic, si ca vor continua sa treaca zilnic, din Grecia in tarile invecinate in drumul lor spre Europa Occidentala.

Migratia aceasta masiva nu este si nici nu va ramanea fara consecinte. Consecintele pot fi negative si din perspectiva subiectului pe care il comentam astazi. Declinul crestinismului occidental e o realitate, iar peste asta se suprapune inmultirea populatiei musulmane in tarile occidentale. Datele statistice vorbesc de la sine si nu au nevoie de multe explicatii.

Germania, Olanda si Marea Britanie

In iulie anul acesta Conferinta Episcopilor Catolici din Germania a emis date statistice conform carora 217.716 de persoane au parasit Biserica Catolica in 2014. In ultimii 5 ani peste 820.000 de germani au parasit Biserica Catolica. In comparatie cu numarul celor care au parasit Biserica Catolica in 1990, numarul celor din 2014 e mai mare cu 52%. Unul din motivele pentru care catolicii parasesc Biserica Catolica sunt taxele pentru apartenenta religioasa de intre 8% si 9% pe care statul german le impune fiecarui catolic, protestant ori evreu care locuieste in Germania. Conform legilor germane, fiecare copil botezat la nastere e considerat membru intr-o credinta crestina si, ca adult, plateste taxe pentru sprijinirea bisericii pina cind renunta oficial sa fie membru intr-o denominatie religioasa oarecare. Taxele religioase sunt distribuite de catre stat bisericilor pentru a-si plati preotii ori pastorii si pentru alte proiecte cu caracter religios. Germania are aproape 24 de milioane de catolici care constituie aproape 30% din populatia tarii. Exodul religios insa afecteaza si Biserica Protestanta. Conform datelor statistice, in 2014 aproximativ 200.000 de protestanti au parasit Biserica Protestanta, cel mai mare numar in aproape 20 de ani. In 2013, 138.100 au facut-o. Deasemenea, in ultimii 10 ani Biserica Catolica a inchis 515 biserici. [Detalii: www.telegraph.co.uk]

In ianuarie anul acesta Wall Street Journal a publicat un articol aprofundat conform caruia sute de biserici se inchid in Europa Occidentala ca rezultat al declinului crestinismului. [Detalii: www.wsj.com] In decembrie 2013, un raport al Biserici Catolice din Olanda atentiona ca pina in 2025 se asteapta inchiderea a 1.000 de biserici catolice din cauza numarului in scadere al catolicilor in Olanda. In 2012 in Olanda mai ramasesera doar 1.593 de biserici catolice, cu 10% mai putine ca in 2004. Asta inseamna ca, in conformitate cu raportul Bisericii Catolice din Olanda, doua treimi din bisericile in existenta in 2013 vor fi inchise pina in 2025, in doar 10 ani de acum. Raportul deasemenea indica ca procentul catolicilor in populatia Olandei a scazut de la 28.4% in 2004 la 24.1% in 2013. Pe de alta parte, un raport al guvernului Olandei pune numarul catolicilor olandezi la doar 16% din intreaga populatie a Olandei in 2013. Numarul credinciosilor care merg la biserica cu regularitate a scazut ei el drastic, la fel ca numarul copiilor botezati. Iar numarul preotilor catolici a scazut de la 999 in 2004 la 743 in 2012.

Numarul bisericilor protestante in Olanda e si el in scadere. Conform articolului din Wall Street Journal, 700 de biserici protestante urmeaza sa fie inchise in Olanda pina in 2020. Bisericile care se inchid sunt vandute si convertite in cladiri cu alte scopuri. Devin galerii de arta, cafenele, cluburi.

In Marea Britanie, Biserica Anglicana inchide in jur de 20 de biserici anual. In Norvegia doar 2% din populatie merge la biserica cu regularitate. In 2012 Parlamentul Norvegiei a desfiintat Biserica Luterana ca biserica de stat si i-a schimbat numele din Biserica Luterana a Norvegiei in Biserica Populara a Norvegiei. In prima decada a noului mileniu Biserica Catolica din Franta a construit 20 de biserici si a inchis 60. In contrast, in Statele Unite au fost construite 5000 de biserici intre 2000 si 2010, cu toate ca, in aceasi perioda de timp numarul persoanelor care merg la biserica in mod regulat a scazut cu 3%.

Numarul europenilor care nu se identifica cu nicio religie e si el in crestere. Conform unui studiu publicat la inceputul acestui an tot de Pew Research Center, 28% dintre francezi nu se identifica cu nicio religie, 24.7% in Germania, 12.4% in Italia si 21.3% in Marea Britanie. Procentul cel mai ridicat e in Olanda unde 42.1% din intreaga populatie nu se identifica cu nicio credinta religioasa. Se poate deci spune ca Olanda, tara adoptiva a lui Baruch Spinoza, unul din fondatorii ateismului modern, este cea mai secularizata tara a Europei.

Se inchid biserici, se cladesc moschei

In 2012 in Franta traiau 6 milioane de musulmani, cea mai mare populatie de musulmani din intreaga Europa. In Germania traiau 4 milioane. In doar 20 de ani, proportia musulmanilor in Europa a crescut de la 4.1% din intreaga populatie a Europei in 1990, la 6% in 2010. In teremni reali asta a insemnat o crestere de la aproape 30 de milioane de musulmani in 1990 la peste 44 de milioane in 2010. Se estimeaza ca numarul musulmanilor in Europa va ajunge la 58 de milioane in 2030. In Franta deja 10% din populatia tarii e musulmana.

Raportat la numarul musulmanilor din Franta, insa, declinul crestinismului in Franta e extrem de ingrijorator deoarece, conform unui sondaj de opinie facut in 2012 de Institutul Francez de Opinii Politice, numarul musulmanilor in Franta e mai mare decit numarul catolicilor practicanti. Cu toate ca 64% din populatia Frantei se considera catolica, doar 4.5% dintre francezi se considera catolici practicanti. Comentatorii sondajului afirmau ca in viitorul apropiat religia dominanta in Franta nu va fi catolicismul ci islamul. In doar prima decada a noului mileniu numarul moscheelor din Franta s-a dublat, ajungind la peste 2.000. Cerintele pentru moschei noi sunt mari, liderii musulmani din Franta zicind ca au nevoie de 4.000 de moschei pentru acomodarea nevoilor religioase ale musulmanilor Frantei. [Detalii: www.gatestoneinstitute.org]

Germania se confrunta cu probleme similare: vidul lasat in spatiul public de declinul crestinismului este umplut de musulmani. Inca in 2008 un articol dinSpiegel International lamenta frustrarile si nemultumirile crescinde ale germanilor privind constructia de noi moschei. [Detalii: www.spiegel.de] In 2008 frustrarile se datorau uriasei moschei care urma sa fie construita in Cologne, un oras in care bisericile inca se inchid. Campusul gigantei moschei urma sa aibe nu mai putin de 22.000 de metri patrati, fiind insa redus in urma protestelor germanilor. In acelasi an, nu mai putin de 184 de noi moschei erau in constructie in Germania, pe linga cele 163 deja existente, plus in jur de 2.600 de locasuri de rugaciune musulmane aflate in cladiri private.

Migranti crestini majoritari?

In februarie Francois Foret si Julia Mourao Permoser au publicat un studiu interesant in Journal of European Public Policy. [Detalii: www.tandfonline.com] Conform studiului lor, in 2014 in Uniunea Europeana erau 47 de milioane de migranti, dintre care 26 de milioane, ori 56%, erau crestini. Musulmanii constituiau doar 27%. Multi dintre cei 26 de milioane de crestini migranti sunt de origine europeana. Mai multi copii se nasc in familiile migrantilor crestini decit in cele musulmane. Conform aceluiasi studiu, in 2014 familiile migrantilor crestini aveau 13 milioane de copii, in comparatie cu 12 milioane de copii in familiile migrantilor musulmani.

Convertirea musulmanilor la crestinism

Vestile, insa, nu sunt in intregime rele. Un numar crescind de musulmani se convertesc la crestinism in Europa Occidentala. Statistici incurajatoare parvin din Germania. Un exemplu e Biserica Evanghelica Sfanta Treime din Berlin care e in intregime formata din musulmani convertiti la crestinism. Acum doi ani avea 150 de enoriasi, iar azi, conform unui articol publicat pe YahooNews, are peste 600 de membri, iar 80 astepta sa fie botezati. [Detalii: news.yahoo.com]

Cursurile de convertire tin trei luni, dupa care musulmanii renunta la credinta lor traditionala. Majoritatea celor care se convertesc sunt iranieni, dar si afgani. Exista insa si alte comunitati de musulmani convertiti la crestinism. Bisericile luterane din Hanovra si Rhineland au raportat si ele un numar crescind de musulmani convertiti. Cu toate acestea, numarul musulmanilor convertiti este mic in comparatie cu cei 4 milioane de musulmani care traiesc curent in Germania.

Europa nu se afla intr-o situatie de invidiat. Secularismul a neutralizat crestinismul intr-o mare parte a Europei Occidentale. E indoielnic, insa, ca va putea seculariza ori neutraliza islamul. Crestinsmul este identitatea Europei si a fost de aproape 2000 de ani. Secularismul nu poate da Europei o identitate distincta. In conflictul cu islamul cu siguranta ca va pierde.

In Marea Migratie a Anului 2015 Uniunea Europeana ar trebui sa vada si o oportunitate pentru fortificarea identitatii crestine a continentului, singura garantie de supravietuire a culturii si civilizatiei europene in conflictul cu islamul. Oportunitatea o constituie crestinii Orientului Mijlociu care cu adevarat sunt refugiati in sensul dreptului international si au dreptul, in conformitate cu dreptul umanitar international, la un sanctuar. Observatia noastra se potriveste in mod special sirienilor crestini care sunt refugiati in adevaratul sens al cuvintului. Ei sunt tinta unui genocid sistematic si al unei persecutii care nu trebuie dovedita prin ritual judecatoresc. Din nefericire Europei ii lipseste aceasta viziune. Potrivit stirilor, Suedia acorda azil politic mai degraba homosexualilor decit musulmanilor convertiti la crestinism, care de buna credinta se tem ca ar putea fi persecutati la reintoarcerea in tarile de origine. Aceasi lipsa de viziune se simte si dincolo de Ocean, in Statele Unite, unde in 2014 si 2015 s-au stabilit 906 de refugiati sirieni, doar 3% dintre ei, adica 28 de persoane, fiind crestini. In contrast, australienii par a avea mai mult discernamint. Recent, liderul senatului australian a cerut adoptarea unei politici pentru refugiati care sa acorde prioritare crestinilor din Siria care, cum spunea el, „sunt cel mai persecutat grup din lume,” o afirmatie cu care agream.

http://newsnetcrestin.blogspot.ro/2015/10/declinul-crestinismului-in-europa.html

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole-crestine/declinul-crestinismului-in-europa-occidentala/

Twitter ameninţă că va şterge conturile. Cine sunt utilizatorii vizaţi

Redactia Descopera.ro | 11.28.2019 |


Twitter avertizează că doar utilizatorii care folosesc platforma online în mod constant îşi vor putea păstra contul, iar demersul vizează înlăturarea userilor falşi, relatează CNN.

Compania transmite că cei care nu s-au mai conectat pe contul de Twitter în ultimele şase luni nu trebuie să fie surprinşi dacă acesta va fi eliminat.

Schimbarea nu îi va afecta pe cei care au o prezenţă constantă pe platforma de micro-blogging.

„Lucrăm la eliminarea conturilor inactive pentru a asigura informaţii cât mai credibile”, a comunicat Twitter pentru CNN.


Nu este clar când vor începe efectiv modificările, dar acestea vor afecta un număr însemnat de utilizatori. De asemenea, nu s-a precizat ce se va întâmpla cu paginile persoanelor care au încetat din viaţă.

Demersul Twitter vizează înlăturarea conturilor false, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor devotaţi.

Cea mai tulburătoare experiență vizavi de religiozitatea ortodoxă sau arabă!

Am fost sunat intr-o zi să mă rog pentru un Bebeluș născut prematur căruia doctorii nu-i mai dădeau nicio șansă.

M-am dus, am deschis Biblia, am citit un text pentru binecuvântarea acelui copil și am știut in inima mea că nu va muri, ci va trăi. Deși avea septicemie, respira prin aparate și era hrănit prin perfuzie, deja de a doua zi de după rugăciune septicemia a început să scadă până a trecut de tot, a început să mănânce lăpticul de la mama lui și a început să respire singur.

Vestea miracolului s-a răspândit in tot spitalul, acolo erau și alți copii in aceeași situație. O mamă a venit la mama copilașului vindecat de Dumnezeu și a cerut să vină din nou preotul care s-a rugat pentru copilaș. I s-a spus ca va veni cu mare drag doar ca nu e preot, ci pastor. Mama copilului bolnav s-a schimbat la fata și a zis ca nu mai are nevoie de pastor. Ea ar fi dorit un preot, doar ca nu știe niciunul.

Am stat și m-am gândit că acest caz seamănă cu cazul unei familii de arabi care a venit la mare intr-o țara europeană împreuna cu fiica lor. Fata s-a aventurat in larg unde a obosit sa mai înoate si dădea sa se înece. Salvamarii au vrut sa o salveze dar nu au fost lăsați de părinți, care s-au lupta sa-i oprească timp in care fata lor se îneca. Nu le-au dat voie sa o salveze pentru ca religia le interzicea sa își lase fata virgina atinsa de niște străini.

Ce diferența este între acești oameni și mama care nu a vrut sa cheme un pastor să se roage pentru copilasul ei deși aceasta putea fi singura lui șansa? A preferat să își asume riscul de a-și vedea copilul murind decât să cheme un om, care se închină aceluiași Dumnezeu, să se roage pentru el conform Bibliei și să-l ungă cu untdelemn cum spune Apostolul Iacov.

Religiozitatea e periculoasă, secole de-a rândul românii au fost spălați pe creier că “sectanții” sunt răi, că doar ortodocșii sau alții ajung in cer. Că acolo vor fi doar ei, iar alții care se numesc altfel decât ei nu au loc nici măcar morți in același cimitir cu ei.

Dragilor, vreau sa va anunț că in Cer vor fi creștini care nu și-au zis în niciun fel, ci doar urmași ai lui Cristos. A ajuns sa ne dezbine orice. Dacă scrii cu doi de “i” numele de Isus e bine pentru unii și rău pentru alții, dacă pui cruce pe Biserica e bine pentru unii și rău pentru alții. De unde atâta tulburare și dezbinare între noi?

Wrumbrand povestea că mai mulți pastori și preoți de mai multe feluri au fost băgați in vremea comunismului in aceeași celula. Ura dintre ei era mai mare decât între criminali băgați in aceeași celula. Nu vorbeau și nu se ajutau până când după 6 luni au început să se împrietenească și apoi făceau slujbe împreuna și chiar se împărtășeau cu trupul și sângele lui Cristos simbolizate nici măcar prin vin si pâine că nu aveau, ci cu apa și cu mămăligă. Bucuria lor apoi a fost de nedescris. Clipele acelea au fost cele mai frumoase pentru mulți dintre ei față de restul detenției lor când au fost despărțiți.

Atât caut la oamenii din jurul meu, sa-L văd pe Cristos în ei. Și cum aflu acest lucru? Prin bunătatea din ei, prin roadele lor bune, prin lipsa lor de viclenie. Biblia spune că religia adevarata este cea in care orfanul și văduva sunt ajutați și în care omul nu-și înșeală inima păcătuind împotriva cugetului.

Dumnezeu să ne ajute să ne unim sub Cristos Domnul nostru, și nu sub oameni care ne doresc dezbinarea, care, ca și fariseii mustrați de Cristos, pun poveri pe umerii oamenilor dar ei nici cu un deget nu le ridica.

Doamne ajută!

Cea mai tulburătoare experiență vizavi de religiozitatea ortodoxă sau arabă!

Jurnal de Rugăciune: Misionarii Wycliffe cuceresc noi teritorii în Asia


Proiectele de alfabetizare: Asia Lumi M. va călători pentru a se întâlni cu echipa din țara vecină pentru a-i ajuta să evalueze proiectele de alfabetizare cu cele cinci grupuri lingvistice cu care a lucrat împreună până acum și să înțeleagă care sunt următorii pași de făcut. Rugați-vă pentru înțelepciune și protecție în călătorii și pentru familiile care rămân acasă. Coordonatorii trebuie să călătorească mai mult de 24 de ore pentru a se putea întâlni. Rugați-vă și pentru un nou facilitator al proiectului de alfabetizare pentru una din cele 5 comunități lingvistice, dat fiind că cel dinainte s-a retras din rolul său datorită persecuției.

Reînnoirea vizei: familia Taciuc Rugați-vă pentru familia Taciuc care slujește într-un rol de sprijin tehnic pe câmpul de misiune din Papua Noua Guinee. Mihaela are nevoie de prelungirea vizei pentru a putea rămâne în continuare în Papua Noua Guinee. În prezent așteaptă răspunsul din partea autorităților. Rugați-vă pentru un răspuns favorabil și pentru călăuzirea lui Dumnezeu în orice decizie care trebuie luată după ce cererea lor va fi procesată.

Inițiative de traducere: Global SIL International are în derulare mai multe proiecte noi sub numele „Resurse de traducere pentru viitor”, inclusiv „Termeni cheie pentru Vechiul Testament”. Un altul se numește „Proiectul Bamboo”, care vizează noi metode de începere rapidă a versiunilor inițiale ale Notelor traducătorilor pentru Vechiul Testament. Rugați-vă pentru călăuzirea lui Dumnezeu și asigurarea continuă de resurse pentru aceste noi inițiative, precum și pentru binecuvântarea Sa pentru o serie de alte proiecte de resurse pentru traducere. Rugați-vă ca Dumnezeu să folosească eforturile acestor specialiști în traducere pentru a ajuta la echiparea traducătorilor Bibliei din întreaga lume ca să producă traduceri de calitate.

Instruire pentru păstorii de la sate: Asia de Sud O echipă de traducere dintr-un popor din Asia de Sud lucrează la traducerea cărților I și II Samuel. Un traducător părăsește proiectul pentru a avea grijă de nevoile familiei. Rugați-vă ca în curând un alt traducător calificat să se alăture echipei. Lăudați-L pe Dumnezeu că atelierul recent de pregătire a pastorilor din sate a decurs bine. Pastorii cresc în cunoștințele lor biblice și găsesc instruirea mai ușoară și mai încurajatoare. Mulți pastori din sate sunt urmași noi ai lui Isus cu puține abilități de scris și citit. Rugați-vă ca liderii de denominații să îi supravegheze bine. Rugați-vă pentru cursurile de alfabetizare în desfășurare și pentru canalele media pentru Scriptură în curs de dezvoltare în această limbă.

Activități în urma traducerii: Asia Pe măsură ce unele dintre proiectele de traducere se apropie de finalizare într-o regiune din Asia, există un interes crescut pentru începerea proiectelor de traducere a Vechiului Testament și activități de folosire a Scripturii. În prezent, există 25 de proiecte de traducere în desfășurare în regiune. Rugați-vă pentru modalități de a întâmpina aceste dorințe și nevoi care apar. Rugați-vă pentru dezvoltarea de strategii care pot fi implementate în colaborare cu partenerii și liderii bisericii pentru a răspunde nevoilor comunităților lingvistice.

Evaluarea folosirii Scripturii: Asia Rugați-vă pentru finanțarea pe termen mediu și lung pentru evaluarea folosirii Scripturii. Lăudați-L pe Dumnezeu pentru furnizarea de fonduri pentru primii trei ani pentru trei comunități lingvistice. Această evaluare va ajuta echipele de traducere să înțeleagă modul în care Scripturile sunt sau ar putea fi folosite de către membrii comunității. Rugați-vă pentru noul cercetător în folosirea Scripturii și echipa de planificare alcătuită din personal SIL și de la parteneri. Rugați-vă ca liderii bisericii locale să fie implicați activ în implementarea evaluării.

Crearea unei noi organizații locale: Asia SIL solicită înregistrarea locală pentru o organizație numită SAIL* Church Trust. Această organizație se va concentra pe diverse activități și programe religioase, cum ar fi traducerea Bibliei, implicarea bisericii și folosirea Scripturii. Rugați-vă pentru înțelepciune pentru oamenii care scriu o constituție pentru noua organizație. Rugați-vă ca cererea de înregistrare să fie acceptată de guvern.
* SAIL înseamnă acțiune durabilă prin integrarea limbii.

https://www.stiricrestine.ro/2019/11/28/jurnal-de-rugaciune-misionarii-wycliffe-cuceresc-noi-teritorii-in-asia/?

40 de zile pentru viață: 738 de bebeluși nenăscuți au fost salvați

Cinci lucrători la clinici de avort au demisionat de la locul lor de muncă și peste 700 de bebeluși nenăscuți au fost salvați în urma celor 40 de Zile pentru Viață din această toamnă. Campania 40 de Zile pentru Viață are loc anual și cheamă oameni la rugăciune, post și marșuri pașnice în fața clinicilor de avort.

„A fost cel mai bun an din istoria 40 de Zile pentru Viață”, a declarat Shawn Carney, președintele campaniei în timpul unei transmisiuni web pe 18 noiembrie. Potrivit unui raport întocmit după campanie, cinci angajați au renunțat la industria avortului iar 738 de vieți de bebeluși au fost salvate.

„Chiar dacă numai un bebeluș ar fi fost salvat, tot ar fi meritat”, a declarat Sue Thayer, fost manager al Planned Parenthood, actual director de campanie 40 de Zile pentru Viață.

În Fort Pierce, Florida, o femeie însărcinată a ajuns la clinica de avort înainte ca aceasta să se deschidă la ora 7 dimineața. Acolo se aflau deja de la ora 5 voluntarii din cadrul campaniei 40 de Zile pentru Viață, care se rugau în fața clinicii.

„I-am oferit o geantă cadou, o ecografie gratuită și ne-am oferit să o ajutăm în perioada sarcinii cu orice are nevoie”, a scris Laurie, descriind întâlnirea cu această femeie. „Ea a acceptat cadoul nostru și a început să ne povestească despre faptul că este însărcinată cu gemeni. A decis să nu mai avorteze.”

În Madison, Wisconsin, o femeie însărcinată a intrat într-o clinică Planned Parenthood, însă a ieșit repede și i-a spus unui voluntar al campaniei 40 de Zile pentru Viață, că are nevoie numai de o îmbrățișare. Femeia avea trei copii acasă, iar soțul ei tocmai o părăsise.

„Am venit aici de două ori pentru a încerca să programez avortul”, i-a spus ea voluntarului. „Când am intrat, mi-ai spus că te rogi pentru mine și pentru bebeluș. Acest lucru m-a făcut să ies.” Voluntarii au dus-o pe această femeie la un centru de ajutorare pentru femeile însărcinate unde a primit sprijinul de care avea nevoie.

În Manchester, New Hampshire, o mamă care împingea un cărucior s-a apropiat de voluntari și le-a spus cum campania 40 de Zile pentru Viața din anul precedent a convins-o să nu facă avort.

„Vreau numai să știți că faceți ceea ce trebuie”, a spus ea. „Am venit anul trecut aici pentru a face avort și am găsit oameni care se rugau. Acum am un copil – numai pentru că cineva s-a aflat aici. Și verișoara mea a venit aici. Ea a făcut un avort, pentru că nu a fost nimeni să se roage pentru ea.”

Sursa: Christian Headlines

Despre FERICIRE – interviu cu Max Lucado

27.11.2019  |    Mapamond Crestin  |

„Nu vă îngrijorați, fiți fericiți”, spune cântecul. Însă nu pentru toți oamenii este așa de ușor să fie fericiți, ceea ce este foarte deprimant. În cadrul unui interviu realizat de Jennifer Wishon de la CBN, autorul de succes Max Lucado are niște indicații radicale pentru fericire care pot fi urmate cu ușurință.

Jennifer Wishon: Cât de fericiți sunt americanii în aceste zile?

https://alfaomega.tv/stiri/mapamond-crestin/11574-despre-fericire-interviu-cu-max-lucado

Satana la duty free – de Nicolae Geantă

Publicat pe 27 Octombrie 2017 de ADMIN în ArticoleArticole: Geantă Nicolae

E aproape cinci dimineața. La duty free, în Aeroportul din Otopeni, este plin de suveniruri “Vlăduț Story”. Vampiri de toate mărimile. Castelul Bran în sânge. Moartea cu glugă. Magneți cu Dracula. Tricouri macabre. România declarată tărâmul Satanei. Dar cel mai grotesc suvenir mi s-a părut un mic coșciug, foarte bine lucrat, în care era întins… Vlad Țepeș! Îmbrăcat ca un drac! 45 de euro bucata. Cine o dori în vitrină o raclă, un copârșeu bibelou?

Mă enervez pe brandul ăsta de Dracula. Uite dom’le ce paradox: evreii care sunt mozaici, ori arabii care-s musulmani sadea, vând suveniruri cu Hristos, cu Crucea! Iar România, care se declară țară creștină (chiar înainte de creștinism, sîc!) vinde pe diavolu’! E mândră de Dracula! Mă întrebam în barbă uimit: “Dacă îl tot vinde de unde îl mai scoate iar?”. Și mi-am adus aminte de B. Un fotbalist din elevii clasei mele. Într-o zi se juca în oră pe telefon. “Ce faci acolo?”. “Hrănesc șarpele dom’ diriginte!”. “Ehehe băiete, uite cum se crește Satana!”

Am ieșit din bazarul drăcesc. La intrare erau înghesuite suvenirurile cu dracu’. Icoanele cu Isus erau dosite bine, undeva pe-un raft, în spate. Așa a fost totdeauna Dumnezeu la români: pe locul doi. Și vorba lui Edgar Allen Poe: “Să fii pe locul doi înseamnă sa fii primul care pierde”. Iar Dumnezeu tot suferă înfrângeri. Până când?

M-am gândit și la ce-a zis un pici sărac pe care l-a vizitat soția mea ieri. “Ce ți-ai dori măi Tudorică?”. “Un costum de Halloween. Sau măcar un tricou d’ ăla negru, cu schelet și cap de mort… Da’ n-are mama bani ca să-mi cumpere!”, a zis rotofeiul care era cât pe-aci să fie plesnit de măsa peste gură, în timp ce nevastă-mea și înc-o soră trecuse la rugăciuni de exorcizare.

Se vinde bine Satana! Nu doar la duty free… Nu doar de Halloween! Nu doar prin cârciumi! Încercați să nu îi faceți jocul! Cine intră-n jocul lui de fapt îl promovează. Îl multiplică. Îi face rating! Iar Necuratu’ e atât de obraznic încât se vrea vândut chiar la biserică!

Nicolae.Geantă

Vacil, Italia

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2017/10/satana-la-duty-free-de-nicolae-geanta.html?m=1

Satana la duty free – de Nicolae Geantă

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole/satana-la-duty-free-de-nicolae-geanta/

SATANA ESTE FOARTE ”RELIGIOS”

download-3

Acum câteva luni, la sfârșitul unui mesaj în biserica Betel, am fost oprit de două persoane, ca să fiu atenționat să nu mai rostesc ”numele necuratului” acolo, ca nu cumva să fie asta un fel de invitație sau chemare a lui. Erau îngrijorate acele două persoane ”dacă își bagă coada aici ce ne facem”. Ei bine, observația lor de atunci mi-a dat de gândit. Nu este nimic ironic în ce vreau să scriu ci este o zbatere a minții.

Bineînţeles că varianta acelor persoane mi se pare copilăroasă. Cred că Satan e acolo de fiecare dată și nu lipsește. Nu găsim în Scriptură un text care să ne arate că ar avea interdicție în astfel de spații, ba chiar găsim un posedat în aceeași sinagogă în care era Isus. De altfel, adesea se vede imboldul lui prin bisericile locale. Ba ceartă, ba conflict, pofte, orgolii, minciună, grandomanie și altele. Deci rostindu-i numele, nu e o invocare, nicidecum. Poate e mai punctual decât noi toți la biserică.

Cred că de fapt el e în controlul multor religii și biserici locale. Vă șochează? Nu ar trebui. Da, o să mi se considere de neiertat, însă e adevărat. El e în controlul tuturor bisericilor care pun piedici în calea oamenilor ca să ajungă la mântuire. El are interesul ca oamenii să nu ajungă la mântuire și pentru asta e dispus să înființeze și biserici. El are interesul să creeze religii complicate, care să încurce omul în practici, tradiții și reguli astfel încât dacă ajunge la mântuire să fie nefericit pe pământul acesta. El are interes să răpească bucuria credincioșilor. El are interes să lege pe cei mântuiți cu tot felul de patimi ca să nu fie ca o laudă la adresa lui Dumnezeu. El are interesul să transforme biserica locală în club select. Da, el este mai prezent la biserica locală și în religii, decât credem noi.

satan e religiosSpun asta, nu ca să sperii oameni, ca să conştientizăm că nu suntem slăbiți din atacuri nici acolo. De altfel Scriptura ne spune despre abilitatea sa de a se preface într-un înger de lumină. Și iar ne spune că este în continuă activitate de înșelare, iar cei aleși nu sunt deloc scutiți, ba chiar preferați. Cu alte cuvinte, ar fi o greșeală de strategie să lipsească de la locul în care credincioșii se adună și el chiar nu stă prost la capitolul strategie, întrucât tot Scriptura ne spune că a înșelat întreaga omenire. Dacă ne gândim bine și cercetăm măcar puțin, observăm ușor împletirea religiilor, inclusiv a celor creștine, cu tot felul de practici oculte, vrăji etc, și vedem unele religii chiar prietene cu astfel de practici. Nu poți ”creștina” niciodată ceva ce aparține de drept diavolului, te va lăsa să crezi asta, dar face parte din planul lui de a înrobi lumea.

Da, nu îi place când se cântă lui Dumnezeu, când este lăudat Numele Lui, când oamenii mulțumesc lui Dumnezeu, însă sunt destui care nu fac asta nici în biserică, iar el va fi lângă ei și le va frământa mintea cu ură, invidie, critică, pofte, lăcomie și alte bomboane otrăvite și le va da de lucru în mintea loc ca să nu fie prezenți acolo.

Hai să nu mai fim copii, ci să ne maturizăm. Avem nevoie de prezența lui Dumnezeu dar nici nu putem nega puterea răului. Trebuie să fim conștienți în fiecare clipă că putem fi ispitiți, chiar și în biserică și trebuie să veghem. Dacă tot mergem acolo, trebuie să ne focalizăm pe părtășia cu Dumnezeu, să nu ne lăsăm mințile să se ducă în altă parte, să nu gândim rău despre aproapele, să nu ne lăsăm distrași de eventuale greșeli sau stângăcii, ci să facem din acel timp unul benefic pentru suflete. Dacă mergem acasă mai tulburați decât am venit și asta nu din cauza Cuvântului Bibliei, ci din cauza altor gânduri și persoane, înseamnă că trebuie să reanalizăm totul, ceva nu e în regulă.

Citeşte mai mult pe http://www.stiricrestine.ro Satan este foarte religios

Rugăciunea condusă de studenți va continua înainte de ședințele consiliului școlii din Texas

Publicat pe 9 Dec 2017 // 0 comentarii

download-3

Rugăciunea condusă de studenți va continua înainte de ședințele consiliului școlii din Texas

Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să audieze un caz depus de Asociația Umanistă americană, care a provocat rugăciunile conduse de studenți înainte de ședințele consiliului școlii.

Potrivit lui OneNewsNow.com, în martie, Cea de-a cincea curte de apel din SUA a decis în favoarea Birdville Independent School District din Haltom City, Texas, permițând rugăciunea condusă de studenți să continue.

Organizația Umanistă Americană a făcut apel la decizia curții, dar cazul lor a fost anulat de Curtea Supremă.

Comisarul pentru libertate, Mat Staver, a comentat decizia Curții Supreme de a nu asculta cazul:

„A fost unanim, deoarece Curtea Supremă a Statelor Unite a vorbit în această privință nu cu mult timp în urmă”, a spus Staver. „Nu în ceea ce privește consiliile școlare, ci cu privire la nivelul guvernamental local – și precedentul este exact același. Cred că după aceea veți vedea tot mai multe școli de școală care să permită acest tip de rugăciune și cu siguranță să nu fie intimidate

https://www.christianheadlines.com/blog/student-led-prayer-will-continue-before-school-board-meetings-in-texas.html

Rugăciunea condusă de studenți va continua înainte de ședințele consiliului școlii din Texas

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole/rugaciunea-condusa-de-studenti-va-continua-inainte-de-sedintele-consiliului-scolii-din-texas/

Sa nu ignoram durerea

download-3

De ce-i ignoram pe cei care sunt inca langa noi, dar au avut nesansa de a aluneca in pacat??? Si chiar daca vin la noi cu strigate-n priviri, inimile noastre raman impietrite. Si asta …pana cand a alunecat jos, jos…si ne adunam ca mai avem un motiv de „partasie”…. ” Lantul de rugăciune ? Aşa cum un virus, trecând din om în om, devine mai puternic, aşa şi rugăciunea. De bună seamă, rugăciunea are viaţă.” ( -Gavriil STIHARUL- )

Sa ne unim in rugaciune cu cei ce trec prin incercari…Niciodata nu stim cand vom avea nevoie de rugaciuni in lant fiecare dintre noi…Niciodata nu vom sti de ce Domnul ingaduie, niciodata nu vom sti cata suferinta va simti sufletul nostru cand acel / acea cineva nu mai e langa noi sa-i intindem mana…

Sigur Isus e acolo, dar singur, fara noi…Noi suntem ocupati. Insa dracu nu e ocupat in a-si trimite ispitele… Un lucru e clar insa : DOMNUL e taria noastra! Chiar daca pacatosul pierde o lupta, Domnul il va ridica si va castiga razboiul!

Slava Numelui Sau ca EL nu ne uita niciodata, ne accepta si ne pretuieste cu calitati si cu defecte!!!

De o buna bucata de timp simt atacurile fortelor raului…Simt cum incearca sa-mi distruga credinta, fara de care existenta mea nu ar avea sens…Cu cat atacurile sunt mai puternice, cu atat sufletul meu ingenuncheaza in rugaciune…In IOV 33 am gasit raspunsul pe care Domnul mi l-a dat cand ma rugam pentru o persoana f bolnava, draga mie…Atunci am citit de la versetul 23 pana la 25 si am multumit Domnului ca mi-a dat raspuns…Am continuat rugaciunile… Insa nu de mult timp, ceva ce nu mi-am putut imagina s-a intamplat in familia mea…Continui sa ma rog, continui sa-L chem…si iar am citit IOV…dar de data aceasta am continuat pana la sfarsit…

Si am inteles cat de important e sa nu incetam sa ridicam rugaciuni sincere catre Domnul, sa nu incetam sa ne unim in rugaciune cu cei care traiesc prin credinta, pentru cei abandonati, cazuti…Dar am mai inteles cat de adevarat este ca trebuie sa-i iubim si pe cei care ne fac rau…deoarece eu nu i-am putut uri, dimpotriva, i-am pus pe lista mea de rugaciune, i-am adus inaintea Domnului, ca EL sa le curateasca inimile. Razbunarea mea ar fi doar o cotinuare a pacatului lor…si inceputul pacatului meu…

Ma rog in numele Domnului nostru Isus Hristos…Ioan 14:12-14 a fost incurajarea mea pentru ziua de ieri…iar Psalmul 25 : 7-8 pentru ziua de azi….si-n fiecare zi voi lauda Numele Lui, pentru ca pot totul prin Hristos…Daca avem inimile incarcate cu dragostea Lui si nu o dam mai departe, suntem niste vase fisurate din care se pierde comoara cea mai de pret a sufletului nostru, dragostea divina…

Haideti sa-i iubim si pe cei care plang doar in sufletul lor, temandu-se sa mai spuna cuiva zbuciumul lor, de teama zambetului ironic cu care avem tendinta sa-i privim …de teama ca iar, si iar vor fi ignorati…

Da, Domnul lucreaza, sufletul pacatosului IL cauta pe Domnul, dar EL lucreaza prin oameni, prin copiii LUI. Unde sunt acestia cand pacatosul striga cu disperare in rostogolirea lui spre pacat? Doamne, creste-mi credinta!!

Doamne, fa din viata mea lumina dragostei Tale, da-mi putere s-o las sa se reverse asupra tuturor,sa ajut efectiv, cu fapta si cu vorba, sa fac din ea o scara catre Imparatia Ta!! Doamne, n-as mai vrea ca cineva sa simta suferinta mea…desi stiu ca nu se compara cu ceea ce ai patimit TU pentru noi, din prea multa dragoste…

” – Mare sacrificiu, cum să iert, Doamne, pe cel ce mi-a făcut atâta rău?

– Răzbună-te pe Mine pentru el. Socoteşte-Mi Mie greşelile lui, căci Eu i-am preluat vina şi datoria.” ( Gavriil Stiharul)

Articol scris de DANA SIMONESCU

Sa nu ignoram durerea

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole/sa-nu-ignoram-durerea/

Rugăciunea la fără frecvenţă

Am fost de curând la o conferinţă (de tineret) unde rugăciunea de debut a durat sub… 60 de secunde! Nu de mult, participasem la o altă conferinţă (de familii, cu cca 500 de persoane), unde rugăciunea de început a fost pe… “mute”. Pentru că, deşi am stat în picioare trei minute, nu s-a rugat nimeni! De fiecare dată, mi-a sunat în cap următoarele: putem păcălii oamenii cu studii neglijente, dar nu-i putem păcăli cu rugăciuni neglijente! Pentru că, înşelaţii vom fi noi! Iar pierderile, le va înregistra Dumnezeu.

Rugăciunea nu poate lipsi din nici o lucrare. Nici a noastră, nici a bisericii. Ea e grapa ce fărâmiţează bulgării colţuroşi de pământ uscat. Apoi, sămânţa aruncată în timpul predicării, va încolţi mai uşor. Mai rapid. Mai eficient. Fără rugăciune, făcută în modul cel mai serios, Cuvântul va cădea pe beton. Sau, în cel mai bun caz, pe parchet. Oamenii nu se vor ruga. Pentru că, numai cei ce se roagă vor dori să se roage!

Leonard Ravenhill spunea că “dacă predicile moarte sunt de neiertat, rugăciunile moarte sunt mai rele”. Pentru că ele nu trec nici măcar dincolo de tavanul bisericii. Nu mişcă inimile credincioşilor ce le aud, nici ale lumii, şi nici atât pe Dumnezeu. Dacă vrem să mişcăm cu rugăciunea noastră, mai întâi să fim noi mişcare. “Trebuie să fim serioşi, dacă vrem să fim luaţi în serios”, spunea David Wilkerson. Altfel, nu vom fi decât nişte creştini ce vom sluji automat, mecanic (şi nu dinamic), manierist, cu aceleaşi clişee. Stereotip. Ne vom ruga, dar nu vom fi nici un pericol pentru iad! Iar cererile noastre vor deveni doar nişte nori fără apă!

Trebuie să recunoaştem, astăzi oamenii nu-s sătui de rugăciune, ci de rugăciunea noastră. Acest lucru l-a determinat pe Nietzsche să strige: “Va trebui să arătaţi mai răscumpăraţi, dacă vreţi ca eu să cred în Răscumpărătorul vostru!”.

Oamenilor le place studiul în biblioteci, să tragă de fiare în cluburi, să comunice pe reţele de socializare, să aibă tovărăşii, camaradenii, să cânte imnuri în biserici sau chiar să predice, dar… le e tare greu să stea în rugăciune!

Noi, putem numi lipsa rugăciunii neglijenţă, lipsa apetitului siritual, lipsa viziunii sau chiar lipsa timpului (deşi Martin Luther spunea că are atâtea probleme de rezolvat încât are nevoie de trei ceasuri pe zi să se roage!). Însă nu trebuie să scăpăm printre degete un adevăr solemn: lipsa rugăciunii, la Dumnezeu e păcat! (1 Samuel 12:33 – “departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând să mă rog pentru voi”!).

Ne lipsesc rugăciunile cu lacrimi (dar nu de ceapă), rugăciunile prelungite, rugăciunile care gem, rugăciunile care postesc… Ne lipseşte rugăciunea în singurătate, în familie, în biserici, la părtăşie. Ne lipseşte enorm “odăiţa” de rugăciune. “Cine nu are o odăiţă de rugăciune aici jos (odăiţa reflectă starea noastră spirituală, nota mea), cum crede că va primi una acolo, în cer?”, întreba retoric Florin Ianovici. Ne lipsesc rugăciunile solicitante, rugăciunile extenuante, rugăciunile în care să ne lepădăm de noi şi să alegem zilnic să murim!

Suntem vrăbii în rugăciune, prin urmare nu putem zbura mai sus de cea mai joasă ramură a sfinţeniei! Iar când credinţa încetează să se mai roage, încetează să mai trăiască”, spunea E. M. Bounds. Numai un om care va sta în genunchi înaintea lui Dumnezeu, va sta în picioare înaintea oamenilor!

Scris de Nicolae Geanta pe – nicolaegeanta.blogspot.ro

Rugăciunea la fără frecvenţă

https://ardeleanlogos.wordpress.com/articole/rugaciunea-la-fara-frecventa/

Pagina de ştiri din presa română _aug 07. htm 2007.

Pagina de ştiri

download-3

 

Ştiri din presa română
 
Pornind de la cartea lui Ioan Ianolide

Palatul Şuţu din Bucureşti a găzduit pe 15 martie a. c. o conferinţă avînd ca punct de plecare cartea Întoarcerea la Hristos a lui Ioan Ianolide (Ed. Christiana, Bucureşti, 2006). Sala a fost arhiplină, majoritatea asistenţei fiind alcătuită din tineri. Au vorbit, în ordine: scriitorul Răzvan Codrescu (directorul Editurii Christiana), părintele Amfilohie Brânză (duhovnicul Mînăstirii Diaconeşti, unde cartea a fost diortosiză) şi jurnalistul Claudiu Târziu (directorul revistei Rost, care a organizat manifestarea). Răzvan Codrescu a făcut o incursiune mai largă în istoria recentă a României, arătînd că memorialul lui Ianolide mărturiseşte despre drama unei întregi generaţii. Şi a răspuns la întrebările esenţiale care se pun în legătură cu prigoana pe care au suferit-o studenţii anilor ’40. Părintele Amfilohie a insistat asupra dimensiunii duhovniceşti a suferinţei. Iar Claudiu Târziu s-a mărginit la un mesaj privind nevoia scoaterii tinerilor de azi din letargie şi angajarea lor, cu entuziasmul şi forţa specifice vîrstei, în slujba binelui public. Redăm aici cîteva fragmente relevante, transpuse de pe înregistrarea sonoră, din discursurile primilor doi vorbitori. (Radu Bălaşa) Din cuvântul editorului Răzvan Codrescu. | detalii |

 

Un proces care nu se mai incheie: Eliade si Evreii
Tesu SOLOMOVICI
Zilele culturii iudaice onoreaza de ieri Sibiul, capitala europeana a culturii. Teatru, muzica, simpozioane, expozitii, un bogat exercitiu de multiculturalitate si de buna convietuire, intr-un spatiu care a permis evreimii-romanesti aproape doua milenii de existenta si continuu progres. Lansarea la Sibiu a ultimei mele lucrari „Mircea Eliade si Evreii. Din culisele unui divort istoric” ar fi putut avea o anume simbolistica.  | detalii |

 

Sutana izotermica
Moda ecleziastica si accesoriile liturgice moderne, la Sacroexpo, in Polonia. Noutatea anului 2007, sutana izotermica ii face sa viseze pe preotii catolici care vor sa tina pasul cu ultimele tendinte ale modei liturgice. La un pret de 300 de euro, aceasta este ideala pentru slujbele in aer liber pe vreme rece sau ploioasa sau intr-o biserica insuficient incalzita, relateaza AFP, intr-un reportaj dedicat celei de-a opta editii a Sacroexpo, targ de haine preotesti si obiecte bisericesti, care se desfasoara la Kielce, in Polonia.  | detalii |

 

Spatiul virtual – o abordare psihanalitica
Spatiul mediat de calculator, pe care l-am numit spatiu virtual, a evoluat pana la punctul in care este mai mult decat suma microcipurilor si a firelor de legatura. Este o entitate socio-psihologica ce are o magnitudine a complexitatii, subtilitatii si a adaptabilitatii cu nimic mai putin sofisticata decat a lumii reale in care se manifesta. In multe din mediile de pe Internet utilizatorii sunt captivati de viata virtuala si manifesta dorinta de a petrece din ce in ce mai mult timp conectati cu ajutorul calculatorului, aceasta mergand uneori pana la neglijarea vietii personale si socio-profesionale. | detalii |

O noua limba: romano-italiana
Euronavetistii modifica si imbogatesc limba romana. Epoca pasoptista, in care tinerii scoliti la Paris utilizau frecvent frantuzismele, are un corespondent si astazi. Un moldovean a studiat modul in care folosesc limba materna emigrantii romanii. Un tanar de 31 de ani, din Tecuci, lucreaza la un dictionar de expresii si locutiuni roman-italian-albanez-englez. Alexandru Cohal studiaza modul in care sunt influentate comunitatile romanesti din Peninsula de limba si cultura italiana. Cand va fi gata, dictionarul va fi disponibil atat pe internet, cat si in varianta tiparita. Tanarul este absolvent al Facultatii de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iasi, a emigrat in urma cu sapte ani in Italia, iar acum este doctorand la Universitatea Roma 3 din Peninsula. Initiativa personala. Mai precis, urmareste abaterile de la normele limbii romane pe care le fac emigrantii romani din Italia sub presiunea limbii invatate in tara de adoptie. Miercuri a prezentat o lucrare pe aceasta tema la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. | detalii |

 

Mirii pleaca in Caraibe, IPS Daniel a ramas in Italia
Ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane spun ca Mitropolitul Moldovei a procedat corect casatorindu-l pe miliardarul Iulian Dascalu in Italia. Nunta miliardarului roman Iulian Dascalu, cel mai bogat iesean, cu Anca Dorina Zagrean, oficiata de Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in orasul Lucca din Italia a provocat vii dezbateri in randul credinciosilor. „Daca era un om normal, simplu, ca noi, nu-si facea nunta in Italia si mai venea si Mitropolitul. Pe noi ne pun sa ne casatorim in parohiile noastre, de eparhie, dar el, ca este bogat, isi permite”, au fost reactiile unor credinciosi ieseni si nu numai. „Daca isi permite, putea sa o faca si la New York” | detalii |

Hotie la Teologie
In gradina Domnului a fost incalcata porunca a opta: nu fura! Preotul Nicolae Necula, decanul Facultatii de Teologie Bucuresti, este acuzat ca ar fi schimbat lucrarea de la examenul de licenta al fiului sau. Un scandal de proportii, izbucnit la sfarsitul saptamanii trecute, zdruncina serios linistea Facutatii de Teologie Ortodoxe „Patriarhul Justinian” din cadrul Universitatii Bucuresti. Preotul Nicolae Necula, decanul facultatii, este acuzat ca ar fi abuzat de functia pe care o are pentru a schimba lucrarea de la examenul de licenta al fiului sau. Cristian Necula, baiatul decanului, tocmai a absolvit facultatea condusa de tatal sau. O alta neregula pusa pe seama decanului Necula este prezenta sa la redactarea subiectelor de examen, desi legea interzice acest lucru pe motiv de incompatibilitate. Cert este ca lucrarea lui Cristian a fost anulata, iar unii colegi de catedra ai decanului Necula i-au cerut acestuia demisia. | detalii |

PF Teoctist va sfinti piatra de temelie a unei biserici romanesti in Cehia
Patriarhul Teoctist (foto) va sfinti, pe 14 iulie, piatra de temelie a bisericii Ortodoxe Sfantul Mucenic Valentin, lacas de cult care urmeaza sa fie construit, in stil traditional romanesc, in orasul Most din Republica Ceha, potrivit Ambasadei Romaniei la Praga.Potrivit forumului Romania-Italia, lacasul de cult va fi inchinat memoriei ostasilor romani cazuti pe pamant cehesc in primul si in cel de-al doilea razboi mondial. Jertfa lor va fi astfel amintita la toate slujbele ce vor fi oficiate in sfantul locas, precum si de o placa comemorativa amplasata in incinta sa. | detalii |

 

Un document al Vaticanului infurie lumea crestina
Declaratii controversate ale Papei Benedict al XVI-lea
Vaticanul revendica titlul de „unica si adevarata Biserica a lui Christos” pentru Biserica catolica si numeste bisericile orientale (ortodoxe) care nu il recunosc pe Papa ca urmas al lui Petru drept „biserici particulare”. Declaratiile au fost facute, marti, de Papa Benedict al XVI-lea cu ocazia semnarii unui document care stabileste relatiile cu celelalte biserici crestine, scrie presa internationala. Documentul Congregatiei pentru doctrina credintei reafirma tezele deja dezvoltate intr-un text publicat pe 5 septembrie 2000, intutulat „Dominus Iesus”, care a starnit polemici in lumea crestina, mai ales in randul protestantilor, care nu sunt considerati membri ai unor adevarate „biserici”. | detalii |

Presa despre declaratiile Papei Benedict al XVI-lea
Intr-un document recent, Papa Benedict al XVI-lea a descalificat Bisericile ortodoxe, numindu-le „biserici particulare”, noteaza Cotidianul. In plus, Papa doreste si reintroducerea limbii latine in litughia catolica, informeaza Evenimentul zilei. De asemenea, Adevarul consemneaza ca in documentul controversat, Bisericile protestante sunt considerate niste „simple comunitati ecleziastice”. Cotidianul scrie ca: „Intr-un document intern dat recent publicitatii, Congregatia pentru Doctrina Credintei a etichetat Bisericile ortodoxe drept „biserici particulare”, care sufera de o „lipsa”. Motivul il reprezinta faptul ca acestea nu il recunosc pe Suveranul Pontif drept urmas al lui Apostolului Petru. | detalii |

Dezonoarea parintelui Necula
Facultatea de Teologie din Bucuresti are un decan in persoana parintelui – profesor Nicolae Necula. Acesta are un fiu care a urmat cursurile facultatii conduse de tatal sau. Tanarul teolog Necula s-a prezentat recent la examenul de licenta; la proba scrisa. Neputand sa puna pe hartie mai nimic, a trecut in biroul secretarului-sef al facultatii, unde si-a rescris teza, tratand alt subiect. Unul dintre profesorii aflati in sala fotografiase insa lucrarea initiala cu telefonul mobil, furnizand astfel proba fraudei intelectuale. Afacerea a ajuns pana la rectorul Universitatii din Bucuresti, care i s-a adresat Patriarhului: ori „rezolva” problema, ori va aplica legea. Consiliul Facultatii, intrunit pentru musamalizare, s-a luat la cearta. O persoana nimerita langa usa incaperii unde se tinea conclavul, auzind tipetele si vociferarile de-acolo, a conchis: „L-au pus pe dracu’ moderator”. | detalii |

 

Papa inflameaza lumea crestina
Biserica Catolica este „unica si adevarata Biserica a lui Christos”, declaratia Papei Benedict, a iritat lumea ortodoxa. Papa Benedict al XVI-lea a declarat, marti, ca Biserica Catolica este „unica si adevarata Biserica a lui Christos” si a numit bisericile orientale (ortodoxe), care nu il recunosc pe Papa ca urmas al lui Petru, drept „biserici particulare”. Papa Benedict nu este la prima declaratie de acest gen. El a reusit sa-i jigneasca, de cand se afla pe scaunul Sfantului Apostol Petru, si pe musulmani, pe evrei, dar si alte congregatii crestine. De exemplu, a cerut reintroducerea in Biserica Catolica a Liturghiei in limba latina, hotarare criticata vehement mai ales de evrei, pentru ca in timpul ceremoniei se fac rugaciuni care se refera la convertirea lor la crestinism. Putina lume a comentat faptul ca, in iunie 2007, Suveranul Pontif a renuntat la titlul papal de „Patriarh al Orientului”. Modificarea sugereaza faptul ca Papa reclama pentru el jurisdictia universala asupra lumii crestine, in contradictie cu jurisdictia patriarhilor ortodocsi asupra propriilor Biserici. Fara titlul de „Patriarh al Occidentului”, Papa respinge notiunea ca Bisericile Catolice si Ortodoxe sunt „Biserici surori”. | detalii |

BICHIR: Papa ataca Rasaritul
Vaticanul a publicat un document al Congregatiei pentru Doctrina Credintei (CDC) care arunca in aer unitatea crestina la care a muncit atat de mult Ioan Paul al II-lea. Noua declaratie doctrinala confirma rolul esential al Bisericii Catolice in planul lui Dumnezeu de mantuire si este sub forma de intrebari si raspunsuri. El reprezinta o abordare dura a papalitatii privind crestinismul, in spiritul invataturii Conciliului Vatican II, care sustine ca Biserica fondata de Iisus Hristos „subzista” in Biserica Catolica. Pe noi, rasaritenii, ne intereseaza din documentul intitulat „Raspunsuri la unele intrebari privind cateva aspecte ale doctrinei Bisericii” si aprobat de Papa Benedict al XVI-lea raspunsurile la intrebarile 4 si 5. Documentul de credinta catolica face o distinctie clara intre Ortodoxie si cultele protestante. | detalii |

Vechiul Testament este bazat pe fapte reale
Un profesor a patruns tainele unei tablite cuneiforme asiriene vechi de 2500 de ani. Un strigat de bucurie a strapuns joi linistea Muzeului Britanic din Londra printre ale carui pretioase colectii se numara si 130.000 de tablite cuneiforme, unele vechi chiar de 5000 de ani. Strigatul i-a apartinut profesorului vienez Michael Jursa, care tocmai facuse ceea ce avea sa fie botezata ulterior cea mai importanta descoperire biblica din ultima suta de ani. Descoperirea profesorului vine sa intareasca inca o data ca cele cuprinse in Vechiul Testament sunt bazate pe fapte istorice. Cautand printre niste tablite vechi de 2500 de ani o serie de bilanturi financiare babiloniene, Michael Jursa a dat peste un nume care i se parea pe jumatate cunoscut – Nabu-sharrussu-ukin, care se autodescrie „eunucul sef” al lui Nabucodonosor, regele Babilonului. Profesorul, care este si specialist in asirologie, a verificat in Vechiul Testament, iar in capitolul cu numarul 39 din Cartea lui Ieremia a descoperit, scris diferit, acelasi nume – Nebo-Sarsekim (Nebuzaradan, in versiunea romaneasca a Vechiului Testament), capetenia eunucilor, care se afla alaturi de regele Nabucodonosor in timpul unuia din atacurile babilonienilor asupra Ierusalimului, din anul 587 i. Hr. | detalii |

 

Romanii din Ungaria au un nou ierarh
In ziua Sfintilor Mucenici Epictet si Astion, sfinti dobrogeni a caror moaste se gasesc in Catedrala Sf. Nicolae din Jula, a avut loc hirotonia si instalarea noului Arhiereu al Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria.In aceasta zi de 8 iulie, preotii si credinciosi romani din Ungaria si-au vazut implinita dorinta si eforturile de a avea un ierarh nou, care sa le fie Parinte bun si iubitor, povatuitor si indreptator pe calea intaririi comuniunii lor cu Hristos Domnul, cu Biserica lor Mama, cu Ortodoxia locala si cu toti crestinii. Pentru ca episcopul, ca icoana vie a lui Hristos pe pamant si in virtutea esentei misiunii sale apostolice, este cel dintai chemat sa realizeze comuniunea, infratirea si unitatea oamenilor. Ca si „Pastorul cel bun” din Evanghelie, episcopul aduna in jurul sau si ii constituie intr-o familie duhovniceasca pe cei care recunosc in el trasaturile lui Hristos, Arhiereul cel vesnic care si-a pus viata pentru oile Sale. „Invatati-va de la mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre” (Mt. 11, 29). | detalii |

O biserica-monument are nevoie de ajutor
Biserica din satul Ortita din jud. Maramures are nevoie de ajutor. Construita, se pare, in 1830, a suferit unele modificari de-a lungul timpului. In 1966 turnul s-a prabusit si a fost refacut la o inaltime mai mica fata decat cea initiala. Mai tarziu biserica a fost acoperita cu tabla. In momentul de fata cea mai urgenta interventie ar fi inlocuirea invelitorii, care, desi din tabla s-a deteriorat si in mai multe locuri precipitatiile patrund in interior, distrugand pictura. Exista si cateva locuri unde, din cauza ploii, se distrug barnele din partea superioara a peretilor. | detalii |

In Basarabia se va inalta prima biserica in memoria lui Stefan cel Mare si Sfant
Duminica, 15 iulie, crestinii il pomenesc (stil vechi) pe Stefan cel Mare si Sfant.Cu acest prilej, la schitul „Sfantul Mormant”, situat la Buiucanii Vechi, va fi oficiata Sfanta Liturghie. Totodata, se intentioneaza sfintirea locului unde va fi inaltata biserica de iarna a manastirii, cu hramul Stefan cel Mare si Sfant – prima biserica din Basarabia inaltata in memoria acestui sfant roman. Staretul Manastirii „Sfantul Mormant”, ieromonahul Serghie, a spus ca Primaria capitalei a acordat in 2001 un teren pentru constructia asezamantului monahal. Paraclisul cu hramul „Sf. Ioan cel Nou” a fost deschis din 2003. | detalii |

 

Mitropolitul Varlaam, la un pas de canonizare
Faimosul ierarh moldovean, ingropat la manastirea Secu, va trece luna viitoare in randul sfintilor din calendarul ortodox. Calugarii de la manastirea Secu din judetul Neamt se pregatesc pentru canonizarea Mitropolitului Varlaam care a condus Mitropolia Moldovei in timpul domniei lui Vasile Lupu. Prelatul, fost staret la Secu, s-a remarcat prin traducerea in limba romana si tiparirea a zeci de carti religioase. Slujba de canonizare, care va fi oficiata de IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, va avea loc pe 29 august, de sarbatoarea Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul, cand este si hramul lacasului de cult. | detalii |

Bisericile, ultimele arme contra caniculei
Caldura a ucis cinci oameni * Autoritatile fac apel la mila divina si recomanda oamenilor sa se refugieze in lacasurile de cult. Autoritatile au anuntat primele cinci decese determinate de canicula, iar prognozele nu sunt deloc linistitoare, avand in vedere ca mai urmeaza 8-9 zile de calduri excesive. In aceste zile aproape ca nici nu se mai zareste seceta, toate eforturile fiind indreptate spre asigurarea apei si a unei adieri de racoare pentru populatie. Daca orasenii se mai ascund prin magazine dotate cu aer conditionat, la sat situatia este dramatica. Astfel ca, autoritatile au apelat la mila divina si „au rugat” ca bisericile sa ramana deschise toata ziua, pentru ca enoriasii sa se mai poata racori in lacasele binecuvantate. | detalii |

Blasfemia lui Vladimir Voronin: Iisus Hristos a fost primul comunist
Doua citate memorabile: „Nicaieri in Vechiul sau in Noul Testament nu veti gasi nimic de rau despre comunisti” ; „Vladaca Vladimir este carmaciul, pentru ca el a slujit la „morflot” (morscoi flot)” – Vladimir Voronin, in cadrul intalnirii de la Condrita cu capii Mitropoliei Moldovei Presedintele Vladimir Voronin si IPS Vladimir, Mitropolit al Moldovei, au vizitat, la 10 iulie, manastirea Condrita, unde a avut loc o adunare (electorala pro-comunista, n.n.) la care au participat episcopul Iustinian de Tiraspol, episcopul Marchel de Balti, protopopii si secretarii de eparhii din cadrul Mitropoliei Moldovei. Presedintele Voronin a fost insotit de consilierul sau Mark Tcaciuk. Intrunirea a avut loc in biserica de vara a manastirii Condrita. In discursul sau, Voronin a mentionat ca la alegerile locale s-a intamplat o adevarata tragedie, pentru ca „observam niste schimbari politice majore in tara, care nu-s nici in beneficiul statului, nici al bisericii”. Totodata, Voronin a declarat ca singurul partid care a ajutat biserica a fost cel comunist, iar „comunistii de acum nu-s acei care au persecutat biserica, ci cu totul altfel de comunisti. „Nicaieri in Vechiul sau in Noul Testament nu veti gasi nimic de rau despre comunisti”, a mai spus Voronin. | detalii |

 

A 5-a aniversare a hirotonirii PS Nicolae Condrea ca arhiepiscop al romanilor din America si Canada
Ambasadorul Romaniei in Canada, Elena Stefoi, a participat la manifestarile organizate la Catedrala Sfantul Ioan Botezatorul din Montreal, la data de 15 iulie. Manifestarile de la Catedrala Sfantul Ioan Botezatorul au avut loc in vederea marcarii celei de-a 5-a aniversari a Hirotonirii si Intronizarii Inalt Prea Sfintiei Sale Nicolae Condrea (foto) ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada. | detalii |

Verba woland

Sfintul Apostol Andrei este cunoscut pentru ceva esential: el este cel dintii chemat de Hristos sa ii fie ucenic, dupa ce mai intii fusese ucenic al lui Ioan Botezatorul. Acolo il si cunoaste, de altfel, Hristos pe Andrei, in preajma Botezatorului, unde charisma sa il va atrage pe primul ucenic. Cine este Andrei, stim cu totii: fratele lui Simon-Petru, cel care va fi discipolul cel mai important dintre cei 12 ai lui Hristos. | detalii |

http://publicatia.voxdeibaptist.org/stiriA_aug07.htm

Pagina de Ştiri internaţionale-org – aug 07.htm 2007

Pagina de ştiri

download-3

Ştiri internaţionale
 

Frank Page de la SBC ales pentru al 2lea termen
Într-o competiţie fără opoziţie, Frank, preşedintele Convenşiei Baptiştilor din Sud, fostul pastor al primei biserici baptiste din Taylor SC. a fost ales pentru al doilea mandat. Mesagerii celei mai mari dominaţiuni, care nu era catolică, alcătuită din 163 milioane de membri, au votat în unanimitate pentu cel de-al doilea mandat a lui Page în a 150-aşedinţă a întâlnirii anuale a SBC-lui la San Antonio pe data de 12-13 iunie. | detalii |

Bush mulţumeşte Baptiştilor Sudici
Preşedintele Bush laudă bisericile din sud pentru eforturile lor umanitare şi le mulţumeşte pentru mărturia şi sprijinul libertăţii religioase în timpul discursului prin satelit adresat bisericilor din sud în timpul întâlnirii anuale a convenţiei din data de 13 iunie. „Apreciez lucrările voastre bune care fac e ca naţiunea noastră să fie mai puternică şi să fie un loc plin de speranţă” a afirmat Bush. Aţi contribuit cu milioane de dolari pentru a combate foamea la nivel mondial şi aţi trecut în jurnalul de bord nenumărate ore petrecute în schimbarea dezastrului şi în reconstrucţii. În fiecare zi Bisericile Baptiste din sud se întorc la comunităţile lor şi la preocuparea pentru slujirea celor în nevoi”, a mai spus el. În cuvântarea de 9 minute, Bush şi-a exprimat recunoştinţa faţă baptiştii din sud pentru sprijinul personalului militar şi al familiilor lor. | detalii |

 

Evanghelicii germani caută legături SBC
Heinrich Derksen, preşedintele bordului şi professor la Colegiul biblic din Bonn, Germania, s-a adresat mesagerilor Convenţiei bisericii baptiste din sud, pe dat de 12 iunie, spunând că alţi conservatori evanghelici vor să extindă reţeaua pentru a include şi Convenţia din sud. Morris H. Chapman, preşedintele comitetului SBC, a prezentat pe Derksen ca fiind prieten şi unul dintre cei care vrea să vadă trezirea venind în toată Europa. „Heinrich a înteles puterea care făcea posibil ca baptiştii din sud să aibă acele râuri de cooperare ale duhului Sfânt şi misiuni cooperative, a spus Chapman. Derksen, fostul pastor şi editor la jurnalul religios , şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Chapman ţi de SBC. Bisericile noastre baptiste ruse –germane este formată din germani care locuiesc de câteva generatii în Rusia sub o grozavă şi persecuţie, dar în final s-au întors în ultimii 30 de ani, a explicat Derksen. | detalii |

 

Mesianicii afirmă 5 lideri
Jay Fielding a crescut în New York într-un mediu iudaic conservator. A mers la şcoală evreiască, a studiat Tora şi a învăţat multe din povestirile Vechiului Testament. Dar când a crescut, Fielding a spus că ”se părea că îi lipsea ceva. Într-adevăr era vorba despre lucrurile spirituale pe care le-am făcut şi le fac, având o oarecare relaţie cu Domnul”. Când avea 18 ani, Fielding a înţeles adevărul creştinismului şi şi-a predat viaţa lui Isus Cristos. ”Atunci am simţit acea eliberare de păcat în viaţa mea, a afirmat el. Nu am înţeles în totalitate lucrul aceast, dar am căzut la pământ plângând. Am simţit că într-adevăr am fost iertat”. Fielding, care slujeşte acum ca rabin mesianic şi fondator al Congregaţiei Beth Chaim în Marietta, Ga. a fost unul dintre cei 5 bărbaţi hirotonisiţi în slujirea Evangheliei pe data de 9 iunie de către Asociaţia Mesianică Baptistă din Sud la întrunirea anuală a grupului în San Antonio. | detalii |

Abuz Pakistanez al legilor blasfemiei decretat
Persecuţia continuă a creştinilor şi a altor minorităţi religioase din Pakistan, o ţară întotdeauna recunoscută pentru absenţa susţinerii autonomiei religioase, generează o îngrijorare crescândă în cadrul Comisiei Statelor Unite care se ocupă cu Libertatea Religioasă Internaţională. Ştiri recente transmise de USCIRF exprimă indignarea vizavi de abuzarea legilor blasfemiei din această ţară islamică, care aplică pedepse, ce includ chiar moartea oricărei persoane ce pângăreşte numele lui Mohamed. | detalii |

 

COMPENDIU INTERNATIONAL: Aliaţi Arabi ai Statelor Unite printre cei mai răi traficanţi de sclavi
Cinci ţări arabe aliate ale Statelor Unite—Arabia Saudită, Bahrain, Kuwait, Oman şi Qatar—sunt printre cele mai rele ţări infractoare în ce priveşte sclavia umană şi traficul de persoane, conform unui nou raport al Departamentului Statelor Unite. Printre alte atrocităţi, „Raportul Anual de Trafic de Persoane” oferă date despre problemele copiilor vânduţi pentru a se prostitua şi forţaţi să devină soldaţi. Şaisprezece ţări numite în raport au primit un răgaz de 90 de zile pentru a-şi îmbunătăţi eforturile în combaterea traficului, în caz contrar vor avea de suportat posibile sancţiuni economice. | detalii |

 
Pionierul Educaţiei Teologice moare la vârsta de 100 de ani
Robert Gee Witty, pionier în domeniul dezvoltării educaţiei teologice non-rezidenţiale şi doctor în studii pastorale, a murit la vârsta de 100 de ani, în data de 20 Iunie, într-un ospiciu din Jacksonville, Fla. În anul 1962, Witty a fondat Seminarul Luther Rice din Jacksonville, Fla., care în anul 1991 şi-a schimbat locaţia în Lithonia, Ga., iar anul trecut şi-a schimbat denumirea în Universitatea Luther Rice. Witty care a fost parte a lucrării timp de 86 de ani (conform afirmaţiilor membrilor de familie), a slujit ca preşedinte al Seminarului Luther Rice între anii 1968-1982 şi cancelar până în 1987. În momentul fondării Seminarului, Witty era păstor al Bisericii Baptiste Centrale din Jacksonville, pe care a condus-o între 1943-1970. | detalii |
Preoteasă episcopaliană declară că este creştină şi musulmană
În ceea ce poate fi văzut ca primul lui obiect al unei revendicări de acest gen un preot Episcopal din Seatle spune că ea este şi creştină şi musulmană în acelaşi timp. Şi mai mult, episcopul ei este încântat de această revendicare şi consideră aceastăî alambicare o atitudine bună. „De ce aş pierde timpul încercând să îi impact pe toţi creştinii cu toţi islamicii? a afirmat Ann Holmes Redding într-un articol din ziarul The Seattle Time pe 17 iunie. | detalii |

COMPENDIU INTERNAŢIONAL: Creştini palestinieni prinşi în Gaza, se îngrijorează cu privire la viitor…
În timp ce Hamas porunceşte necondiţionat devastarea în stil Taliban –islamic teritoriului reşedintei Gaza, creştinii din întreaga lume sunt interesaţi de bunăstarea creştinilor de acolo. Cu toate că săptămânile de violenţă s-au sfârşit pentru acea granită, graniţile au fost închise şi pătrunderea ajutoarelor spre Gaza nu a reuşit să întâmpine nevoile celor 15 milioane de rezidenţi – 80% dintre ei trăiesc sub limita sărăciei, a spus Carl Moeller de la misiunea Uşile Deschise, o misiune care este axată pe nevoile creştinilor care trăiesc sub ameninţarea persecuţiei. ( Statele Unite a plasat limita sărăciei la 1$ pe zi). | detalii |

 

Pastor accentuează nevoia teologiei
Foarte mulţi pastori au renunţat propria lor slujire a Cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce ar trebui să fie punctul central în lucrarea lor, a spus Bill Curtis studenţilor la serviuciul din capela Seminarului Teologic Baptist din sud-est. Curtis, preşedintele Bordului de Misiune Nord american al tutorilor, notează că popularitatea teleevangheliştilor care predică nu este altceva decât o prezentare expozitivă şi exegetică. „Dacă noi vom fi slujitori atenţi ai Cuvântului, trebuie să lasăm Cuvântul să vorbească”, a afirmat Curtis pe 11 aprilie când apredicat din 2 Timotei 21: 14-26. Ca mulţi alţii, Curtis, a spus că el a crescut ascultând pastori care predicau din agenda lor proprie şi mai mult interpretări decât eliberarea, elibrarea pe care o dă Evangheliei. Asemenea întâmlplări nu s-au oprit aici, a zis el. | detalii |

 
In Africa de Vest se construieşte momentul misiunilor
Imaginea a fost la fel de clară ca o fotografie. Cu câţiva ani în urmă, Dorothea Lee călătotea într- un un autobuz împreună cu colega ei din grupul de la cor când ea a avut o viziune despre un băiat african. Ea a clipit şi şi- a întors capul, dar ea nu a putut scutura imaginea. Ea s-a ruga Doamne, ce înseamnă aceasta? Noul pastor baptist din sud relatează: ”Şi Dumnezeu mi-a zis, tu vei merge”. Aruncă o privire fulger spre anul trecut. Lee şi soţul ei, Jason au decis unde vor sluji, Bordul de misiune Internaţională a început să se axeze timp de un an supra slujirii Africii de vest, incluzând lucrarea din biserici, communicate, broşuri, articole de revistă şi alte resurse. | detalii |
Coreeni ajung la aproape 1.000 de misionari
O preocupare intensă cu tema „Întărind biserica pentru a fi pe câmpul de misiune” a marcat cea de-a 26-a întâlnire anuală a Consiliului Bisericilor Baptiste Coreene de Sud, în Statele Unite. Misionarii născuţi în Coreea şi care lucrează în Estul Mijlociu, Ucraina, Brazilia, Venezuela, Guatemala şi Canada au fost pregătiţi pentru sesiunile din perioada 18-20 Iunie împreună cu preşedinţii Convenţiei Baptiste din Coreea, cu cei ai Seminarului Baptist Corean, precum şi cu alţi oaspeţi din Coreea. Jerry Rankin, preşedintele Bordului de Misiune Internaţional Baptist de Sud a fost principalul vorbitor în timpul serviciilor de Marţi şi Miercuri seara prezentând mesaje referitoare la cum să pătrundem în întunericul lumii cu Evanghelia lui Isus Cristos. Iar la serviciul de deschidere de Luni seara, Wanda Lee, director executiv al Uniunii Misionare a Femeilor a fost oaspetele principal. | detalii |
Misionari multiculturali în Bangladesh
Un grup de creştini din Bangladesh, America şi Kenya au străbătut lanuri nesfârşite de orez din nordul Bangladeshului, mergând din sat în sat pentru a împărtăşi Vestea Bună. “Cred că e bine ca grupurile multi-culturale să lucreze împreună,” a spus Betty Schneider, o voluntară de 69 de ani din Carolina de Sud. “Oamenii pe care îi vizităm văd că poate exista prietenie în ciuda diferitelor noastre culturi. Pot vedea mai bine iubirea lui Isus atunci, pentru că văd iubire între noi.” “A fost o binecuvântare,” a mărturisit soţul lui Betty, Ed Schneider de 72 de ani. Grupul multicultural a petrecut o săptămână vizitând mai mulţi oameni şi întrebându-i despre părerea lor vizavi de un serial radio ce a început să fie difuzat toamna trecută, şi care era despre un musulman ce a devenit creştin şi şi-a împărtăşit credinţa în Isus cu prietenii săi musulmani. | detalii |
DEZVĂLUIRE: CBF îşi reduce bugetul la 16,5 milioane $, şi face parteneriat cu bisericile baptiste americane (ABC)
Aproape 2.600 de participanţi înscrişi au aprobat un buget disponibil redus şi au participat la un serviciu de închinare asociat cu Bisericile Baptiste Americane în 28-29 Iunie, în Washington D.C., la Adunarea Generală a CBF. (Cooperative Baptist Fellowship General Assembly= Adunarea Generală a Părtăşiei Uniunii Baptiste). De asemenea, acest organism (CBF) şi-a confirmat participarea la Noul Parteneriat Baptist, o mişcare baptistă cu spectru larg chemată de foştii preşedinţi Jimmy Carter şi Bill Clinton să se opună la ceea ce ei numeau „o imagine negativă a baptiştilor” şi să abordeze problemele sărăciei, mediului şi conflictelor globale. | detalii |
Doi convertiţi turci în faţa unor acuzaţii noi
Într-o întorsătură bizară de situaţie în procesul intentat împotriva a 2 creştini turci acuzaţi de „insultarea identităţii turceşti”, o autoritate administrativă zonală din Istanbul a ordonat amendarea convertiţilor din Islam pentru „colectare ilegală de fonduri.” Hakan Tastan şi Turan Topal, aflându-se în faţa acuzaţiilor de insultare a identităţii turceşti în baza cunoscutului articol 301, au fost chemaţi la sediul central al Poliţiei Beyoglu din Istanbul, Sâmbăta, în data de 1 Iulie, tocmai înaintea începerii serviciului Bisericii Protestante Taksim, unde Tastan este membru. „Trei poliţişti în uniformă mă aşteptau la biserică” a spus Tastan la Compass Direct News, anunţându-mă că „eram aşteptat la staţia de poliţie.” | detalii |

Revărsarea de pornografie abuzează biserica
Juriştii remarcă influenţa crescândă a divorţului. În Marea Britanie, pentru un procent de 20% este o blamabil să se treacă cu vederea peste atacurile sexuale comise de copii de 11 ani. În Statele Unite, industria filmelor pentru adulţi vede aceast lucru ca o afacere de 13 bilioane pe an – mai mulţi bani decât produc conductele principale din Hollywood. | detalii |

COMPENDIU DESPRE MARIAJ: Anglicanii Canadieni votează impotriva căsătoriei dintre persoanele de acelaşi sex;….
Într-o mişcare care a permis ca Biserica Anglicană din Canada să fie mai aproape de marea Comunitatea Anglicană decât de Biserica Episcopală US., 19-21 de episcopii au votat împotriva unei rezoluţii care să permită bisericilor să conducă ceremonii de binecuvântare a cuplurilor homosexuale. În acelaşi timp la întâlnirea Sinodului în Winnipeg, Manitoba, pe 24 iunie, episcopii au fost de acord că binecuvântarea unirii persoanelor de acelaşi sex nu este în conflict cu miezul doctrinei bisericii în sensul în care este crezul, conform denumirii News Service. | detalii |

În Croaţia, caprele poartă un mesaj creştin
Ai sări peste frânghie pentru o capră? Ce zici despre o donţie în cinstea unei capre? Dacă răspunsul tău este da, tu nu eşti singur. Proiectul MOST, parte a Iniţiativei Internaţionale a lucrării femeilor, concentrată pe războiul sfâşietor din Croaţia, care a întins coarda cu Organizaţiior Misiunii copiilor WMU. Prin proiectul Most, oamenii pot face donaţii pentru a întreţine caprele, porcii sau vacile familiilor din ţările eurppene. Familiile în nevoi pot primi imediat beneficii de le animale (lapte sau carne de la copii), în timp ce a învăţăm cultivăm pământul şi să aduni provizii. Scopul inţial a fost de 5000$ , donaţiile stabile au sosit, dar după proiectul Most a fost prezentat în februarie din materiale pentru fete în cadrul acţiunii WMU şi copii în cadrul acţiuniii organizaţiilor CIA, proiectul Most s- a redus la fete şi băieţii nu doar că au învăţat despre misiunarul Robert Jordan şi despre lucrarea lui, dar de asemenea au învăţat să facă o diferenţă în vieţile croaţilor. | detalii |

Crizele lovesc Zimbabue
Hiperascensiunea inflaţiei din Zimbabue este în afara controlului. Economiştii independenţi presupun că economia se va prăbuşi la sfârşitul anului, ducând ţara în impas. Dacă tu cumperi acum o pâine cu 50 de cenţi, la sfârşitul anului aceasta va costa 1,15$. sau în mod asemănător vei plăti o taxă neoficială de 2,75 $ în mai multe magazine. Estimările Guvernului şi a independenţilor sunt complet diferite. ”Oamenii pot supravieţui doar în acest mod, a afirmat un lucrător creştin care ajută. Chiar şi oamenii care au serviciu vor avea o perioadă grea, în ceea ce priveşte mâncarea. Aceasta este situaţia în care se găseşte Zimbabue acum. Bisericile trebuie să răsăundă acestei crize”. Această naţiune africană are cea mai mare viteză din lum e a inflaţiei, chiar oficialii estimează un procent de 4,500. Neoficial, economiştii independenţi din Europa au spus că viteza inflaţiei este de 11,ooo procente şi este în creştere. | detalii |
COMPENDIU INTERNATIONAL: Chavez intareste alianta cu Rusia, Iran; …
În timp ce atenţia totală a mass–mediei este îndreptată asupra vizitei lui Vladimir Putin în Satele Unite pentru a discuta cu George Bush, preşedintele Venezuelan, Hugo Chavez, a făcut un turneu mai linişit în Rusia şi Iran. În Rusia, Chavez s-a întâlnit cu Putin pentru a discuta despre o cooprerare militară şi vânzarea de arme, cât şi despre tehnologiile producţiei, în timp ce vizita lui preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, s-a concentrat asupra nevoia Iranului de benzină, conform Ştirilor BBC. | detalii |
55.000 răspund ‘Chemării’
Păcatele naţiunii au determinat 55,000 de creştini să meargă la Nashville pe 7 iulie să convină la o “ adunare solemnă” şi să se roage pentru trezire spirituală printre tinerii americani. Creştinii din toate cele 55 de state, cât şi cele mai îndepărtate ca Nepal şi Mongolia, s-au unit în faţa râului LP Field pentru Chemarea – 12 ore de închinare şi de rugăciune ei speră că vor scânteia un moment de reînnoire care va străbate ţara. Evenimentul nedominaţional marcat 40 de ani de când “Vara iubirii” în San Francisco a declanşat valuri de promiscuitate, abuz de droguri, avort la alegere şi pornografie în ţară şi a separat generaţiile de americani de Dumnezeu, au spus organizatorii. | detalii |
Student extern îl acceptă pe Hristos, dezmoştenit de familie
Sherzod Odilov, un tânăr din Uzbekistan, care a fost schimbat, nu a anticipat preţul mare pe care îl va plăti pentru decizia de a-L urma pe Cristos, dar cunoscând preţul pe care Cristos l-a plătit pentru el, el a avut o atitudine fermă. Când Sherzod, cel care a absolvit recent liceul din Jacksonville (Ark.), a telefonat părinţilor săi musulmani din Uzbekistan ca să le spună despre credinţa nouă pe care el ea găsit-o, tatăl lui l-a dezmostenit, facând acest lucru clar el nu a mai fost binevenit în casa lui şi niciodată nu s-a mai dus să vorbească cu mama lui sau cu prezicătoarea. El a închis contul Sherzod din bancă, a aranjat anuleze sponsorizarea U.S şi scolarizarea pentru fiul său şi chiar a întocmit actele pentru dezmoştenirea fiului său. Deşi a fost devastator pentru un tânăr la vârsta de 18 ani , Sherzod a rămas tare în convingerea lui despre Cristos. | detalii |
Vastul mozaic al Moscovei
Cum poţi să atingi 15 milioane de suflete ale Moscovei? Unul când şi când. Metro, reţeaua de şină subterană din Moscova , oglindeşte oraşul însuşi. Este mare, cu nespuse mile de tunel, îngropate adânc în pământ şi scări rulante care se intind departe. Este aglomerată. Se estimează că 9 miliarde de oameni călătoresc zilnic, de la imigranţi fără case, la administratorii celei mai mari puteri. Este elegantă şi rafinată, cu candelabre, mozaic de marmură şi lucrări de artă, împodobind mai mult de 150 de peroane. Şi este întunericată. oamenii pe care poţi să îi vezi aici par inguri , în ciuda mulţimii care se impinge în jurul lor. ”Vezi feţele lor?”, sopteşte un misionar, călătorind cu un tren încărcat de muscoviţi. Uită-te ce trişti sunt!. Nu au speranţă”. Metro oglindeşte Moscova. | detalii |
Moscova: pregătind loc pentru Mesia
Luba este o femeie de vârstă mijlocie, divorţată şi rănită. Ea are o fiică adultă, dar nimeni nu a vorbit cu ea. Ea se luptă cu singurătatea şi izolarea. Katya este o rezidentă medicală tănără, ocupată şi distrată. Îi place medicina, dar este descurajată de munca multă şi de modul cum este tratată colegii ei din spitalul din Moscova, unde face practică. Luba şi Katya au două lucruri în comun: amândouă sunt evreice şi amândouă au avut prieten pe Ruth Johnson*, un slujitor din biserica baptistă din sud. El a invitat-o pe Luba la un ceai şi o conversaţie. Când Luba avea nevoie de încurajare, ea i-a arătat că poate să îl cheme pe Johnson. | detalii |
Evanghelist confruntă execuţia in Coreea de Nord
Evanghelistul Son Jong Nam aşteaptă execuţia publică pentru că a împărtăşit credinţa în Cristos în Coreea de Nord, dar un senator U.S. şi un slujiror din biserica persecutată lucrează la eliberarea lui. Planul de execuţie a lui Son va urma unui an de tortură într-o închisoare a mortii întemniţat în Pyongyang şise intenţionează să se trimită un mesaj şi altor creştini din Coreea de Nord că nu va fi tolerat creştinismul, conform cu Voice of the Martyrs (VOM). | detalii |
3.567 de biserici prezente la SBC
Listele înscrierii oficiale pentru întâlnirea anuală a Convenţiei Baptiste din sud de la San Antonio au fost afişate pe 12 iulie de către secretarul SBC-ului, Jim Wells. Bisericile Baptiste din Texas au trimis un număr mare de mesageri, 1,605 dintre cei 8,630 care au fost înregistraţi pentru sesiunile 12-13 din luna iunie la Centrul de întrunire Henry B. Gonzalez din San Antonio. Texanii au cuprins un procent de 18, 52% din cei înregistraţi. | detalii |
Adunaţi să comemoreze piatră istorică a Asociaţiei Baptiste Philadelphia
Profesorii de istorie de la trei seminarii Baptiste din Sud-Est se vor uni cu Baptistiştii din alte denominaţiuni în perioada 1-3 august să comemoreze a 300 aniversare a primei Asociaţii baptiste din America.  | detalii |
 
COMPENDIU INTERNATIONAL: Liderii musulmani sunt provocaţi să stea împotriva terorii
Un indian implicat în atacul din 30 iunie de pe aeroportul Glasgow avea legături cu reţeaua Al-Qaeda şi un scriitor bine-cunoscut din India a chemat liderii islamului să ghideze musulmanii în rezistenţa radicalismului. Cuvântările inflamatoare ale liderului Al-Qaedei Osama bin Laden, mesajele către operativele Al-Qaeda şi propaganda împotriva U.S. şi a Britaniei au fost găsite pe Cd.-uri şi pe calculator acasă la Kafeel Ahmed în Bangalore, India, a raportat ziarul Times din India pe data de 10 iulie. | detalii |
 
Raliu cere Chinei să recunoască statutul de refugiaţi a nord coreenilor
Coreenii americani au iniţiat o campanie pentru a aduce libertate refugiaţilor din Coreea de nord prinşi în China pe 17 iulie la o întrunire din Washington. Evenimentul, desfăsurat pe peluza U.S. Capitol, marchează începutul unui efort, căutând să convingă Guvernul Chinei să facă următorii paşi: Să recunoască statutul de refugiaţi al celor aproape 300,000 de nord – coreeni, care au fugit de opresiunea a ţării lor. Să oprească întarcarea refugiaţilor nord-coreeni în ţara lor, unde ei au întâmpinat închisoare, tortură şi execuţie. Să permită refugiaţilor din Coreea de nord să se mute în altă ţară, cum ar fi Coreea de Sud sau Statele Unite.  | detalii |
COMPENDIU CULTURAL: Rugăciunea hindusă din Senat sfidează fundamentul naţiunii, spun unii
Unii americani au luat-o ca pe o ofensă când un capelan hindus a condus rugăciunea de dimineaţă în Senatul Statelor Unite, deoarece ei au spus că acest lucru a sfidat moştenirea iudeo- creştină care a fost aşezată de fondatorii naţiunii. ”Noi medităm la Gloria transcedentală a zeităţii supreme, care este în inima Pământului, în interiorul vieţii soarelui, în interiorul sufletului cerului. El poate stimula şi ilumina minţile noastre, a spus Rajan Zed, directorul relaţiilor între credinţe la un templu hindus în Reno, Nev, în răgăciunea lui. | detalii |

84 de misionari noi desemnaţi
„Am fost un agnostic în timpul colegiului” După ce ani de zile a încercarcat să dezaprobe existenţa lui Dumnezeu, Henry Clary a realizat că Dumnezeu este cineva pe care trebuie să Îl accepţi prin credinţă. El a fost salvat în 1995 şi chiar peste un an a simţit cheamarea lui Dumnezeu pentru misiune în Uruguay- un loc despre care el ştia foarte puţine lucruri. Clary şi soţia sa, Tasha, erau printre cei 84 de bărbaţi desemnaţi pentru câmpul de misiune în timpul serviciului din 17 iulie la Biserica Baptistă Grove Avenue din Richmond, Va. În faţa unei mulţimi de 1,100 de oameni, ei au hotărât să se unească celor peste 5,100 de de misionari din Bordurile de Misiune Internaţională de pe întregul Glob.  | detalii |

http://publicatia.voxdeibaptist.org/stiri_aug07.htm 2007

ECLESIOLOGIE – doctrina despre Trupul lui Cristos (Biserica) – Şcoala Duminicală – O nouă viziune pentru Şcoala Duminicală – de Clayton Pepper. „

download-3

O nouă viziune pentru Şcoala Duminicală   de Clayton Pepper

„Scopul nostru trebuie să fie acela de a-i aduce pe cei nemântuiţi la Hristos şi nu doar să-i învăţăm. Cei nemântuiţi aflaţi sub sunetul evangheliei trebuiesc aduşi într-o relaţie de mântuire cu Hristos. O preocupare personală pentru destinul etern al fiecărui student trebuie să apuce inima învăţătorului biblic.”

„În anii 1700 a existat un englez de mare compasiune a cărui lucrarea avea să devină cunoscută de mii şi a cărui influenţă avea să atingă în cele din urmă pe milioane.

El a început devreme în cadrul vieţii sale de adult să viziteze închisorile. A vrut să aibă o intuiţie în ceea ce priveşte ororile închisorii şi să încerce să le reformeze. Când a văzut că eforturile sale de a-i reforma pe adulţii criminali erau aproape nereuşite, şi-a îndreptat apoi atenţia spre copiii neglijaţi ai oraşului. El a spus, „Viciul se poate preveni dacă începem cu copilul, căci trândăvia este părintele viciului, şi ignoranţa este cauza ei; prin urmare, noi trebuie să începem cu instruirea copilului.” Omul de care vorbesc a fost Robert Raikes.

El a preluat sarcina de stabilire a şcolilor în principal pentru învăţarea copiilor defavorizaţi din oraş. La început aceste clase erau pentru băieţi, însă mai târziu s-au deschis şi pentru fete. Se spune despre el că, „Din compasiune şi interes de a-i reforma pe băieţii care vagabondau pe străzi duminica, Raikes şi-a deschis prima sa scoală duminicală în bucătăria unei case din Gloucester, Anglia în iulie 1780, şi a angajat-o pe doamna Meredith ca să predea. Această dată marchează ziua care a înfăptuit un miracol asupra tinerilor din Anglia şi s-a extins în tot Regatul Unit.”

Rolul lui William Fox

Şcoala a început să slujească unui scop secular, apoi spiritual. William Fox primeşte credit pentru aducerea Bibliei în şcoala duminicală şi pentru facerea studiului scripturii scopul ei principal. Aceasta a fost naşterea Şcolii Duminicale.

Când Robert Raikes a murit în 1811, existau un estimativ de 400.000 de oameni care frecventau şcolile duminicale în Marea Britanie.

Mişcarea s-a răspândit în America

Această mişcare s-a răspândit în America unde bisericile protestante au primit-o cu braţele deschise. Ei au văzut-o ca o oportunitate de a împlini atât nevoile sacre cât şi cele seculare. În 1800, conform Biroului de Recensământ de Educaţie al Statelor Unite, în medie un american prime doar 82 de zile de educaţie formală în cadrul vieţii lui. Şcoala duminicală putea pe atunci atât să aduce cât şi să-i edifice pe cei semi-analfabeţi. Şcoala duminicală a condus de fapt biserica organizată înspre comunităţile de pionierat. Steven Paxton, de exemplu, un misionar în Mississippi Valley, a organizat personal 1.314 de şcoli în timpul vieţii sale. El călătorea din loc în loc pe calul său credincios pe care l-a numit după Robert Raikes. În cele din urmă el a fost responsabil pentru mai mult de 80.000 de elevi şi învăţători care s-au înrolat în şcoala duminicală.

Mai târziu D. L. Moody a fost unul dintre distinşii lucrători de scoală duminicală din zilele sale. În mai puţin de un an Moody şi asistenţii săi au organizat fiecare comitat din Illinois, 102 în toate, în cadrul mişcării.

Unealta evanghelistică pentru misiune a găsit un sol fertil în America. Între 1827 şi 1860 majoritatea denominaţiilor au adoptat şcoala duminicală. Mişcarea a început să crească pe măsură ce se descoperea valoarea şcolii duminicale.

Biserica Domnului

Pe măsură ce mişcare de Restaurare s-a dezvoltat, biserica Domnului pentru cea mai mare parte a adoptat şcoala duminicală. La cea de-a Cincia Convenţie Anuală a Lucrătorilor Protestanţi de Şcoală Duminicală, ei au adoptat ideea comentariului lecţiei anuale. (Îmi amintesc că am auzit la WSM radio predată Lecţia de Scoală Duminicală Internaţională pe când eram copil.) Ziua avea să vină când biserica Domnului avea să urmeze mişcarea şcolii duminicale, şi noi avea să avem propriile noastre comentarii de lecţii şi publicaţii făcută după modelul bisericilor protestante.

Primele două treimi din secolul al 20lea

În cadrul acestei perioade a secolului al 20lea şcoala duminicală a crescut enorm de mult în numere fără precedent. Se pare că are loc cu puţin sau chiar nici un efort. Primii 60 de ani ai secolului 20 au fost numiţi „Era de Aur a Şcolilor Duminicale Americane”. Şi bisericile se bucurau de creşterea fără precedent.

Schimbarea din cadrul anilor 1960

Odată cu venirea anilor 1960, modelele de creştere au început să se schimbe. În multe şcoli duminicale înrolarea a început să se niveleze. Frecvenţa la închinare s-a stabilizat şi a început să scadă. Aceasta nu s-a întâmplat în fiecare congregaţie în acelaşi timp. „Marea depresie” de creştere a multor şcoli duminicale şi biserici începuse. Astăzi, după circa 200 de ani de instituţie crescândă, şcoala duminicală este într-o luptă disperată pentru existenţa sa. În general frecvenţa de la şcolile bisericii din SUA a scăzut la circa 8 milioane între 1970 şi 1980, afirmă Centrul de Creştere a Bisericii din Pasadena, California. Rata noastră de creştere generală printre bisericile lui Hristos a scăzut de la 171,43 în 1953 la 0 în 1980.

Centrul de Creştere a Bisericii din Pasadena, California, a făcut cercetări extinse în cadrul diferenţei dintr-o şcoală duminicală în declin contra unei şcoli duminicale crescânde. Ei au publicat o carte intitulată, Creştere: O Nouă Viziune pentru Şcoala Duminicală. Înainte de a examina descoperirile lor, vreau să accentuez de ce şcoala biblică este importantă.

  1. Importanţa predării Bibliei este văzută astăzi în multe feluri.
  2. Valorile morale, valorile biblice sunt sub un atac sever. Şcolile biblice oferă valorile corecte pentru o viaţă bună.
  3. Statutul sfânt al căsătoriei a fost tratat de parcă ar fi nesfânt – în timp ce ratele de divorţ sunt enorme şi mai mult de 1.000.000 de cupluri trăiesc împreună fără să aibă beneficiul căsătoriei. Ratele de divorţ scad în mod drastic în familiile religioase în favoarea cuplurilor nereligioase.
  4. Mâna crimei ameninţă să scufunde societatea noastră. Fericirea şi bunăstarea oricăruia este afectată de problema crimei de astăzi. Cu toţii avem ceva în joc. Defunctul Judecător Sam Tatum, un judecător creştin de la curte de judecată juvenilă, obişnuia să spună, „Există un lucru care va încheia delicvenţa pentru totdeauna şi aceasta este evanghelia lui Hristos.” Este o declaraţie adevărată faptul că un copil crescut în biserică este rareori adus înaintea curţii de judecată.
  5. Învăţăturile a doi evrei, Karl Marx şi Isus Hristos, se ciocnesc în multe părţi ale lumii. Comunismul ateist îi robeşte pe oameni şi Isus îi eliberează pe oameni. Acolo unde există un vid în inimă pentru Cuvântul lui Dumnezeu, există un sol fertil pentru doctrina comunistă. Şcolile biblice ajută la menţinerea naţiunii noastre într-o stare liberă.
  6. Şcolile duminicale ajută la întoarcerea oamenilor de la întuneric la lumină şi de la puterea lui satan la Dumnezeu… însăşi scopul bisericii şi scopul şcolii biblice.
  7. Aceasta ajută la împlinirea părţii Marii Însărcinări care îi învaţă pe cei învăţaţi să-i înveţe pe alţii să observe toate lucrurile pe care l-a poruncit Isus (Matei 28:18-20).
  8. Sarcina şcolii biblice trece dincolo de învăţătura valorilor morale.

Ţelul nostru trebuie să fie acela de a-i aduce pe cei nemântuiţi la Hristos şi nu doar să-i învăţăm. Cei nemântuiţi aflaţi sub sunetul evangheliei trebuiesc aduşi într-o relaţie de mântuire cu Hristos. O preocupare personală pentru destinul etern al fiecărui student trebuie să apuce inima învăţătorului biblic. Obiectivul acestuia nu poate fi doar de a preda o clasă biblică şi să transmită fapt fără o inimă de compasiune şi preocupare pentru aceia care sunt pierduţi. Solomon a spus în Proverbe 11:30, „Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete”. Şi Daniel 12:3 spune, „Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci”. Noi trebuie să apucăm scopul veşnic al lui Dumnezeu încă de la început şi să înţelegem că acesta a fost răscumpărarea omului. Şi dacă înţelegem că scopul veşnic al lui Hristos a fost acela de a-i căuta şi a-i mântui pe cei care sunt pierduţi, atunci noi ştim scopul şcolii duminicale şi al bisericii.

Fiecare clasă de scoală biblică ar trebui să fie nu doar un centru al învăţăturii sănătoase a Cuvântului lui Dumnezeu; aceasta ar trebui să fie un centru de evanghelism, unde bărbaţii şi femeile, băieţii şi fetele sunt aduse şi câştigate pentru Hristos. În multe instanţe aceasta se poate face doar prin confruntarea personală pe o bază privată, probabil în casa persoanei care are nevoie să audă Evanghelia lui Hristos.

Un grup religios a raportat faptul că într-o duminică au fost 200 de oameni care şi-au exprimat profesia de credinţă şi 90% dintre aceştia au rezultat din învăţătorii de scoală duminicală care i-au vizitat acasă.

A-i aduce pe oameni la şcoala biblică nu este acelaşi lucru cu a-i aduce pe ei la Hristos. Am cunoscut un om care nu era creştin şi care a spus că a frecventat şcoala biblică pentru 16 ani cu soţia sa şi că nimeni nu i-a vorbit despre ascultarea Evangheliei. Din nefericire, mulţi învăţători ai Bibliei nu se văd pe ei înşişi ca câştigători de suflete aşa cum ar trebui de fapt să fie. Am fost greşiţi în aplicarea scripturii relativ spre câştigarea celor pierduţi doar către un grup select pe care l-am numit câştigători de suflete şi am eşuat să aplicăm acelaşi accent asupra învăţătorilor Bibliei. Cele mai rapid crescânde şcoli biblice îi învaţă pe învăţători că ei trebuie să fie câştigători de suflete.

  1. Preocuparea lumii

Văd o altă mare sarcină a învăţătorului Bibliei – aceasta este o viziune a unei lumi pierdute. Isus s-a uitat la mulţime şi scriptura spune „…I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor. Atunci a zis ucenicilor Săi: ‚Mare este secerişul, dar puţini Sunt lucrătorii! Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.’” (Matei 9:36-38). Afirmaţia Sa arată şi preocuparea Lui pentru o lipsă de lucrători.

Cine îi va inspira pe tinerii bărbaţi să predice, să devină misionari, câştigători de suflete, supraveghetori; şi pe tinerele femei să devină soţii de supraveghetori, de predicatori, slujitori dedicaţi şi ajutoare potrivite? Am putea spune că singura responsabilitate este cea a părinţilor. Părinţii îşi iau conceptele lor în privinţa a ceea ce înseamnă să fi felul corect de părinte din şcoala biblică. Persoanele tinere îşi formează conceptele lor despre ceea ce se aşteaptă Domnul de la ele în mare din şcoala biblică. Prin urmare, aceasta stă doar pentru a motiva că şcoala biblică are o responsabilitate majoră de a-i inspira pe tineri să slujească.

Un învăţător biblic ar trebui să aibă ceva cunoştinţe despre cum decurge biserica în aducerea evangheliei la naţiunile lumii şi să-i conştientizeze pe studenţi de această informaţie.

Conform cu World Mission Bank din Dallas, Texas: Numărul credincioşilor este aproximativ acelaşi azi ca cel din 1830, deşi populaţia lumii s-a triplat de la acea dată.

Trei milioane din satele lumii sunt fără nici un creştin care să le împărtăşească Evanghelia cu ei.

Două mii de triburi sunt fără de cuvântul scripturii căci limba lor nu a fost niciodată scrisă.

Doar 5% din Africa, 3% din America Latină şi 1% din Asia au primit vreo învăţătură creştină.

87% din populaţia lumii a auzit de, a văzut, sau a băut Coca Cola. 68% din populaţia lumii nu a auzit niciodată de numele lui Isus Hristos.

Bisericile lui Hristos au sub 500 de familii de misionari susţinute în întregime care slujesc în afara Statelor Unite.

94% din dintre toţi predicatorii evangheliei din lume slujesc la 9% dintre cei a căror limbă principală este engleza. 6% slujesc la restul de 91% din popoarele lumii.

Din mai mult de 200 de naţiuni ale lumii, aproape 132 au primit evanghelia într-o anumită măsură; peste 68 au fost neglijate în totalitate.

  1. Şcoala duminicală trebuie să se lupte să-i atingă pe cei care nu sunt înrolaţi în ea.

Există sute de fete şi băieţi, bărbaţi şi femei, care nu sunt înrolaţi în şcoala Bibliei. Probabil că jumătate dintre băieţii şi fetele din comunitatea ta, şi poate chiar mai mult, nu sunt înrolaţi în nici o scoală a Bibliei.

  1. O să devină ei ateişti? Unii da. B. O să devină aceştia delicvenţi? Unii da. C. O să se încheie căsătoriile lor la curtea de divorţuri? La unii da. D. O să fie unii din aceşti oameni necinstiţi oameni de afacere şi politicieni? Unii da. E. O să devină unii comunişti care să încerce într-o zi să răstoarne această naţiune şi să-i prevină pe copiii şi nepoţii noştri de la a avea libertatea de închinare de care vă bucuraţi azi? Unii da. F. O să fie majoritatea dintre ei pierduţi pentru veşnicie? Da, majoritatea vor fi. G. Ar asculta mulţi dintre ei evanghelia dacă le-ar fi predată? Da, o vor face.

Revista Church Growth America în ediţia din martie/aprilie 1979, citând din ceea ce George Gallop a spus despre „Americanul neatins cu evanghelia”  referitor la cei care nu aveau pregătire religioasă în copilărie, „Numărul de americani care au supravieţuit în 1952 a indicat faptul că 5% nu au primit nici o educaţie religioasă în copilărie. În 1965 acel procentaj a crescut la 9%. În 1978, 17% indicau că nu au primit nici o pregătire religioasă”. Este puţină îndoială în faptul că acest număr creste cu fiecare an.

  1. Vizita învăţătorului îmbunătăţeşte învăţătura. John T. Sizemore în cartea sa, Slujirea şi Vizitarea, oferă următoarele cinci motive pentru vizita învăţătorului:

 

  1. Vizita îl ajută pe învăţător să-l înţeleagă pe elev:
  2. Aceasta dezvăluie influenţa de acasă.
  3. Aceasta oferă o intuiţie despre cadrul religios.
  4. Aceasta ajută la descoperirea nevoilor personale.

  1. Vizitarea îl ajută pe elev să-l înţeleagă pe învăţător:
  2. Aceasta uşurează barierele personale.
  3. Aceasta oferă oportunitatea pentru o prietenie crescândă.

  1. Vizita îl ajută pe învăţător să asigure cooperarea de acasă:
  2. Aceasta asigură confidenţa în învăţător.
  3. Aceasta listează căminul ca un aliat.

  1. Vizita îl ajută pe învăţător să facă învăţarea practică:
  2. Aceasta simplifică formularea scopului lecţiei.
  3. Aceasta facilitează un început interesant.
  4. Aceasta asigură alegerea metodelor corecte.
  5. Aceasta stimulează ilustraţi corespunzătoare.

  1. Vizita îl ajută pe învăţător să-şi testeze predarea sa.

Şcoala biblică crescândă contra şcolii biblice necrescânde

Conform cărţii Creşterea: O nouă viziune pentru şcoala duminicală, „Şcoala duminicală totală, şcoala bisericii, şi şcoala de sabat au înregistrat o înrolare în bisericile americane de la 40.508.568 în 1970 la 32.607.421 în 1980, şi 24% declin pe decadă!”

Toate mişcările se spune că au început cu o dedicare agresivă faţă de scopul Fondatorului. Lucrul care a dat naştere şi viaţă mişcării şcolii duminicale a fost o viziune a mulţimilor neatinse, în special pe cei tineri. Ele descriu două feluri de şcoli duminicale, fiecare având un scop diferit. Una creşte şi cealaltă nu.

Următoarele citate sunt preluate din cartea Creşterea: O nouă viziune pentru şcoala duminicală:

„Probabil că diferenţa majoră dintre şcolile duminicale care cresc şi cele care nu cresc este felul în care ele îşi văd scopul. Fie că este afirmat sau nu specific, sau implicat în mod subtil, fiecare scoală biblică şi biserică are o ‚filozofie de lucrare’ – un motiv pentru existenţă. Acest scop este aproape întotdeauna diferit în şcolile duminicale în declin decât la cele care cresc.

„În majoritatea şcolilor duminicale în declin ‚motivul de existenţă’ este în mod exclusiv o lucrare pentru creştinii existenţi şi hrană oferită membrilor bisericilor existente.”

„În timp ce preocuparea pentru sănătatea spirituală, creşterea spirituală şi părtăşia socială a creştinilor în cadrul şcolilor duminicale existente este necesară, în şcolile duminicale în declin aceste preocupări au devenit întreaga preocupare a claselor şi a programei şcolare.”

„Creşterea şcolilor duminicale centrate pe interior, prin atingerea celor care nu au mers la biserică din comunitate, ori nu este menţionată sau asumată a fi un produs secundar automat de alimentare.”

„Activităţile din şcolile duminicale centrate pe interior reflectă de asemenea o preocupare introvertită faţă de proprii săi membrii. Activităţile sociale sunt orientate spre membrii, cu puţin sau nici un efort de a găsi şi a aduce în interior pe necreştini.”

„Din nefericire, crezul că creşterea şcolii duminicale va rezulta în mod natural din creşterea personală şi dezvoltarea spirituală a membrilor existenţi este una din motivele primare pentru care multe din şcolile duminicale de astăzi sunt în declin. Educaţia centrată pe succes nu îi motivează pe oameni faţă de implicarea din misiunea bisericii de creştere şi evanghelizare. Educaţia care se preocupă pe sine doar cu hrănirea spirituală a propriilor săi membrii, contribuie la o ‚mentalitate de slujire la sine’ care izolează în mod efectiv şcoala duminicală de lumea de afară.”

„În multe programe a şcolilor duminicale de declin, programe şcolare, activităţile şi pregătirea nu reflectă prioritatea de misiune cerută de Hristos şi biserica Sa. Studiile ulterioare arată că nu numai că aceste şcoli duminicale centrate pe interior sunt o piedică spre creştere, ele eşuează adesea să atingă însăşi scopul pe care îl au – să dezvolte o spiritualitate mai mare în asemănarea cu Hristos.”

Aceşti scriitori exprimă aceiaşi convingere pe care am avut-o şi eu pentru mulţi ani. De ce acceptă specialiştii educaţionali un program de studiu biblic dar resping misiunea şcolii biblice? Şcolile noastre biblice sunt adesea cele mai greşit îndrumate programe ale Bisericii, însă ele deţin cel mai mare potenţial pentru bine. E prea puţină speranţă ca şcolile noastre biblice să devină evanghelistice. Ne-am pregătit specialiştii noştri educaţionali în instituţionalism în care mijlocul devine scopul. Astfel, oamenii pregătiţi de specialiştii educaţionali nu ştiu cum să facă şcolile biblice evanghelistice decât dacă învaţă despre aceasta în altă parte. Amintiţi-vă că a fi un „profesional” înseamnă munca „gulerului alb”. Misiunea în afară este privită ca slujba „gulerului albastru”. Unii specialişti educaţionali văd misiunea ca fiind dincolo de demnitatea lor. Dacă aceasta se pare ca o spusă grea, priviţi doar la ceea ce am făcut în toţi aceşti ani.

Şcolile duminicale care cresc au o concentrare pe exterior. Continui să citez: „Scopul majorităţi şcolilor duminicale, pe de altă parte, este chiar diferit. Şcolile duminicale centrate pe exterior există pentru a asculta Marea Însărcinare a lui Hristos, şi echipează pe laici (membrii) pentru slujirea faţă de lume. În timp ce preocuparea pentru creşterea spirituală şi hrănirea creştinilor existenţi este o parte crucială a tuturor programelor şi activităţilor, aceasta este văzută ca un mijloc spre un final, nu un final în sine. Şcolile duminicale centrate pe exterior, în contrast cu şcolile duminicale centrate pe interior, văd evanghelismul şi edificarea ca două părţi ale aceleiaşi monede: două sarcini de a realiza un scop. Notabilul educator creştin H. W. Byrne observă: ‚Evanghelismul este lucrarea principală a Şcolii Duminicale. De fapt, educaţia creştină nu poate fi creştină decât dacă aceasta este evanghelistică. A eşua aici înseamnă a eşua în motivul nostru primar de existenţă’.”

Institutul de Creşterea Bisericii a întrebat pe 280 de predicatori şi oficiali de biserică din diferite grupări religioase motivul pentru declinul prezent din cadrul creşterii şcolii duminicale – de la 40.508.568 în 1970 la 32.607.421 în 1980. Cel mai enunţat motiv era „clasele nu sunt preocupate cu atingerea / recrutarea noilor oameni”.

În şcolile duminicale centrate pe exterior, fiecare clasă din fiecare departament oferă prioritate înaltă căutării, atingerii, învăţării şi ucenicizării bărbaţilor şi femeilor, băieţilor şi fetelor. Concentrarea întregii organizaţii, evenimentele, clasele, programa şi activităţile şcolilor duminicale centrate pe creşterea din exterior este spre un singur ţel: FACEREA DE UCENICI. Şi rezultatul este creşterea… Dumnezeu oferă creşterea.

„Diferenţa dintre o scoală duminicală centrată pe interior şi una pe exterior, şi în majoritatea cazurilor una în declina şi una în creştere, este clară. Una vede maturitatea spirituală ca un final în sine – cealaltă vede maturitatea ca o parte esenţială a educaţiei creştine, însă nu ca un final în sine. Mai degrabă, creşterea spirituală a creştinilor existenţi este o temelie de sprijin pentru misiunea răscumpărătoare. Scopul este facerea de ucenici.”

Şcolile noastre biblice, spre o extindere mare, sunt aşa cum descriu aceşti autori – majoritatea au o concentrarea interioară.

În 1969 o carte intitulată Primele 10 şcoli duminicale cele mai mari şi ceea ce le face pe ele să crească de Elmer Towns a fost publicată. Joe Barnett le-a vizitat pe majoritatea dintre ele. El scrie:

„Există o slăbiciune izbitoare în programul şcolii duminicale din bisericile lui Hristos din ţară. Slăbiciunea poate fi declarată simplu – noi am limitat programul şcolii biblice pentru oamenii noştri.

„Prietenii noştri Baptiştii Sudici datorează creşterea lor şcolii biblice, aşa cum este declarat de unul din scriitorii lor: ‚nici un factor mai mult decât şcoala duminicală nu dă socoteală pentru creştere, eficacitatea şi solidaritatea Baptiştilor Sudici’.

„Aceşti oameni revendică faptul că 90% din convertiţii lor au trecut prin şcoala biblică. Noi pretindem acelaşi lucru. Totuşi, nu vrem să spunem acelaşi lucru. Ei vor să spună că 90% din oamenii lor nu au avut nici un contact cu biserica baptistă până ce nu au frecventat o clasă de scală duminicală. Noi înţelegem că copiii noştri sunt crescuţi printr-un program de scoală biblică.

„Ni se spune că într-o duminică oarecare, 30% din cei din clasa de adulţi baptişti nu sunt membrii. Este îndoielnic faptul că 2% din cei care ne frecventează clasele duminica dimineaţa nu sunt membrii. Această slăbiciune trebuie corectată înaintea ca şcoala noastră biblică să poată, în anumit sens, să fie considerată evanghelistică.”

Centrul de Creştere a Bisericii din Pasadena, California raportează în interviurile cu 280 de predicatori, educatori religioşi şi lideri în care au fost întrebaţi părerile lor pentru care şcolile duminicale erau în declin. Următoarele 7 motive au fost oferite. Am comentat la fiecare dintre ele:

  1. Nu sunt preocupaţi cu lucrarea exterioară. Ei au descoperit că diferenţa dintre o scoală duminicală care creşte şi una care nu creşte era scopul lor. Dacă scopul lor era doar de a se aduna şi a avea studiu biblic, unde mijlocul devine finalul, ei nu creşteau. Dacă scopul lor era să se extindă şi să-i aducă pe oameni în şcolile duminicale şi să-i aducă pe oameni la Domnul, conform înţelegerii lor, atunci acele şcoli duminicale creşteau. Este evident astăzi că accentul nostru a fost mai mult asupra studiului biblic decât în a-i câştiga pe oameni pentru Hristos prin programul şcolii biblice. Aşa că am spune astăzi că problema noastră e la fel ca a lor, adică, preocupare prea puţină pentru lucrarea exterioară.
  2. Clasele nu sunt relevante. Învăţătorii ar putea preda scriptura – ei ar putea preda lecţia – însă ei poate nu l-au învăţat pe student. Lecţia biblică trebuie să fie relevantă. Trebuie să fie contemporană, adică, trebuie să se facă o aplicaţie faţă de vieţile oamenilor de astăzi. Nu este destul doar să citezi o mulţime de versete; nu este destul doar să predai ceea ce a pus un scriitor într-o lecţie; învăţătorii trebuie să înţeleagă nevoile oamenilor – să înţeleagă cu ce se confruntă ei zilnic – şi să priceapă direcţia în care trebuie să meargă vieţile lor şi să relateze scripturi faţă de acele nevoi.
  3. Nu se mai planifică în mare. Aceasta ar indica că nu se mai stabilesc scopuri, că nu mai sunt planuri de atins pentru a lărgi sau realiza lucruri mai mari, mai bune şi mai măreţe. Ei erau limitaţi în viziunea lor. Prin aceasta ei nu mai făceau planuri pe o bază de lungă durată.
  4. Prioritatea scăzută oferită şcolii duminicale. Aceasta ar indica faptul că şcoala duminicală probabil că nu avea prea mare promovare şi era de slabă calitate, şi că nu se punea prea mare importanţă pe excelenţă. Drept urmare, în minţile oamenilor, aceasta era relativ de neimportant. Aceasta, de sigur, afectează frecvenţa – ar afecta un număr de lucruri. Ceea ce este important în minţile oamenilor este adesea determinat prin ceea ce ei concluzionează că este important pentru minţile predicatorilor şi a liderilor lor. Dacă ei nu-şi fac impresia că lucrarea este importantă pentru liderii lor, ea este în mod evident neimportantă pentru ei.
  5. Declinul dedicării învăţătorului. Dacă şcoala duminicală suferă de o prioritate scăzută, atunci eu cred că am putea cu uşurinţă să vedem de ce există o scădere în dedicarea învăţătorilor faţă de şcoala duminicală. Mulţi învăţători nu sunt chiar învăţaţi – ei sunt prinşi. Ei sunt îngrămădiţi într-o sală şi cumva li se cere să predea o clasă. Ei o fac din constrângere şi nu pentru că sunt chiar motivaţi să vrea să predea. Am putea înţelege, dar, de ce studenţii nu sunt provocaţi şi nu prea interesaţi în frecventare. Ca şcoala duminicală să crească, învăţătorii trebuie să creadă în aceasta – învăţătorii trebuie să fie instruiţi – învăţătorii trebuie să viziteze şi trebuie să fie dedicaţi implicării lor în şcoala duminicală.
  6. Lipsa de zel evanghelistic. Aceasta, de sigur, spune că şcolile duminicale duc lipsă de vreo dorinţă autentică de a aduce pe alţi înăuntru şi de a vedea sufletele salvate. Atunci când se duce zelul evanghelist, putem sta asiguraţi că accentul nu este pe „mergeţi şi faceţi ucenici”, ci pe „învăţaţi”. Când ne gândim simplu la învăţare, ne gândim la prezentarea unei lecţii la studenţi – nu ne gândim la încercarea de a-i conduce pe alţii la Hristos… deşi poate că am pierdut pe oameni de la frecvenţă, nu ne gândim în termeni de pregătire a oamenilor de a deveni câştigători de suflete şi în final probabil misionari, predicatori, supraveghetori, soţii de supraveghetori, soţii de predicatori, etc.
  7. Nivelul scăzut de competenţă în învăţare. Aceasta indică faptul că învăţătorii nu au fost adesea pregătiţi. Ei nu au avut de multe ori o oportunitate de a merge printr-o clasă pregătitoare. Probabil că nu au fost echipaţi pentru ceea ce li s-a cerut să facă. Ei merg uneori la o clasă la încercare şi pe baza erorii şi după o perioadă de timp, probabil, îşi fac o oarecare idee despre cum să fi eficient, probabil că niciodată atât de eficienţi ca atunci cum ar fi fost dacă ar fi fost pregătiţi pentru slujbă.

Cred că puteţi vedea că toate aceste lucruri combinate sugerează faptul că şcoala duminicală merge cu siguranţă spre declin. Nu are să crească dacă aceste lucruri predomină.

Probabil că acum ai avea nevoie de un plan să mişti şcolile noastre biblice în direcţia corectă. Echilibrul acestui subiect este devotat obiectivului lor.

––––––1 Clayton Pepper este editor şi publicist al Church Growth Magazine. Acest articol a fost publicat în Church Growth 1 (Oct – Dec, 1985): 4 – 8.

http://www.voxdeibaptist.org/new_vision_for_sunday_school_trd.htm

Thanksgiving Day. Ce semnifică Ziua Recunoştinţei, sărbătorită astăzi în SUA

Redactia Descopera.ro | 11.28.2019 | ● Vizualizări: 952
Credit foto: Hepta    +ZOOM

Galerie foto (1)

 

Thanksgiving Day este o sărbătoare anuală de o zi, în care i se mulţumeşte lui Dumnezeu pentru bogăţia recoltei din acel an. Ziua Recunoştinţei este sărbătorită în cea de-a patra joi a lunii noiembrie în Statele Unite ale Americii şi în cea de-a doua zi de luni a lui octombrie în Canada.

Deşi Ziua Recunoştinţei are rădăcini istorice în tradiţiile religioase, ea are şi un puternic caracter laic. Pentru americani, Thanksgiving Day este, în primul rând, o sărbătoare a familiei, în care rudele, reunite, sacrifică un curcan în semn de mulţumire pentru anul care se apropie de final. Alte mâncăruri tradiţionale de Ziua Recunoştinţei, în afară de curcanul umplut, sunt jambonul, cartofii piure, cartofii dulci, porumbul şi plăcinta cu dovleac, potrvit Mediafax.

 



În Statele Unite se organizează parade de Ziua Recunoştinţei, cu ocazia cărora defilează de obicei fanfare şcolare şi se prezintă diferite care alegorice. Tot în Statele Unite, majoritatea afacerilor sunt închise joi şi vineri pentru a permite angajaţilor să petreacă mai mult timp cu familia şi cu prietenii. Singurele care rămân deschise sunt magazinele, Ziua Recunoştinţei fiind urmată de Vinerea Neagră – Black Friday, ziua cu cele mai mari reduceri din an.

În Regatul Unit, Thanksgiving este o altă denumire pentru Ziua Recoltei şi se sărbătoreşte în biserici şi în sate într-o duminică după strângerea recoltei în acea localitate, fără a fi o sărbătoare deosebit de importantă.

Această sărbătoare a fost preluată de primii colonişti sosiţi în Lumea Nouă, unde a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1621, ca semn de recunoştinţă faţă de recolta miraculoasă obţinută în condiţii climaterice dure. În decembrie 1941, Congresul SUA a adoptat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie devine oficial sărbătoare naţională a americanilor.

În Canada, rădăcinile sărbătorii diferă de cele din SUA. Exploratorul britanic Martin Frobisher încerca să găsească o cale spre Orient. Nu a reuşit, dar s-a stabilit în Canada. În anul 1578, acesta a ţinut o ceremonie pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru faptul că a supravieţuit unei călătorii atât de lungi. Alţi colonişti sosiţi ulterior au continuat tradiţia.

Alte ţări în care Ziua Recunoştinţei este considerată sărbătoare naţională sunt Olanda, Filipine şi Liberia. Sărbători asemănătoare sunt şi în Germania, Japonia, Marea Britanie şi India.

 

 

https://www.descopera.ro/istorie/18626510-thanksgiving-day-ce-semnifica-ziua-recunostintei-sarbatorita-astazi-in-sua?

Summit-ul ACMO 2019: „Am un vis”, la Chișinău, Republica Moldova

În premieră, toate ONG-urile antrenate în lupta pentru drepturile orfanilor sau adunat la Summit-ul 2019 sub umbrela Alianței Creștine Moldova fără Orfani (ACMO), înființată cu scopul de a combate acest fenomen social. Evenimentul găzduit de Universitatea Divitia Gratiae din Chișinău, în perioada, 22-23 noiembrie, a adus împreună asistenți parentali, consilieri, asistenți sociali, pedagogi, pastori și alte cadre direct sau indirect implicate în viața orfanilor din Republica Moldova.

Alături de vorbitori din Moldova, România, SUA și Marea Britanie, participanții au avut parte de cele mai actuale workshop-uri pentru integrarea și vindecarea copiilor orfani. Pe agenda summit-ului sau regăsit 21 de subiecte esențiale care au echipat părinții și asistenții parentali cum să se transforme în sursa de bucurie și vindecare în viața copiilor lor.

Participanții au plecat acasă cu un bagaj vast în cunoștințe de la procesul de înfiere și integrarea unui copil orfan în familie, până la vindecarea lui. Vorbitori calificați au abordat subiecte precum: „Tulburarea de atașament”, „Ciclul furiei la copil, „Trauma și impactul ei în viața copilului”, „Stresul traumatic secundar”, „Trauma și impactul ei în viața unui copil”, „Terapia prin muzică: o abordare relațională în lucrul cu copilul și familia”, „Disciplinarea în cazul copilului care a suferit traume” și altele.

De asemenea, pe lângă temele terapeutice, participanții au discutat aspecte juridice și administrive în procesul de adopție, dar și aspectele teologice și responsabilitatea comunității evanghelice în viața orfanilor.

Conform Raportului de evaluare al Comisiei Protecției Sociale Sănătate și Familie, în decembrie 2018 în Republica Moldova se aflau la 35441 de copii separați de părinți, dintre care 30320 copii ai căror părinți sau unicul părinte sunt plecați peste hotare. Alți 1079 copii cărora li s-a stabilit statutul de copii rămași temporar fără ocrotire părintească, 3749 copii cărora li s-a stabilit statutul de copii rămași fără ocrotire părintească, iar 293 de copii luați de la părinți din cauza existenței pericolului pentru viața sau sănătatea lor.

Potrivit ultimelor date statistice, privind situația copiilor aflați în situații de risc, 7583 sunt supuși diferitor riscuri pentru integritatea lor psihică, fizică și emoțională. Dintre aceștia 608 copii sunt supuși zilnic violenței, 4693 copii sunt neglijați, 104 copii care practică vagabondajul, cerșitul sau prostituția, 549 copii sunt lipsiți de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora de la domiciliu din motive necunoscute. Alți 1003 copii la care ambii părinți sau unicul părinte a decedat, 34 de copii care trăiesc în stradă, au fugit sau au fost alungați de acasă, 472 copii la care ambii părinți sau unicul părinte refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, 74 copii abandonați de părinți.

Evenimentul s-a încheiat cu un mesaj de încurajare din partea secretarului general al Uniunii Baptiste, Ion Miron care a enumerat nouă principii biblice prin care Dumnezeu se raportează la orfani: „Ca unul care a fost crescut de o mamă, care a fost orfană, vreau să apreciez că sunteți aici pentru această cauză și vreau să știți că Dumnezeu: primește pe orfani, dă viață orfanilor, dă familie orfanilor, este Tatăl orfanilor, apără pe orfani, face dreptate orfanilor, îngrijește orfanii, pedepsește pe cei ce fac rău orfanilor și răsplătește pe cei ce au grijă de orfani”, a declarat Ion Miron.

ACMO este o alianță a organizațiilor creștine din Republica Moldova și are drept scop protecția și promovarea intereselor copiilor orfani și a celor rămași fără îngrijire părintească.

ACMO își propune să mobilizeze întreaga societate înspre manifestarea grijii față de copiii aflați în dificultate. Visăm astfel ca Moldova să devină o țară de oameni care investesc timpul, talentele și resursele lor pentru îngrijirea acestor copii.

ACMO oferă: suport juridic, colaborare în proiecte, specialiști calificați în protecția și îngrijirea copilului, schimb de experiență, instruire, training-uri, seminare și un summit anual.

Nu sacrifica niciodată…

Nu sacrifica niciodată propria familie pentru nimic în lume. Aud atât de des: “Mi-am sacrificat familia pentru carieră…” Asta este o scuză care nu ține. Familia și cariera pot merge liniștite mână în mână, iar dacă vreo carieră cere sacrificarea familiei leapăd-o. La sfârșit ce vei strânge în brațe? Cariera? Banii făcuți din carieră? Nu, ci vei simți nevoia să ții în brațe o persoană dragă, un copil, pe cineva care să te iubească necondiționat și nu pentru banii din carieră.

Nu sacrifica niciodată sănătatea pentru bani, case, mașini sau orice altceva. Sănătatea este ea însăși o bogăție, iar ea nu se poate uneori cumpăra cu toți banii din lume. Prea des văd tineri care cred că sunt indistructibili, aleargă nebunește, pierd nopți după nopți, consumă tot ce le iese în cale, iar la 30 de ani arată ca la 60, obosiți, ridați, sătui de viață și cu privirea pierdută. Alergătura după poftele lumii și după banii ei sunt în definitiv o deșertăciune, totul se ia cu măsură și cu multă curăție de inimă.

Nu sacrifica niciodată șansa altuia de a auzi despre Cristossalvarea vieții. Prea des văd oameni care le sacrifică altora șansa de a ajunge în Cer. Am fost criticat pentru că nu era MOMENTUL de a mă ruga pentru cineva, nu era momentul de a vorbi cu cineva despre Dumnezeu, nu era momentul de a le da câte o carte despre credința mea în Dumnezeu, nu era momentul… Dar oare aș mai fi avut alt moment? Eu la asta m-am gândit cu groază. Uneori avem doar un singur moment de a le vesti altora Evanghelia. De aceea de fiecare moment trebuie profitat ca de unicul. Abia când vom ajunge în Cer, prin har, vom realiza că am pierdut multe momente prețioase vorbind despre nimicuri, când noi de fapt dețineam comoara vieții, pe Cristos.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Nu sacrifica niciodată…

În Regatul Unit și uniformele școlare au devenit „gender”. Cel mai mare furnizor va comercializa DOAR uniforme „neutre de gen”

În Regatul Unit și uniformele școlare au devenit „gender”. Cel mai mare furnizor va comercializa DOAR uniforme „neutre de gen”
Unul dintre cei mai vechi și mai mari furnizori independenți de uniforme școlare din Marea Britanie nu le va mai comercializa pentru băieți sau fete. În schimb, uniformele vor fi promovate ca „neutre de gen”,  eliminând până și ambalajul în care culoarea poate face o diferență de gen, scrie The Guardian.
Este vorba de Stevensons, compania care vinde uniforme din anul 1925 și asigură veșmintele școlare pentru mai bine de 500 de școli independente și de stat la nivel național, inclusiv colegiul Eton, școala de fete St Paul, corala școlii Catedrala Westminster, școala militară regală a Ducelui de York și școala Royal Ballet.
Șeful companiei a explicat de ce a fost luată această decizie:pentru a răspunde la ”îngrijorările” școlilor. „Am toată simpatia față de mișcarea pentru o uniformă școlară neutră de gen și suntem pe cale de a elimina toate referințele, directe și indirecte, la băieți și fete, în produsele pe care le vindem”, a declarat Mark Stevenson, directorul general al companiei lansate de bunicul său. „Dar când școlile ne sună pentru a discuta această problemă, prima mea întrebare este dacă propriile lor reguli impun uniforme neutre de gen. Noi vindem doar uniforme dictate de școlile respectiv  și, uneori, se dovedește că propriile lor orientări sunt în continuare specifice genului”, a adăugat șeful companiei.
Între timp, liberal-democrații au pregătit un proiect de lege prin care școlilor urmează să li ordone să permită copiilor să poarte uniforme neutre de gen. Layla Moran, purtătorul de cuvânt al formațiunii, cea care a depus proiectul de lege pe acest subiect în parlament, susține că actualele reguli  sunt „total depășite” și că „este timpul să construim o cultură a acceptării în școlile noastre”.
Școlile din Țara Galilor au adoptat deja o politică pe placul ideologiei gender, ceea ce înseamnă că nu pot aplica coduri vestimentare separate. Decizia a fost luată în 2018, când mai mulți părinți au susținut că politicile uniformei pentru băieți sau pentru fete sunt „prea stricte”.
Dar astfel de mișcări nu au fost binevenite peste tot: părinții și elevii școlii din Lewes, East Sussex, au organizat proteste în fața școlii, după ce pantalonii au devenit obligatorii pentru toți elevii.
În 2017, John Lewis, una dintre cele mai mari companii de retail din Marea Britanie, a lansat o gamă de haine pentru copii, „neutre” din punctul de vedere al genului, devenind primul retailer din Marea Britanie care elimină etichetele „băieți” și ”fete”.

Eduard Dumitrache, APOR: „Ora de religie este garantată de Constituție”

Parlamentul a votat în octombrie un proiect legislativ care va scădea numărul de ore în școlile românești. Ministrul Educației a lansat o dezbatere în ceea ce privește modul în care va fi regândită noua programă școlară, noile planuri cadru ce vor stabili disciplinele pe care le fac elevii și câte ore pe săptămână vor studia copiii materiile respective.

În acest context unele asociații au început să facă presiune din nou pentru scoaterea orei de religie din școală. Părinții s-au alarmat și au pornit la rândul lor o petiție care circulă în social media.

Am vorbit cu Eduard Dumitrache, vicepreședinte al Asociației „Părinți pentru Ora de Religie”, despre situația orei de religie și care ar putea fi viitorul ei în școala românească.

Ce părere aveți, se va regăsi ora de religie în noul plan cadru gândit de Ministrul Educației?

În urmă cu câțiva ani a fost îndreptată împotriva orei de religie o campanile media fără precedent: părintele trebuia să conștientizeze cât de periculoasă și nefolositoare pentru educația copilului este învățătura creștină, respectiv ora de religiei. Dar tot răul a fost spre bine, părinții au depus atunci peste 2.000.000 de cereri în favoarea acestei ore. A fost o adevărată mărturisire de credință a României profunde, un referendum sui generis.

Ora de religie se va regăsi în continuare în noul plan cadru, ca părinte poți opta ca ora de religie să facă parte sau să nu facă parte din orarul copilului tău. Din punct de vedere creștin, părerea mea este că o educație completă a copiilor presupune și dimensiunea spiritualității iar aceasta se desfășoară atât în școală, cât și în familie și biserică.

Care este contextul legislativ al orei de religie?

În România educația religioasă se fundamentează pe Constituție, respectiv pe articolul 32: „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea articolul 33 din Constituția României completează acest aspect: „Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale”.

Deci Statul roman susține sau ar trebui să susțină direcția de prezervare a tradiției spirituale a țării noastre. De fapt această componentă spirituală a fost exclusă forțat din școala românească doar în timpul comunismului, după modelul învățământului sovietic.

Este România o excepție în acest sens, în contextul Comunității Europene?

Prezența orei de religie în educație este o normă a libertății și democrației. O regăsim în Comunitatea Europeană în state precum Germania, Austria, Finlanda, Belgia, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Portugalia sau Olanda. Peste 30% dintre elevii germani dau la bacalaureat obiectul religie, având în programă două ore pe săptămână. Nu se cunoaște din păcate această realitate. Direcția este de a facilita accesul elevilor la educație spirituală, de exemplu în mai multe landuri din Germania și în Austria a fost acceptată în școli și ora de religie creștin ortodoxă.

CELE MAI POPULARE

https://www.activenews.ro/stiri-educatie/Eduard-Dumitrache-APOR-„Ora-de-religie-este-garantata-de-Constitutie-159031

Apologetică, Casatoria intre persoane de acelasi sex, Externe, La ordinea zilei, Opinii, Persecuții, RugăciuneTipografie creştină din S.U.A. refuză publicarea unei reviste cu mesaj LGBT

download-3

O tipografie creștină din statul Alabama se află în centrul unui scandal în mass-media de peste ocean, după ce a refuzat să tipărească un număr al unei reviste destinate studenților în care erau materiale cu mesaj LGBT, fapt care contravine convingerilor religioase ale proprietarilor tipografiei.

Interstate Printing tipărește din anul 2012 revista Due South, o publicație destinată studenţilor de la Universitatea din Alabama de Sud, potrivit editorului-șef al publicaţiei Sara Boone. Dar compania a refuzat să tipărească ultimul număr al revistei care conținea materiale despre studenții LGBT și Drag Queens, conform AL.com.

Acest număr al revistei conţinea și materiale care se concentrau pe rasă, persoane cu dizabilităţi și religie.

„M-au trimis un e-mail înapoi și mi-au spus că își vor exercita dreptul de a refuza tipărirea acestui număr, deoarece nu respectă valorile lor creștine și speră că vom tipări alte numere în viitor, care nu au conținut LGBT”, a spus Boone, adăugând că tipografia în cauză le-a ofertat un cost de 5.000 de dolari pentru a tipări 3.500 de exemplare.

„Este foarte ironic pentru mine, deoarece acest număr al Due South este o ediţie specială care prezintă probleme legate de diversitate și incluziune. Și este prima ediţie specială pe care am produs-o vreodată. Refuzul lor de a tipări, deoarece conţinutul este atât de divers, este incredibil de ironic ”, a adăugat Boone.

Un reprezentant al Interstate Printing a declarat pentru Christian Post că compania nu poate oferi „niciun comentariu” cu privire la afirmaţiile lui Boone în acest moment.

Boone a transmis către mass-media un e-mail pe care l-a primit de la Tracy Smith, de la Interstate Printing, în care se explică decizia companiei.

„Întrucât revista Due South promovează libertatea de a-ţi alege stilul de viață, trebuie să ne exprimăm şi noi libertatea de alegere refuzând să tipărim pentru că suntem o companie creștină a cărei principii sunt în dezacord cu conținutul materialului trimis spre publicare,” a scris Smith. „Apreciem relația de peste 40 de ani pe care o avem cu Universitatea din Alabama de Sud și așteptăm cu nerăbdare să continuăm această relaţie cu alte proiecte de servicii de tipărire.”

Într-un interviu pentru NBC News, Boone a susținut că refuzul Interstate Printing „este mai mult decât decât a avea o credința personală.”

„Acest refuz discriminează activ un grup de oameni și încearcă să-i reducă la tăcere”, a susținut Boone.

Într-o declarație oferită presei, Universitatea din Alabama de Sud spune că instituţia lor este angajată față de „principiile libertății de exprimare și a schimbului de puncte de vedere diferite.”

https://www.stiricrestine.ro/2019/11/28/tipografie-crestina-din-s-u-a-refuza-publicarea-unei-reviste-cu-mesaj-lgbt/?

Cartea Cărților a cucerit inimile copiilor din Ocna Mureș și Memo merge la spital

Roboțelul Memo face o vizită la spital!

Clubul pentru copii „Viață 9”, ce funcționează în cadrul Bisericii Casa Tâmplarului din orașul Ocna Mureș, județul Alba, a organizat recent un eveniment Cartea Cărților. Au fost prezenți aproximativ 60 de copii din biserică, dar și din afara ei.

Paula Decean, organizator, Casa Tâmplarului – Ocna Mureș: În ziua de azi, oricâte povești le-am spune copiilor nu sunt relevante. Când le arăți un video e mult mai relevant, mult mai interesant. Iar pentru mine, Cartea Cărților înseamnă enorm.

Ilinca Cir, Casa Tâmplarului – Ocna Mureș: Acest eveniment a însemnat foarte mult pentru noi, pentru că așa au venit și alți copii. Prin desene animate ei sunt atrași foarte mult, văd ceva colorat și atunci automat vin.

Ana-Maria, participantă, Cluj-Napoca: Astăzi am venit cu nepoțelul la evenimentul pregătit de către cei de la Casa Tâmplarului Ocna Mureș. Îi place să se uite la tot ce ține de desenele cu Memo. E fascinat.

Cu ajutorul desenelor animate, copiii asimilează mult mai ușor principiile biblice. Pe lângă jocuri și concursuri, cei mici s-au bucurat de participarea roboțelului Memo.

Loredana Decean, participantă, Cluj-Napoca: Am venit din Cluj-Napoca împreună cu soțul meu și cei doi copii ai noștri, Tesa și Lucas. Și ne-am bucurat de bucuria lor să vină să-l vadă în persoană pe Memo. Au făcut și poze cu el. Desenele acestea sunt o binecuvântare pentru copiii din generația de astăzi.

Nicoleta Vlăjan, participantă, Ocna Mureș: Au fost desenele copilăriei mele. Eu de acolo îmi aduc aminte tot felul de lucruri. Bine, cum ați spus, varianta asta e modernă, dar este același principiu.

Robert Băcilă, participant, Ocna Mureș: Avem doi copii. Elisa și Luis se numesc. I-am adus la acest eveniment pentru că eu cred că îi apropie mai mult de Dumnezeu, le formează un caracter frumos pentru că ei se uită mult la aceste desene animate.

Viorica Vereș, participantă, satul Fărău, jud. Alba: E o informație care, după părerea mea, ajunge la copii mult mai ușor fiind adaptată vârstei lor. E o idee bună pentru că îi învață lucruri bune, din Biblie.

Evenimentul de la Ocna Mureș a avut și un moment mai puțin obișnuit. Roboțelul Memo alături de organizatori a vizitat o fetiță internată în spital.

Simona Decean, organizator, Casa Tâmplarului – Ocna Mureș: Fetița când ne-a văzut s-a speriat puțin pentru că nu și-a imaginat cum e Memo. Ea a crezut că e mic, așa ca un copil mic, iar când a văzut că e așa mare… Am cântat cu ea Imnul Mântuirii, am vorbit, am povestit. A fost așa de frumos și fetița l-a prins în brațe pe Memo și a lăsat capul pe el. Am văzut clar bucurie în inima ei și am știut că asta a fost de la Duhul Sfânt să mergem acolo în spital. A fost extraordinar pentru noi, dar și pentru ea și pentru mamă.

Copiii care au fost prezenți la Clubul „Viață 9” au vizionat episodul „Samariteanul milostiv” și au învățat ce înseamnă iubirea aproapelui.

Paula Decean, organizator, Casa Tâmplarului – Ocna Mureș: Noi știm că asta e biserica de mâine. Copiii sunt biserica de mâine și vrem să implementăm Cuvântul lui Dumnezeu în viața lor și să-i creștem în cunoașterea lui Dumnezeu. Și Cartea Cărților este o platformă extraordinară pentru oricine. E ceva extraordinar pentru biserică.

Evenimentele evanghelistice Cartea Cărților pot fi realizate de orice biserică sau organizație care lucrează cu copiii, cu un minim de efort și în colaborare cu Alfa Omega TV.

https://alfaomega.tv/stiri/stiri-din-romania/11578-cartea-cartilor-a-cucerit-inimile-copiilor-din-ocna-mures-si-memo-merge-la-spital

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA – LA MULTI ANI!

download-3

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro

                                                                                                                                                                         Noiembrie29, 2019

ROMANIA, LA MULTI ANI!

Este o traditie pentru AFR sa ureze Romaniei „La Multi Ani”! de 1 decembrie. O facem din nou astazi cind Romania implineste 101 de ani! Patriotismul este o valoare cardinala pe care o practicam si promovam. Ii spunem Romaniei „la Multi Ani” si cerem binecuvintarile marinimoase ale lui Dumnezeu peste ea! E bine pentru o natiune sa-si puna soarta in mina lui Dumnezeu si sa-I ceara calauzirea. Mai ales in vremurile tulburi in care traim. E bine ca Romania sa-si aminteasca ca bunastarea ei tine de Dumnezeu nu de omul muritor. Nici politicienii, nici executivul, nici legiuitorii si nici Curtea Constitutionala nu i-o pot da. Daca Romania a ajuns la 101 de ani si azi e mai libera, mai in siguranta si mai prospera ca niciodata in istoria ei, asta se datoreaza doar dragostei si milei lui Dumnezeu. Si a faptului ca generatiile de dinaintea noastra, cu mult mai simple si sarace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu si au pastrat si pretuit valorile crestine. Romania, nu iti alipi inima de idolii veacului acestuia! Iubeste pe Dumnezeu si cinsteste-L!

Nici NATO nici Uniunea Europeana nu pot da Romaniei securitatea si prosperitatea de care ea are nevoie. NATO si Uniunea Europeana sunt uriasi cu picioare de lut care azi sunt dar miine nu.

Astazi, Uniunea Europeana e mai slaba, mai putin o „uniune” si mai mica ca acum doi ani. Marea Britanie s-a retras din acest experiment al secularismului european post-modern in 2016, iar in urmatorii citiva ani nu este exclus ca si alte tari sa o abandoneze. NATO e in defensiva si in deriva, in fata unei Rusii agresive si a unei migratii musulmane fara precedent. Tancurile Rusiei stau tot la 100 de kilometri de Romania asa cum au fost si acum un an. Tot mai multe carti se scriu, pe ambele maluri ale Atlanticului, privind declinul in aparenta terminal si ireversibil al Europei. Idolii secularismului european vin si trec. Merkel, femeia in care europenii isi pun nadejdea, e si ea muritoare, iar evenimentele din ultimul an indica ca steaua ei deja a apus. Ultima vedeta a secularismului european, Emmanuel Macron, e si el dezorientat si neputincios sa rezolve marile probleme cu care se confrunta francezii, fie ele de natura materiala (somaj, saracie, stagnare economica) ori spirituala (materialism, hedonism, ateism, secularism).  Singura nadejde a Romaniei si Europei e Dumnezeu, crestinismul si valorile crestine.

Romania nu trebuie sa uite mina providentiala a lui Dumnezeu. In acest sens, ne-am gindit potrivit ocaziei sa publicam din nou, asa cum am facut-o si in trecut, o Proclamatie rostita de primul presedinte american George Washington in 1789. Este un mesaj spiritual in care el aminteste Americii ca isi datoreaza libertatea si bunastarea doar lui Dumnezeu, “dadatorul tuturor lucrurilor bune.” Proclamatia din 1789 a stabilit in mod oficial ultima zi de joi a lui noiembrie ca Zi a Multumirii pentru intreaga natiune americana . Uram si noi Romaniei binecuvintarile lui Dumnezeu, amintindu-i ca fara El nu se poate astepta la un viitor binecuvintat. Supravietuirea multiseculara cu care ne mindrim se datoreaza in primul rind credintei pe care noi si cei de dinaintea noastra au avut-o in Dumnezeu, si respectului deosebit pe care ei l-au avut fata de valori, in primul rind viata, familia si casatoria. Doar aceste institutii ne pot asigura supravietuirea si in viitor. Bizuinta pe lucrurile trecatoare ori structurile europene nu se pot substitui acestor garantii incercate de timp.

Proclamatia Prezidentiala a Multumirii (1789)

CONSIDERIND ca este datoria fiecarei natiuni sa recunoasca providenta Dumnezeului celui Atotputernic, sa asculte de voia Lui, sa-I fie multumitoare pentru binecuvintarile Lui, si sa ii implore in umilinta protectia si bunavointa; si avind in vedere ca ambele Camere ale Congresului, prin comitetele lor comune, mi-au cerut sa “recomand poporului Statelor Unite o Zi Publica a Multumirii si Rugaciunii, sa fie tinuta prin rugaciuni din inimi multumitoare pentru multele si evidentele binecuvintari ale Dumnezeului Celui Atotputernic, in special dindu-le oportunitatea sa-si stabileasca in  pace o forma de guvernamint pentru siguranta si fericirea proprie;”

Recomand si desemnez ca Joi, Noiembrie DouaZecisiSase, sa fie devotata de cetatenii acestui Stat in onorarea marei si glorioase Fiinte care este Creatorul binevoitor al tuturor lucrurilor bune care au fost, sunt, si vor fi; ca toti sa ne unim in acea zi sa-I dam rugaciunile noastre sincere si umile pentru purtarea de grija plina de dragoste si protectia oamenilor acestei tari inainte de a deveni o natiune; pentru harul mult si evident si interventiile facute de el in razboiul care tocmai s-a terminat; pentru linistea, unitatea, si bunastarea de care toti am avut parte de atunci incoace; pentru ca am putut in liniste si intelegere sa formam Constitutii pentru guvernare in siguranta si fericire, cit si pentru Constitutia nationala care am adaopta-o recent; pentru libertatea civila si religioasa cu care suntem binecuvintati; pentru mijloacele de care dispunem sa obtinem si sa transmitem invataturi folositoare; si, in general pentru toate binecuvintarile, multe si diferite care El in bunavointa Lui a socotit de bine sa ni le dea.

Iar apoi, ca sa ne unim si in umilinta sa facem rugaciuni si cereri cu reverenta catre marele Domn si Stapin al Natiunilor si sa-L rugam sa ierte pacatele natiunii si altele; sa ne imputerniceasca pe toti, in public sau in casele noastre, sa ne facem datoria fata de societate; sa facem din Guvernul National o binecuvintare pentru toti oamenii, fiind in permanenta un Guvern intelep, drept, si de drept, cu legi drepte care sa fie aplicate in intregime si de buna credinta; sa protejeze si sa calauzeasca toate natiunile (in special pe cele care ne-au aratat bunavointa); si sa le binecuvinteze cu stapiniri bune, pace, si intelegere; sa promoveze cunosterea si practicarea adevaratei religii si virtuti, si sa creasca cunostinta intre ele si noi; si, in general, sa acorde intregii umanitati o prosperitate paminteaca cum El o socoteste mai potrivita.

Data si semnata de mine, in orasul New York , in ziua de Trei Octombrie, in Anul Domnului Nostru, O Mie Sapte Sute Optzeci si Noua.

Gaorge Washington, Presedinte

Statele Unite ale Americii

Versiunea Engleza

WHEREAS it is the duty of all nations to acknowledge the providence of Almighty God, to obey His will, to be grateful for His benefits, and humbly to implore His protection and favor; and Whereas both Houses of Congress have, by their joint committee, requested me „to recommend to the people of the United States a DAY OF PUBLIC THANKSGIVING and PRAYER, to be observed by acknowledging with grateful hearts the many and signal favors of Almighty God, especially by affording them an opportunity peaceably to establish a form of government for their safety and happiness:”

NOW THEREFORE, I do recommend and assign THURSDAY, the TWENTY-SIXTH DAY of NOVEMBER next, to be devoted by the people of these States to the service of that great and glorious Being who is the beneficent author of all the good that was, that is, or that will be; that we may then all unite in rendering unto Him our sincere and humble thanks for His kind care and protection of the people of this country previous to their becoming a nation; for the signal and manifold mercies and the favorable interpositions of His providence in the course and conclusion of the late war; for the great degree of tranquility, union, and plenty which we have since enjoyed; for the peaceable and rational manner in which we have been enable to establish Constitutions of government for our safety and happiness, and particularly the national one now lately instituted;- for the civil and religious liberty with which we are blessed, and the means we have of acquiring and diffusing useful knowledge;- and, in general, for all the great and various favors which He has been pleased to confer upon us.

And also, that we may then unite in most humbly offering our prayers and supplications to the great Lord and Ruler of Nations and beseech Him to pardon our national and other transgressions; – to enable us all, whether in public or private stations, to perform our several and relative duties properly and punctually; to render our National Government a blessing to all the people by constantly being a Government of wise, just, and constitutional laws, discreetly and faithfully executed and obeyed; to protect and guide all sovereigns and nations (especially such as have shown kindness unto us); and to bless them with good governments, peace, and concord; to promote the knowledge and practice of true religion and virtue, and the increase of science among them and us; and, generally to grant unto all mankind such a degree of temporal prosperity as he alone knows to be best.

GIVEN under my hand, at the city of New York , the third day of October, in the year of our Lord, one thousand seven hundred and eighty-nine.

Signed: George Washington
Source: The Massachusetts Centinel, Wednesday, October 14, 1789

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: „Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. … Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului„. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

 Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Interviuri, documentare, reportaje, eseuri, articole

Ioan Ciobotă Pagina de MEDIA este realizată de Ioan Ciobotă Radio Vocea Evangheliei Timişoara http://www.rve-timisoara.ro

Ioan Ciobotă

Pagina de MEDIA este realizată de

Ioan Ciobotă

Radio Vocea Evangheliei Timişoara

www.rve-timisoara.ro

RAMONA ACATRINEI

„Este mult dezmat la discoteca, fetele sunt aproape dezbracate acolo, se aud doar vorbe urate. Atmosfera este ca de iad – fum de tigara de te ineci, lumini in penumbra, este multa destrabalare acolo. N-as putea sa vorbesc niciodata bine despre dicoteca.” „DAR eu nu mai apartineam lumii aceleia. Eu eram a lui Dumnezeu, nascuta din Dumnezeu. Nu mai puteam sa ma simt bine acolo.”

Ramona Acatrinei:

Multi oameni se simt singuri si neimpliniti. Parintii mei se certau foarte des, iar certurile lor mi-au afectat foarte mult copilaria. Am crescut un copil frustrat si complexat, nu aveam prieteni in jurul meu si eram foarte rautacioasa. Eram asa de revoltata ca tata o facea pe mama sa sufere, incat ii spuneam in fata, de multe ori: „Te urasc, mi-e rusine ca-mi esti tata”, si reactionam foarte urat. Pur si simplu „musteam” de frustrare si de rautate fata de tatal meu. Tata suferea si el pentru ca este dureros – acum imi dau seama cat de mult l-am ranit, si mi-am cerut iertare pentru asta – ca intr-adevar copilul tau sa vina la tine si sa-ti spuna ca te uraste. Este o durere extraordinar de mare pentru un parinte. Oricum ar fi fost el, nu aveam dreptul sa-i spun ca il urasc. A fost o mare greseala.

Reporter:

Ramona Acatrinei a cunoscut si a gustat bucuriile acestei vieti, in special in perioada cand era studenta, dar, mai mult decat atat, a ajuns sa cunoasca si sa guste bucuria suprema – a ajuns sa-L cunoasca pe Domnul Isus Cristos si sa-L „guste” pe Domnul Isus Cristos. A ajuns ca sufletul ei sa fie implinit in Cristos. Ramona s-a nascut in orasul Moinesti, jud. Bacau. A studiat Engleza si Franceza la Facultatea de limbi si literaturi straine la Universitatea din Bucuresti.

– Ramona, cum a fost viata ta inainte de a-L intalni pe Dumnezeu, in mod personal?

Ramona Acatrinei:

Tatal meu s-a purtat intotdeauna foarte urat cu mama. De cand ma stiu eu, de cand m-am nascut, am auzit certurile lor, cuvintele lor de jignire. Mama il injura, tata a inselat-o pe mama de multe ori. Pur si simplu tata nu a avut niciodata respect si dragoste pentru mama. Mama nu a fost niciodata fericita, iar certurile lor ma afectau asa de mult incat ma durea burta de emotii cand se certau si mi-era frica ca tata sa nu o loveasca pe mama. Tot timpul uram ideea de familie, uram ideea de a avea o familie vreodata, pentru ca nu vroiam sa trec prin ceea ce trecea mama. Mi se parea ca viata este o viata de calvar, si eu nu mi-as dori niciodata o astfel de familie. Copilaria mea a fost tot timpul tracasata de certurile lor, ascultam zi si noapte durerile mamei mele, i-am vazut lacrimile pe obraji, sufeream foarte mult. Ajunsesem sa-mi urasc tatal. Credeam ca nici nu ma iubeste, nici pe mine nici pe mama. Desi stiam ca este tatal meu si de multe ori imi arata dovezi de dragoste. In astfel de mediu traiam, dar sunt multe familii care traiesc intr-o astfel de atmosfera. Toate familiile pe care eu le-am cunoscut inainte sa ma intorc la Dumnezeu, traiau intr-o atmosfera aproximativ la fel. Lipsa de dragoste si de respect – am cunoscut aceste sentimente inca de mica si in familia bunicilor mei si in familia rudelor mele, tot timpul am fost martora unor asemenea manifestari, ca in familia mea.
Eram singura, nu aveam multi prieteni, si imi doream tare mult sa realizez ceva in viata. Visul meu era sa castig multi bani, sa-mi fac o cariera, sa fiu independenta. Nu vroiam sa-mi fac o familie, nu credeam in ideea ca exista familii fericite, cu dragoste, credeam ca lucrurile acestea sunt imposibile, si nu-mi doream o familie. Doream sa traiesc cu fiecare barbat care ar fi ajuns in preajma mea, dar nu doream sa formez o familie niciodata, pentru ca nu credeam in aceasta valoare. Daca unii dintre prietenii mei m-ar fi cunoscut inainte, nu m-ar fi recunoscut. Dumnezeu a facut o minune cu viata mea, si El poate face acelasi lucru cu viata oricarui om. Am fost socata cand am ajuns la Facultate. Eram intr-o camera de camin studentesc, in care mai erau inca 3 fete ca mine. Cand m-am dus la baie, am fost pur si simplu socata. Am vazut fete si baieti impreuna acolo, erau ca si cainii. Eu nu fusesem niciodata intr-un astfel de context. Eram socata. Toate colegele mele traiau in imoralitate, iar pe mine ma dispretuiau. Atunci am experimentat ce inseamna viata de infrangere. Eram disperata. Incercam totusi sa-mi fac prieteni, pentru ca eram asa de singura. Atunci am inceput sa fac compromisuri – sa merg la discoteca, sa merg la chefuri, sa merg in baruri, pe terase, si culmea este ca nu mi se parea ceva anormal. Aceasta era mentalitatea acelor oameni, acesta era felul in care ei se distrau, felul in care se simteau bine, aveau senzatia ca se simt impliniti.

Reporter:

– Libertatea sexuala pare acum un standard. Daca nu ajungi acolo, esti privit cu dispret.

Ramona Acatrinei:

– Asa este. Dar din punctul asta de vedere nu am avut probleme. Pur si simplu Dumnezeu m-a ferit si cred ca doar Dumnezeu m-a ajutat. Faptul ca toate colegele mele aveau relatii sexuale si erau parasite dupa aceea, apoi vedeam lacrimile lor si auzeam discutiile din camera, ma faceau sa am un mare dispret fata de baieti si ma gandeam sa nu am de-a face niciodata cu niciunul dintre ei. Dumnezeu m-a ferit sa fac un pas pe care sa-l regret.
Dar in schimb, la discoteca, la chefuri, mergeam si eram tot timpul dezamagita pentru ca baietii erau intotdeauna interesati de aspectul fizic si asta ma facea sa-i dispretuiesc. Nu ma legam sentimental de nimeni, mai ales ca ma speria ce pateau colegele mele de facultate. Fetele au un suflet extrem de sensibil, chiar daca de multe ori afiseaza o masca de incredere in sine. Cu o tigara in mana, cu o fusta scurta si cu o atitudine dispretuitoare la o terasa, poti sa crezi ca fetele astea sunt asa de implinite. Dar, daca ajungi la inima lor si le asculti povestile, sa vezi cum plang dupa aceea si cum spun ca: „Am fost dezamagita si m-a parasit. L-am iubit si am cedat” – am auzit atatea povesti din astea de dragoste si am vazut atatea inimi frante. Toate astea de la fete la care nu te asteptai, fete care tot timpul sunt cu zambetul pe fata si cu o atitudine de genul: „Eu am tot ce-mi doresc, eu pot totul”. De fapt este atata suferinta, atata neimplinire in vietile lor. Si eu abordam o atitudine de om implinit, mai ales la discoteca. Dar cand ajungeam in camera mea eram atat de singura, atat de nefericita. Baietii acestia, daca nu faceam ce vroiau ei, plecau, cautau alte fete. Am ajuns la concluzia ca tot ceea ce conta era interesul propriu. Eu sa ma simt bine. Daca eu ma simt bine, altceva nu mai conteaza. Aici si acum sa ma simt bine, clipa de maine nu mai conteaza, iar eu sufeream ingrozitor. Era o suferinta inconstienta, nu stiam de ce sufar, nu stiam de ce ma simt atat de neimplinita cand ajung acasa de la discoteca.

Reporter:

Ramona, tu ai reusit sa vezi spectacolul lumii si „cu masca” si „fara masca”, ai reusit sa vezi si ce este in spatele mastilor.

Ramona Acatrinei:

Cred ca eu eram cel mai bun subiect de studiat, pentru ca eu purtam o masca si cand ajungeam in camera mea imi lasam masca jos si ii vedeam si pe ceilalti cu masca si fara masca. Pana la urma, nevoile umane sunt aceleasi – nevoia de a fi iubit, de a fi respectat, de a fi acceptat asa cum esti – acestea sunt valabile si pentru crestini si pentru necrestini.
Dar oamenii acestia incercau ei insisi sa puna mana pe aceste impliniri, si sa-si implineasca viata in felul in care ei credeau ca este bine. Erau incercarile lor si este firesc sa cauti, dar daca tu cauti unde nu trebuie, este clar ca nu vei gasi decat neimplinire si esec. Traiam si eu si ei din esec in esec. Pacatul este dulce atunci cand il faceai, dar apoi consecintele erau o inima franta si neimplinire. In aceasta perioada, am intalnit cateva fete crestine, de la organizatia Alege Viata, care au venit la usa mea. Au batut: „cioc, cioc”, la usa, iar eu le-am poftit inauntru.

Reporter: Ceva de genul „Knock, knock on the heavens door”. (cioc, cioc la usa cerului)

Ramona Acatrinei:

Da, sau mai bine spus „knock, knock on the hells door” (cioc, cioc la usa iadului), pentru ca acolo in camin nu erau portile raiului, ci erau portile iadului. Fetele au intrat in camera mea, le-am ascultat, dar toate informatiile mi-au intrat pe o ureche si mi-au iesit pe alta. Mai tarziu, am mers la mare impreuna cu cei de la „Alege Viata”. Acolo am fost uimita sa descopar tineri de varsta mea, frumosi, plini de viata si de bucurie, plini de veselie, care se distrau atat de frumos, FARA sa vorbeasca vulgar. Iti dai seama, pentru mine erau asa de obisnuite glumele vulgare, de prost gust, de dispret si de batjocura vis-a-vis de fete cateodata. Nu-mi venea sa cred ca erau baieti care se purtau frumos cu fetele si le vorbeau cu respect, fara nici un interes fizic. Prima mea reactie a fost ca oamenii astia sunt ipocriti, nu credeam ca poate fi adevarat. Mi se parea ca sunt niste oameni care au instinct de turma, toti se duc intr-un loc si nu au personalitate. Nu intelegeam de ce oamenii acestia vorbeau despre Isus asa de mult, mi se parea ca sunt blocati pe ideea asta. Cand am inteles, m-am rugat Domnului si I-am spus: „Doamne, Tu poti sa-mi atingi si mie viata, Tu poti sa ma schimbi si sa-mi implinesti viata. Nu mai pot sa umblu asa, nu mai pot. Vreau sa te accept in viata mea, si vreau sa ma bucur de relatia cu tine.” Din clipa aceea toti oamenii aceia mi-au devenit prieteni. Dumnezeu mi-a dat un cadou minunat exact atunci. Ceea ce eu am tanjit intotdeauna – sa am prieteni adevarati. Toti oamenii aceia mi-au devenit prieteni. A fost cadoul cel mai concret si imediat pe care l-am primit din mana Domnului – o multime de prieteni adevarati. Dupa acel moment am mai mers la discoteca, dar ma simteam oribil, parca ma dedublam. Aveam impresia ca Isus se uita la mine si ma intreaba: „Ramona, crezi ca eu imi gasesc placere in ceea ce faci tu acum?” Pur si simplu ma dispretuiam acolo si ma simteam ingrozitor, ma simteam oribil.

Reporter : De ce crezi ca nu te simteai bine acolo, de ce crezi ca este rau sa mergi la discoteca sau sa dansezi? Ce se intampla acolo?

Ramona Acatrinei:

Si David a dansat de bucurie. Dar, in mediul acela de la discoteca, este destrabalare foarte mare. Fetele danseaza sa se expuna. Sa-si expuna trupul, iar pe baieti ii stimuleaza mult asta, si se leaga multe relatii care duc imediat la sex si lucruri de genul acesta. Este mult dezmat, fetele sunt aproape dezbracate acolo, cu fusta de 3 centimetri si decolteuri adanci, vorbe urate, etc. Atmosfera este ca de iad – fum de tigara de te ineci, lumini in penumbra, era multa destrabalare acolo. N-as putea sa vorbesc niciodata bine despre dicoteca.

Eu nu mai apartineam lumii aceleia. Eu eram a lui Dumnezeu, nascuta din Dumnezeu. Nu mai puteam sa ma simt bine acolo. Ma duceam pentru ca anturajul ma tragea, dar nu era locul meu, si de asta ma simteam asa de nefericita. M-am mai dus de cateva ori, dar m-am simtit din ce in ce mai rau si am zis: „Gata ! Nu mai vreau !”.

Din acel moment m-am hotarat astfel: „Doamne, nu mai vreau sa merg pe 2 cai. Vreau sa Te slujesc pe Tine si doar pe Tine !”.

Reporter:

Viata Ramonei s-a schimbat complet de atunci. Acum ea este misionara intre studenti, in cadrul organizatiei „Alege Viata”. Zi de zi, bate la usile „iadului”, pentru a duce LUMINA – pe Domnul Isus Cristos.

http://publicatia.voxdeibaptist.org/media_aug07.htm

Interviuri, documentare, reportaje, eseuri, articole

download-3

MARIA MORARIU     fosta bibliotecara la Universitate

„Da azi inainte, vom merge impreuna. TU esti proprietarul vietii mele, eu sunt chiriasul.”

Maria Morariu era bibliotecara la Universitatea de Vest din Timisoara, in urma cu cativa ani.

Era nepocaita, divortata, deziluzionata, fara rost pe lume.

A incercat si stiinte oculte – radiestezie, New Age, curente filozofice, training autogen.

Doar ca sa isi gaseasca pacea sufletului si sensul in viata. Dar n-a gasit nimic si a fost tot mai goala si pustie in suflet.

Chiar daca si la acele intalniri oculte, totul incepea cu rugaciunea Tatal nostru, si-a dat seama ca ceea ce se petrecea acolo nu era in regula.

„Asta este una dintre strategiile Satanei – sa-ti prezinte o informatie in care 20% este adevar, DAR 80% este minciuna.” concluzioneaza Maria acum, dupa ce a cunoscut ADEVARUL 100%.

A cautat in biserici, in manastiri, un indrumator, o cale… Pana la urma a gasit CALEA – pe Domnul Isus Cristos.

In biserica nu lipsea de la nici o liturghie, tinea posturile, dar lipsea ceva…
Acest ceva i-a fost oferit de Dumnezeu prin emisiunile de la Radio Vocea Evangheliei.

La un moment dat, a descoperit Radio Vocea Evangheliei. Asculta in fiecare seara, de cate ori era posibil, emisiunile de la Radio. „M-au ajutat enorm de mult. Aveam atat de acuta si adanca nevoie de a intelege Biblia pe masura mintii mele.” spune Maria.

Mergea la catedrala, dar nu intelegea Biblia si se simtea tratata ca la „coada la carne”: hai repede, urmatorul.

De la Radio a inteles ce inseamna NASTERE DIN NOU, care este de fapt esenta Evangheliei.

„Pana nu am inteles acest lucru, eram doar un „implinitor de ritualuri” dar nu cunoasteam si nu intelegeam esenta.” isi aminteste ea.

„O emisiune care m-a marcat foarte mult, vorbea despre trairea impreuna cu Cristos. Se spunea: „Dupa ce Cristos intra in viata ta, Il inviti in sufragerie, in primul rand. Apoi in biblioteca, sa vada ce carti citesti si cu ce iti umpli mintea, apoi in atelier, sa vada ce lucrezi… DAR, in camara… acolo unde sunt lucrurile pe care numai tu le stii si pe care nu vrei sa le vada altii… nu-L lasi sa intre. Doar tu tii cheia de acolo.

Si atunci provocarea era: ori Il iei pe Isus cu tine si la prieteni, sa vada ce prieteni ai tu, si in serile de discoteca sau in baruri, sa vada unde mergi tu, ORI IL DUCI CU TINE PESTE TOT, ORI NU-L DUCI.

Isus spunea: „Pentru asta am venit, pentru pacatos. Da-mi tu cheile de la camarile ascunse ale sufletului si ale vietii tale si EU voi face curatenie.”

„In acel moment, fiind singura acasa si ascultand radio, m-am pus pe genunchi si am spus: „Doamne, eu din aceasta clipa vreau sa-mi dau toata viata in mainile tale, si de acum incolo oriunde voi merge, fie ca este zi sau noapte, fie ca este servici sau prieteni, oriunde as locui, noi doi VOM MERGE IMPREUNA. TU ESTI PROPRIETARUL VIETII MELE, EU SUNT CHIRIASUL.” a hotarat Maria.

La inceput, prietenii au criticat-o: „Ce-ai patit, te-ai prostit, ti-ai pierdut mintile, devii obtuza, rigida, bigota? Cum se poate asa ceva?” Atunci s-au rupt prietenii vechi de 20 de ani, deoarece prietenii si prietenele nu i-au putut intelege alegerea.

Aceasta a insemnat izolare de prieteni, in prima faza.

Intr-o seara de vineri, a ascultat un interviu cu grupul Omega. Maria era singura acasa, confuza, fara speranta. A auzit invitatia din timpul interviului : „Veniti maine – sambata – la concertul grupului OMEGA, la gradina de vara.”
Si Maria a venit.

Sambata, la concert, s-a spus in continuare: veniti maine, duminica, la biserica.
Si Maria a venit si acolo.

S-a predat Domnului, a urmat cursurile Seminarului Teologic, apoi Domnul a chemat-o in lucrare.

A lasat imediat postul caldut si frumusel de bibliotecara la Biblioteca Centrala a celei mai mari Universitati din Vestul Romaniei, si a plecat sa urmeze chemarea Domnului.
Unde?

In Israel.

In Israel, DAR !!! in zona araba. Era intr-un spital arab din Bethleem cand se dadeau luptele crancene de la Biserica Nasterii Domnului. A fost evacuata, impreuna cu tot spitalul.

Chemarea ei este pentru ARABII necrestini din Israel. Daca va puteti inchipui atata curaj.

Domnul a hotarat ca Maria sa fie chemata prin intermediul acestor emisiuni. Poate pentru ca – asa cum spune in Proverbe – cum raspunde in apa fata omului fetei omului, asa raspunde sufletul omului sufletului omului. Si Duhul Sfant a atins coarda care trebuia din sufletul si mintea Mariei.

 

Ioan Ciobotă

Pagina de MEDIA este realizată de

Ioan Ciobotă

Radio Vocea Evangheliei Timişoara

www.rve-timisoara.ro

http://publicatia.voxdeibaptist.org/media_aug07.htm

ECLESIOLOGIE – doctrina despre Trupul lui Cristos (Biserica)-Scopul Şcolii Duminicale – O perspectivă a Şcolii Duminicale – de Darrell Petterson.

download-3

 O perspectivă a Şcolii Duminicale de Darrell Petterson

Învăţătoarea se întoarce de la scrisul pe tablă pentru a descoperi pe băieţii care fac schimb de pocnitori, o fată care se joacă cu o brăţară, un alt băiat desenând emblema echipei sale favorite de fotbal, pe lângă alţi studenţi care visează în amiaza mare. Ea se uită peste notiţele sale pe care le-a pregătit cu atenţie în timpul săptămânii şi se gândeşte în sine, „oare de ce fac eu aceasta?”

Te-ai simţit vreodată ca această învăţătoare? Te-ai întrebat vreodată, „de ce avem noi Şcoală Duminicală”? Poate că eşti un învăţător nou de Şcoală Duminicală sau că ai lua în considerare a fi parte din lucrarea Şcolii Duminicale, şi poate te întrebi care ar trebui să fie obiectivul Şcolii Duminicale. Ce principii biblice susţin ideea unei Şcoli Duminicale?

Schiţa de bază a acestui articol nu este original a mea ci a fost luată dintr-o Sesiune de Pregătire a Cadrului de Şcoală Duminicală a învăţătorului-pastor Dennis Rosker.

Care este scopul Şcolii Duminicale?

Pavel ne spune în a doua sa epistolă către Timotei, Din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună (2 Timotei 3:15-17).

Copiii sunt preţioşi înaintea lui Dumnezeu şi sunt capabili de a învăţa Scripturile. În primul rând, copiii trebuie să ştie despre mântuirea prin Isus Hristos. Ce privilegiu mare avem noi de a împărtăşi Vestea Bună cu fete şi băieţi şi să-i conducem la Hristos. Studiile au arătat că studenţii sub vârsta de 18 ani sunt mult mai receptivi faţă de Evanghelie. Cu cât creste mai mult un copil, cu atât mai mult devine mai lumească perspectiva lor, astfel făcând mult mai dificil pentru ei să poată vedea provizia graţioasă a lui Dumnezeu de mântuire prin Hristos.

Odată salvat, copilul trebuie să înveţe Scripturile pentru a se încuraja creşterea spirituală, „ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi” (1 Petru 2:2). Copiii învaţă prin a auzi percepte peste percepte, linie după linie. Părinţii mântuiţi pot întări ceea ce învaţă copiii acasă. De exemplu, colegul meu de la colegiu a fost mântuit la o vârstă fragedă. El este recunoscător şi acordă credit părinţilor săi şi învăţătorilor de Şcoală Duminicală care l-au învăţat Cuvântul lui Dumnezeu. Drept rezultat el a fost mântuit şi a început să trăiască o viaţă care-l onorează pe Hristos încă din pruncia lui timpurie.

Astfel, ca un învăţător, ar trebui să doreşti nu numai să-i conduci pe copii la Hristos ci şi să-i ajuţi la echiparea lor spirituală pentru a sluji cu credincioşie pe Isus Hristos.

Care sunt câteva principii cheie de care să-şi amintească un învăţător de Şcoală Duminicală?

  1. Învăţătorul trebuie să aibă o relaţie personală dreaptă cu Domnul Isus Hristos.

Tu, deci, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Hristos Isus (2 Timotei 2:1).

Cei nemântuiţi pot preda povestiri biblice, însă ei nu pot avea pe Duhul Sfânt ca să împuternicească predarea lor. Astfel, mai întâi de toate, un învăţător trebuie să fie mântuit mai întâi de toate.

  1. Un învăţător nu numai că trebuie să fie mântuit, ci el trebuie să evidenţieze o anumită maturitate spiritualăpricepereşi credincioşie.

Şi ce-ai auzit de la mine, în faţa multor Martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii (2 Timotei 2:2).

Nu poţi încredinţa ceva ceea ce nu deţii. Învăţătorii trebuie să crească şi să se maturizeze în credinţă pentru a putea să comunice în mod eficient şi clar Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu porunceşte fiecărui credincios să crească în cunoaşterea harului Său. Aceasta înseamnă că fiecare învăţător de Şcoală Duminicală trebuie să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu, fără a lua în considerare de când este acesta mântuit. În calitate de învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu, Autorul cere credincioşie….

Ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui (1 Corinteni 4:2).

Parte din maturitatea spirituală este privirea lucrării aşa cum a făcut-o şi Pavel, cu o mentalitate de servitor. Pavel afirmă în 1 Corinteni 4:1 „Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos, şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu”. Cuvântul „slujitor” (doulos / doulow) înseamnă a aduce (a fi sub) robie. Cuvântul a fost folosit ca un sub-vâslaş dintr-o triremă, o corabie cu trei rânduri de vâsle. Aceasta nu era o poziţie glorificată. Astfel, ca învăţători, ar trebui să considerăm drept privilegiu a fi implicaţi în slujire în timp ce îi slujim Domnului.

A fi un slujitor înseamnă că învăţătorii de Şcoală Duminicală vor trebui să facă sacrificii. Există o dedicare de timp implicată în învăţare. Învăţătorii ar trebui să vină la clasă devreme şi de cele mai multe ori au nevoie să stea şi după ce au plecat toţi elevii. Există de asemenea şi timpul de pregătire din afara clasei. Învăţătorii trebuie să sară peste serviciile pentru adulţi şi momentele de părtăşie înainte şi după servicii.

  1. Viaţa învăţătorului trebuie să manifeste controlul Duhului Sfânt.

Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh (Efeseni 5:18).

Nu numai că Duhul Sfânt trebuie să locuiască în învăţător, ci El trebuie să-l şi controleze. În lumina faptului că Duhul Sfânt a venit să „ne înveţe toate lucrurile” (Ioan 14:26), aceasta este pentru a motiva pe aceia care sunt folosiţi de Dumnezeu să înveţe Cuvântul Său, că ei trebuie să fie controlaţi de El.

  1. Lucrarea învăţătorului trebuie să manifeste darurile necesare pentru a putea faţă sarcinii atribuite.

Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia. Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au toate aceeaşi slujbă, tot aşa, şi noi, care Suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, Suntem mădulare unii altora. Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat…. (Romani 12:3-6a).

Dumnezeu a dat fiecărui credincios anumite daruri ca să funcţioneze în feluri diferite în trupul lui Hristos. Nu fiecare are darul învăţării. Un credincios ar putea ştii multe despre doctrină, însă poate să nu fie capabil să comunice verbal Cuvântul lui Dumnezeu în mod clar într-un fel în care studenţii să-l poată înţelege. Prin urmare, un credincios ar trebui să simtă o înzestrare în învăţătură dacă doreşte să fie un învăţător de Şcoală Duminicală.

Cum ar trebui să vadă învăţătorii de Şcoală Duminicală relaţiile lor cu alţii?

  1. Faţă de PĂRINŢI:

Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept (Efeseni 6:1)

Părinţii trebuie să înveţe pe copil calea pe care trebuie să o urmeze (Proverbe 22:6). Datorită acestui lucru căminul şi biserica ar trebui să se completeze una pe alta, nu să concureze una cu alta. De fapt, trebuie să-ţi aminteşti să responsabilitatea primară a procesului de pregătire pentru fiecare copil aparţine părinţilor. Vei avea de a face cu copii cu părinţi atât mântuiţi cât şi nemântuiţi. Nu ar trebui să căutăm niciodată să subminăm autoritatea părinţilor. Totuşi, în cazul unui părinte nemântuit, nu ar trebui să compromitem Cuvântul lui Dumnezeu pentru evitarea ofensării unui părinte. Ar trebui să învăţăm adevărul în dragoste şi totuşi să fim sensibili la alţii în zonele de libertate, acele lucruri care sunt alegeri personale care nu violează Cuvântul lui Dumnezeu. Responsabilitatea noastră este de a preda Cuvântul lui Dumnezeu şi de a permite Duhului Sfânt să lucreze în inimile copiilor, păstrând în minte faptul că responsabilitatea primară pentru învăţarea copilului este a părintelui.

  1. Faţă de PASTOR:

Ascultaţi de mai marii voştri, şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos (Evrei 13:17).

În calitate de învăţător de Şcoală Duminicală, trebuie să recunoşti faptul că eşti parte dintr-o biserică locală pe care a ordonat-o Dumnezeu. Dumnezeu, care este capul bisericii, a înzestrat pe învăţătorii-pastor să înveţe Cuvântul pentru a-i echipa pe sfinţi pentru ca aceştia să facă lucrarea de slujire în bisericile locale. Dumnezeu a desemnat trupul local de credincioşi pentru a lucra împreună ca o echipă prin a asculta şi a se supune conducerii spirituale. Atunci când aceasta se rupe, echipa se distruge. Pe măsură ce pastorul se pune pe sine sub conducerea Domnului Isus Hristos, în acelaşi fel şi învăţătorul trebuie să se pună pe sine sub autoritatea pastorului.

  1. Faţă de alţi ÎNVĂŢĂTORI:

Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu, prin care aţi crezut; şi fiecare după puterea dată lui de Domnul. Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească: aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă, Sunt tot una; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi Sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu (1 Corinteni 3:5-9).

Dumnezeu vrea ca noi să ne amintim că unii plantează şi alţii udă, însă Dumnezeu este acela care determină creşterea. Învăţătorii nu ar trebui să concureze unii cu alţii; în schimb ei ar putea să înveţe unii de la alţii pe măsură ce lucrează împreună.

  1. Faţă de COPII:

Aminteşte-ţi că tu eşti autoritatea din clasă, şi punctul central al procesului de învăţare. De îndată ce un învăţător pierde din vedere rolul său, în acelaşi timp îi va pierde şi pe studenţi. Studenţii ar trebui să se adreseze cu respect faţă de învăţătorii lor cu expresiile domnuldoamnadomnişoara.

Care sunt responsabilităţile unui învăţător de Şcoală Duminicală?

În primul rând, învăţătorul este responsabil pentru setarea modului şi a exemplului adecvat pentru clasă. Studenţii pot simţii dacă învăţătorul ia în serios Cuvântul lui Dumnezeu şi dacă el are o preocupare sinceră pentru ei. Copiii îi vor pune adesea pe învăţători pe un piedestal. Astfel, învăţătorul trebuie să fie un exemplu bun în şi în afara clasei. De asemenea, trebuie să existe ordine şi scop în predarea ta. Dacă învăţătorul se plimbă prin clasă în cercuri, clasa va deveni haotică.

În al doilea rând, este responsabilitatea învăţătorului de a comunica clar, corect şi practic lecţia biblică pentru acea zi. Aceasta este partea cea mai importantă a procesului de învăţare. Totul se învârte în jurul acestuia şi are ca scop întărirea ei. aceasta înseamnă că oricare jocuri, lucru manual sau alte activităţi ar trebui să aibă scopul lecţiei în centru. Nu ar trebui să ai activităţi doar pentru a umple timpul, ci mai degrabă ai vrea să ai un impact asupra studenţilor.

În al treilea rând, este responsabilitatea învăţătorului de a menţine disciplina şi ordinea din cadrul clasei. Dacă studenţii şi-au ieşit din minţi, aceasta este pentru că învăţătorul s-a ruinat. Probabil că el nu a fost pregătit pentru a instrui pe studenţi în privinţa aşteptărilor lui. Pentru a putea comunica în mod clar Cuvântul lui Dumnezeu, clasa trebuie să fie ordonată. Pavel afirmă, „Dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială” (1 Corinteni 14:40).

În cele din urmă, învăţătorul trebuie să-şi asume responsabilitatea de a-i cunoaşte şi a se ruga pentru copiii din clasa lui. Este important să ştii unde se află ei şi care sunt nevoile lor. Aceasta ar putea implica discuţia cu ei de la unul la unul înainte şi după clasă, discuţia cu părinţii lor sau vizitarea lor acasă.

Darrell Patterson este un absolvent al Moody Bible Institute şi este în prezent asistentul administrativ şi Directorul de Şcoală Duminicală la Duluth Bible Church.

http://www.voxdeibaptist.org/sunday_school_perspective_trd.htm

Tot legionarii sunt de vină? China comunistă construiește lagăre de „reeducare” pentru a spăla creierele musulmanilor

Documentele  guvernamentale clasificate ale guvernului chinez au ajuns în presă, scoțând la lumină, pentru prima dată,  existența unei rețele de lagăre de reeducare, de maximă securitate, în care sunt aduși sute de mii de musulmani, scrie BBC.
Guvernul chinez a susținut în mod constant că lagărele din îndepărtata regiune vestică Xinjiang oferă educație și instruire voluntară musulmanilor, însă documentele oficiale, ajunse în posesia BBC Panorama, arată cum deținuții sunt închiși, îndoctrinați și pedepsiți.
China Cables, un site unde sunt publicate documente guvernamentale clasificate, oferă prima informație oficială despre această închisoare construită în regiunea nord-vestică Xinjiang. Documentele au fost evaluate independent de experți care au concluzionat că sunt autentice. Autoritățile chineze susțin însă că au fost „fabricate”.
Cu toate acestea, documentele sunt în concordanță cu dovezile din ce în ce mai mari potrivit cărora în țară se află lagăre de detenție care sunt secrete și utilizate pentru „transformarea educației” ideologice și  pentru a contracara ”extremismul”. Aproximativ un milion de oameni – în mare parte din comunitatea musulmană a uigurilor – se crede că au fost reținuți fără proces.
Informațiile din documente arată că taberele au fost preconizate încă de la început ca locuri de detenție pentru spălarea creierului, și vor fi construite la scară masivă.
Documentul conține următoarele directive:
„Nu permiteți niciodată evadările”
„Creșteți disciplina și pedepsiți încălcările de comportament”
„Promovarea pocăinței și mărturisirea”
„Faceți ca prioritatea principală studierea limbii mandarine”
„Încurajați elevii să se transforme cu adevărat”
„[Asigurați-vă] de completa supraveghere video a căminelor și a sălilor de clasă, fără a exista locuri nesupraveghate”
Documentele dezvăluie și modul în care fiecare aspect al vieții unui deținut este monitorizat și controlat: „Studenții ar trebui să aibă o poziție fixă ​​în pat, poziție fixă ​​la coadă, scaun fix în clasă și poziție fixă ​​în timpul lucrărilor de abilități, fiind strict interzis ca acest lucru să fie schimbat.
Alte documente confirmă amploarea reținerilor, dezvăluindu-se că 15.000 de persoane din sudul regiunii Xinjiang au fost trimise în 2017 în tabere de reeducare în doar o săptămână. Documentele arată și modul în care deținuții vor fi eliberați: doar atunci când vor putea demonstra că și-au transformat comportamentul, credința și limbajul.
Documentele ajunse în presă dezvăluie, de asemenea, modul în care guvernul chinez folosește supravegherea în masă și un program de poliție predictivă care analizează datele personale.
Un alt document arată modul în care sistemul a semnalizat 1,8 milioane de persoane doar pentru că aveau pe telefon o aplicație de partajare a datelor numită Zapya. Apoi, autoritățile au ordonat cercetarea a 40.557 dintre ele, „unul câte unul”. Documentul arată că autoritățile susțin că „dacă nu este posibil să elimini suspiciunea”, aceste persoane ar trebui închise pentru „antrenament”.  În directive, deținuții sunt numiți ”studenți” care trebuie ”să-și obțină diploma”. Ei sunt supuși unui sistem de evaluare cu puncte, care le măsoară ”transformarea ideologică (…) și supunerea”.  Ei trebuie să rămână în detenție timp de cel puțin un an, chiar dacă această regulă nu este aplicată întotdeauna, potrivit mărturiei unor foști deținuți culese de ICIJ.Gardienii nu au dreptul să întrețină relații amicale cu internații, pentru a evita orice risc de ”complicitate”, potrivit directivelor.

Cel mai mare grup minoritar este format din uiguri, care constituie aproximativ jumătate din populația regiunii. Alte grupuri etnice includ kazahi, kîrgâzi și alții.

Xinjiang a devenit parte a Republicii Populare Chineze în 1949, primind un statut autonom. În ultimele decenii, regiunea a cunoscut schimbări sociale, politice și economice dramatice. Fostă zonă agricolă tradițională, Xinjiang se află acum într-un proces agresiv de industrializare rapidă, determinată de extracția de minerale, petrol și gaze naturale.

 

România a cunoscut, în anii comunismului, închisori de „reeducare”, însă acum există persoane care, în cazul Experimentului Pitești, dau vina pe victime.

https://www.activenews.ro/externe/Tot-legionarii-sunt-de-vina-China-comunista-construieste-lagare-de-„reeducare-pentru-a-spala-creierele-musulmanilor-159026

Sute de biserici din Franța, transformate în hoteluri de lux, cluburi de noapte și crame

Sute de biserici, mănăstiri și capele au fost dezafectate pe parcursul ultimului secol. Toate aceste edificii au fost, în timp, transformate în săli de spectacole, hoteluri, baruri, cluburi de noapte, crame sau aziluri de bătrâni, scrie Evenimentul Zilei.
Până miercuri, municipalitatea din Rouen trebuie să decidă care va fi soarta a încă patru dintre bisericile sale, care vor fi scoase la vânzare.
Maxime Cumunel, secretar general al Observatorului patrimoniului religios din Franța a afirmat recent că până în prezent, 40.000 din cele 42.000 de biserici care există în Franța au fost desacralizate, adică au fost eliminate obiectele de cult și moaștele.
Maxime Cumunel monitorizează edificiile vândute și transformate, afirmând că fenomenul de dezafectare este unul în creștere.
Din 1905, 277 de biserici au fost dezafectate, după cum a anunțat într-o conferință, în 2016, episcopul Jacques Habert de la Conferința Episcopilor din Franța. Fenomenul a fost mai accentuat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă, în medie, puțin peste două biserici anual. La Nantes, a fost deschisă o discotecă într-o biserică ce a fost desacralizată în timpul Revoluției Franceze (1789 – 1799) .
De exemplu, capela Saint-Jacques din Foix, Ariège, cu „o arhitectură unică”, incluzând turlă, clopote și vitralii, dar și un fost ospiciu, este de vânzare pentru 400.000 de euro.
La Cauvigny, în Oise, capela Saint-Restitut, care datează din secolul al XVII-lea, este de vânzare pentru 257.000 de euro.
Ambele exemple sunt edificii care necesită ample lucrări de renovare. Dar sunt disponibile pe piață și unele biserici deja restaurate, precum una din Ablaincourt-Pressoir, în Somme, desacralizată în 1976 și transformată într-o locuință.
Mănăstirea capucinilor din Pabu, Côtes-d’Armor, va deveni curând o reședință premium pentru persoane în vârstă și aceeași funcție a primit-o și mănăstirea La Rochette din Lyon, care include 51 de apartamente, dintre care unul amenajat în capelă, cu o piscină de 3,5 x 7 metri la subsol.
De asemenea, mănăstirea La Salette din Millau, Aveyron, a fost transformată în hotel de lux, cu spa, hamam și saună.
Maxime Cumunel spune că problema trebuie abordată pe termen lung

Ungaria se retrage din concursul de muzică Eurovision, considerându-l o „flotilă homosexuală”

Ungaria se retrage din concursul de muzică Eurovision de anul viitor, pe fondul speculațiilor că decizia ar fi fost declanșată ca reacție la mesajele pro LGBT din cadrul competiției, informează The Telegraph.
Deși s-a dat niciun motiv oficial pentru această decizie, surse din cadrul radiodifuzorului public din Ungaria spun că aceasta ar fi fost luată, pe fondul creșterii retoricii homofobe din țară, și după ce un comentator pro-guvernamental a numit Eurovision o „flotilă homosexuală”. De asemenea, o sursă din cadrul MTVA a declarat pentru The Guardian că personalul din cadrul organizației consideră că mesajul pro LGBT al Eurovision se află în spatele deciziei de retragere.
O informație publicată pe site-ul maghiar index.hu, săptămâna trecută, care a menționat surse din mass-media, preciza că Ungaria s-a retras deoarece concursul Eurovision a fost perceput ca fiind „prea homosexual”. Decizia vine și în condițiile în care guvernul conservator al lui Viktor Orban promovează valorile familiei tradiționale și își propune să crească natalitatea, iar președintele Parlamentului de la Budapesta a comparat cuplurile gay care doresc să adopte copii cu pedofilia.
Reamintim că la Eurovision România2019, Laura Bretan, interpreta care a câștigat votul publicului, în finală a fost sabotată de votul  unui „juriu internațional”, din care făceau parte și doi membri ai comunității gay, pentru că, în timpul campaniei de la Referendumul pentru familie a transmis un mesaj pro familie. De altfel, chiar Vice susținea că Eurovision este o competiție a „comunității LGBTQ”, iar la finala de la București era obligatoriu să piardă „homofobii”.

Scrisoarea unei studente către Iohannis: Ce înțelegeți dumneavoastră prin „normal”, domnule președinte? Pe noi ne-ați întrebat cândva? Să definim împreună cuvântul „normal”

Scrisoarea unei studente către Iohannis: Ce înțelegeți dumneavoastră prin „normal”, domnule președinte? Pe noi ne-ați întrebat cândva? Să definim împreună cuvântul „normal”  Foto: reddit.com
O româncă în vârstă de numai 20 de ani i-a adresat luni președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă despre „România Normală”, care s-a răspândit în scurt timp pe Facebook.
„Ce înțelegeți dumneavoastră prin „normal”, domnule președinte? Pe noi ne-ați întrebat cândva? Hai să definim împreună cuvântul „normal”, aș vrea doar să mă asigur că poporul și conducătorul reușesc să ajungă la un consens în această privință”, își începe dialogul imaginar președinta Asociației Tineretului Ortodox Român din Banatul de Munte.
Iată emoționantul mesaj pe care i-l transmite o româncă născută la un deceniu după Revoluție, celui care va conduce destinul românilor timp de un deceniu, de la Palatul Cotroceni.
„Domnule președinte,
Cu convingerea pe care o am adânc întipărită în mine că aceste gânduri nu vor trece niciodată mai departe de propria mea pagină de Facebook și de ochii cercului meu de prieteni, din a căror valori, dorințe și nevoi gust cu nesaț, îndrăznesc, totuși, să le scriu, pentru că așa cum mi-am folosit ieri dreptul de a-mi putea anula cu mult regret votul, pășind cu greu spre secția de votare și cu gândul că realitatea covârșitoare e că, de fapt, de data aceasta chiar nu am cu cine să votez, îmi doresc să mă bucur și acum de libertatea de a-mi dezvălui propriile credințe, libertate care (încă) nu mi-a fost răpită.
Vedeți dumneavoastră (sunt mult mai mult sigură că, din păcate pentru noi, nu vedeți) sunteți președintele unui popor care de zeci de ani se află într-o atât de regretabilă stare de inconștiență, adormire, într-o anestezie totală și parcă fără cale de trezire, auto-injectată din pricina unor dureri și a unor spaime pe care n-are curajul să și le scoată din oase, deși pretinde că face asta cu multă vitejie, de când cei mai recenți eroi ai noștri au câștigat libertatea cu prețul a mii de VIEȚI (și atenție, vorbim de eroi adevărați; să nu îndrăzniți să confundați vreodată, vă rog, din respect pentru cei ce și-au vărsat și ultimul strop de sânge pe drapelul românesc, definiția eroului cu cea a exemplarelor contemporane pentru care eroismul înseamnă mai degrabă existența, scandalul și atragerea câtorva simpatizanți naivi din mediul virtual sau împrăștierea de „meme-uri” despre tot ce poate exista în țara asta, crezând că astfel îi fac un bine, că ne trezesc pe noi, ăștia adormiți, la realitate, că ne arată ei cum stă treaba și cum se face, de fapt, rânduiala între nătărăi). Dar cred că știți asta deja, cred sunteți atât de conștient de starea de boală în care țara mea mult iubită se află, încât ați ajuns să credeți despre noi că asta e firea adevărată a poporului român. Nu vă pare rău de noi? De milioane de noi..? Poate de câteva zeci de milioane de noi, de aici și de departe..?

Donald Trump declară război cartelurilor mexicane ale drogurilor: vrea să le declare organizații teroriste

Donald Trump declară război cartelurilor mexicane ale drogurilor: vrea să le declare organizații teroriste
Administrația SUA va declara cartelurile de droguri mexicane organizații teroriste, a declarat președintele  Donald Trump, conform BBC.

Mai mult, într-un recent interviu, Trump a anunțat că lucrează la această problemă de 90 de zile. Ministrul mexican de Externe, Marcelo Ebrard, a declarat însă că țara sa nu va pemite o „violare a suveranității”.

”Mexicul nu va permite niciodată nicio acțiune care înseamnă violarea suveranității sale. Vom acționa cu fermitate”, a scris într-un mesaj postat pe Twitter șeful diplomației mexicane.
”Știți, o desemnare nu este simplă, există un întreg proces, iar noi suntem angajați în acest proces”, a afirmat Trump. Ministerul mexican de Externe a anunțat într-un comunicat că a contactat autoritățile americane ”pentru a înțelege conținutul și scopul” acestui mesaj.

 

Mexicul dorește „o întâlnire la nivel înalt imediat ce este posibil”, în vederea confruntării punctului său de vedere cu al Statelor Unite, precizează diplomația mexicană. Este vorba despre o reuniune cu reprezentanți ai Departamentului de Stat în vederea evocării acestei probleme, dar și a fluxurilor de armament și bani destinate crimei organizate.

Atunci când un grup este desemnat organizație teroristă în SUA, devine ilegal ca oamenii din SUA să ofere sprijin în cunoștință de cauză.
De asemenea, membrilor săi li se interzice intrarea în SUA Dacă sunt deja în SUA, se confruntă cu deportarea.
Autoritățile mexicane sunt acuzate cu regularitate de faptul că sunt depășite de răspândirrea violenței cartelurilor în țară 
Aproximativ 26.000 de oameni au fost uciși de la începutul anului în Mexic, iar un nou record al violenței ar putea fi bătut în 2019.
Donald Trump a propus luna aceasta, pe Twitter, un ajutor Mexicului în vederea unui război împotriva cartelurilor drogurilor și eradicării acestora, după ce nouă membri ai unei familii americano-mexicane au fost uciți într-o ambuscadă în nordul Mexicului.

Deputatul Matei Dobrovie (PNL): „PSD se poate reforma doar prin disoluție. Nu exista principii morale la baza acestei construcții. PSD nu are nimic de-a face cu creștinismul, cu conservatorismul, ci este un produs al comunismului ateu”

Deputatul Matei Dobrovie (PNL): „PSD se poate reforma doar prin disoluție. Nu exista principii morale la baza acestei construcții. PSD nu are nimic de-a face cu creștinismul, cu conservatorismul, ci este un produs al comunismului ateu”
Deputatul Matei Dobrovie (PNL) a scris marți pe pagina lui de social media că tentativele de reformare a PSD, în urma eșecului înregistrat la alegerile prezidențiale, este un demers imposibil. Acesta atrage atenția că „PSD nu are nimic de-a face cu creștinismul, cu conservatorismul, ci este un produs al comunismului ateu”, citând totodată un articol pe care l-a scris despre înfrângerea precedentă a social-democraților la prezidențialele din 2014. Articolul de acum 5 ani e la fel de actual și astăzi.
„După înfrângerea usturătoare de la prezidențiale, se vorbește din nou de reformă în PSD. Am scris mai demult despre faptul că PSD se poate reforma doar prin disoluție. Nu are cine să facă reforma și nu exista niciun fel de principii morale la baza acestei construcții.
Ce trebuie înțeles foarte bine este că PSD nu are nimic de-a face cu creștinismul, cu conservatorismul, ci este un produs al comunismului ateu. Dreapta, reprezentată de PNL, trebuie sa recupereze și să-și asume mai puternic discursul creștin-democrat și conservator. Numai așa putem învinge PSD pe termen lung”, a scris deputatul Matei Dobrovie (PNL) marți, pe Facebook.
Acesta a citat un articol publicat în 2014 pe pagina Epochtimes-romania.com, în care făcea o radiografie a greșelilor partidului, care l-au făcut să piardă și la acea dată alegerile prezidențiale.
„Liderii PSD n-au înțeles nimic din înfrângerea usturătoare de la alegerile prezidențiale. Eșecul a fost pus pe seama imaginii și etichetei de partid comunist, al corupților și al baronilor locali. PSD spune că vrea să scape de aceste metehne, dar paradoxal ele sunt singurele care îi definesc identitatea. Fără ele, partidul s-ar destrăma, pentru că n-are alte valori de pus în loc”, scria Matei Dobrovie în 2014 pentru Epochtimes.
Deputatul liberal considera că problema PSD este expirarea crezului cu care acesta a plecat la drum în epoca lui Ion Iliescu și incapacitatea liderilor actuali de a da partidului o nouă direcție și un set de principii, altele decât interesele de afaceri.
„Aici este problema fundamentală. PSD nu are cum să se reformeze pentru că nu are la bază niște principii morale, ci funcționează ca o încrengătură de interese ilicite. Fără o bază morală sănătoasă, orice construcție politică putredă se prăbușește mai devreme sau mai târziu, așa cum s-a prăbușit și Partidul Comunist. Domnilor de la PSD, ați fost răi, nu fraieri, cum zice domnul Ghiță! Iar binele și răul nu pot fi confundate la nesfârșit”, concluziona Matei Dobrovie.
Textul semnat de acesta poate fi citit integral pe pagina Epochtimes-romania.com

UN Set to Water Down Crime of Child Pornography

download-3

ONU a pus la cale infracțiunea de pornografie infantilă
Dragă coleg,

Poveștile noastre din această săptămână arată de ce factorii de decizie trebuie să acorde mai multă atenție protejării și valorizării copiilor. În prima, Stefano Gennarini analizează o rezoluție a ONU care amenință să elimine infracțiunea de pornografie infantilă și să lase copiii vulnerabili și mai expuși riscului de abuz și exploatare.

Vă aduc o veste despre un nou raport guvernamental de la Beijing care arată cum politica sa de un singur copil care planifică miliarde din familiile chineze copiii lor prețioși în numele dezvoltării economice este în schimb să provoace criză economică.

Noi, la C-Fam, îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tine și familiile tale, pentru credința ta și pentru sprijinul acordat de-a lungul anilor. Fericire Recunoștință!

Raspandeste vorba.

Cu stimă,

Susan Yoshihara, doctorat.
Director de cercetare

Abonați-vă la Fax de vineri

ONU pentru reducerea infracțiunii de pornografie infantilă
de Stefano Gennarini, J.D.

NEW YORK, 29 noiembrie (C-Fam) Adunarea generală a ONU va înlocui termenul „pornografie infantilă” cu „material de abuz sexual al copilului”, deși experții au avertizat în trecut că această mișcare ar putea îngreuna urmărirea unor cazuri de pornografie infantilă. . Citiți mai multe >>

Noul raport de la Beijing arată după-amiaza politica pentru un copil
de Susan Yoshihara, doctorat.

WASHINGTON, D.C., 29 noiembrie (C-Fam) Un nou raport al guvernului chinez arată efectele economice devastatoare ale politicii brutale de 40 de ani a planificării familiei de la Beijing. Citiți mai multe >>

Dona
Facebook
Stare de nervozitate
website
Redirecţiona
Copyright © 2019 Centrul pentru Familie și Drepturile Omului, Toate drepturile rezervate.

Primești acest e-mail pentru că ai înscris pe site-ul C-Fam.

Vizualizați versiunea web a acestui e-mail

Adresa noastră poștală este:

Centrul pentru Familie și Drepturile Omului
805 3rd Avenue, Suite 1440
New York, New York 10022

Friday Fax <fridayfax@c-fam.org>

Dr. Vasile Astărăstoae: „Visul eugenic“ și discriminare genetică — Știri pentru viață

de dr. Vasile Astărăstoae, Facebook O provocare a secolului al XXI-lea va fi aceea de a se obține beneficiul maxim, individual și social, din Proiectul genomului uman, împiedicând, în același timp, deriva spre eugenie. Termenul de eugenie a fost inventat în 1883 de vărul lui Charles Darwin, antropologul Francis Galton, care a propus un model… via […]

Dinozaurii au fost creați de Dumnezeu și au trăit împreună cu oamenii

Savannasaurus-elliottorum-Travis-R-Tischler.0.png

Auzim vorbindu-se despre ei și îi vedem peste tot. Prin intermediul ziarelor, emisiunilor de radio, documentarelor de televiziune, expozițiilor din muzee, cursurilor universitare, manualelor școlare și chiar cărților ilustrate pentru copii mici, mesajul fiind transmis neîncetat: “cu milioane de ani în urmă a existat o” epocă a dinozaurilor “, dar au dispărut înainte ca omul să apară pe această planetă “.

Totuși, o lectură simplă a Bibliei contrazice acest aspect în totalitate. Dinozaurii au fost creați de Dumnezeu împreună cu omul (Facerea 1, 24-31) abia în urmă cu aproximativ 6000 de ani, și întrucât nu a existat moarte înainte ca Adam să păcătuiască (Facerea 2, 16-17; 3, 6), oamenii și dinozaurii au trăit împreună la un moment dat al istoriei recente.

Baza conflictului

După cum am văzut în capitolul 1, modul în care vedem lumea – inclusiv întreaga problemă a dinozaurilor – depinde de ipotezele inițiale ale fiecăruia.

O idee de bază despre teoria evoluționistă, așa cum este învățată în manualele științifice, este că oamenii au apărut “numai” în ultimii 100.000 de ani sau cam așa ceva. Prin urmare, având în vedere că nimeni nu a fost martor în acele zile ca să observe și să înregistreze ceea ce s-a întâmplat, oamenii de știință pot doar reconstrui istoria (adică ceea ce ei definesc drept “pre-istorie”) pe baza dovezilor fosile și a ipotezelor.

Acest scenariu prevede că straturile sedimentare de rocă din întreaga lume au fost depozitate într-un timp foarte lung – miliarde de ani. Astfel, examinarea “progresiei” organismelor de la straturile cele mai mici (“cele mai vechi”) la cele mai înalte (“cele mai tinere”) straturi asigură ordinea apariției și dispariției evolutive, de-a lungul a milioane de ani.

Dimpotrivă, ipotezele creștine sunt (sau ar trebui să fie) foarte diferite. Pentru început, creștinii cred într-un Creator și că El a vorbit prin profeții Săi (Evrei 1, 1), în beneficiul nostru (2 Timotei 3:16). Și creștinii știu (sau ar trebui să știe) accentul pe care Biblia îl pune pe importanța martorilor oculari (Deuteronom 19,15; 2 Corinteni 13, 1), fără de care nu putem ști definitiv ce s-a întâmplat înainte de a ne naște (Iov 38: 4,21).

Paleontologii, biologii și antropologii evoluționiști se află într-un dezavantaj enorm în încercarea de a reconstrui istoria fără a face referire la un martor ocular. (Vezi secțiunea privind știința experimentală versus știința “istorică” din capitolul 1.)

În schimb, dacă pretenția Bibliei de a fi un martor ocular al istoriei de la început este adevărată, atunci dovezile fosilelor de dinozauri găsite în întreaga lume ar trebui să aibă mai mult sens din perspectiva istoriei biblice a “pământului tânăr” decât din a istoriei evoluționiste îndelungate. Și chiar are.

Multe, foarte multe fosile de dinozauri!

Așa cum am discutat în Capitolul 10, Biblia vorbește despre un potop global catastrofal în urmă cu 4.500 de ani – care a avut un impact așa mare încât Noe și familia sa au rămas la bordul arcei (navei), plină cu animale și păsări, încă un an de zile.

Straturile de sedimente purtate de apă, acum întărite în stânci peste tot în jurul lumii, sunt dovezi puternice ale forțelor geografice-rearanjatoare care au acționat în timpul acelui potop. Aceste straturi de roci sedimentare conțin miliarde de fosile (vezi capitolul 15), multe dintre ele fiind atât de bine conservate încât aceste creaturi trebuie să fi fost îngropate rapid sub greutarea sedimentului – nelăsând urme nici măcar viețuitoarele necrofage sau ravagiile descompunerii facilitată de oxigen

Printre aceste miliarde de fosile, cercetatorii au descoperit și documentat multe fosile de dinozaur. Ocazional puteți auzi unii oameni care susțin că dinozaurii n-au existau niciodată – dar astfel de afirmații sunt complet nesustenabile, având în vedere dovezile fosile bogate.) “Cimitire” cu fosile de dinozauri au fost găsite în multe locuri din întreaga lume.

Un astfel de “cimitir fosil masiv” din Patagonia, America de Sud, a scos la iveală foarte multe fosile de dinozaur. Unele dintre fosilele sunt într-adevăr creaturi destul de mari, cum ar fi Giganotosaurus T.rex [giga (mare) și notos (sud) în greacă] cu o lungime de aproximativ 14 m. Aici s-au găsit și mulți dinozauri mici. Fie mari sau mici, conservarea excelentă a acestor fosile este în concordanță cu faptul că animalele au pierit și au fost acoperite în timpul potopului din zilele lui Noe.

De exemplu, o “familie” de șase dinozauri fosilizați – un adult, doi adulți mai mici, doi minori și un “bebeluș” – au fost găsiți îngropați împreună, fără nici o dovadă că au fost atacați sau mâncați de alte animale. Paleontologii seculariști au presupus prin urmare, că acest grup de dinozauri “ar fi putut muri într-o inundație”.

Din când în când, paleontologii spun despre fosile de dinozaur ca s-au format “pe fundul unui lac sau a unei mări vechi” sau “într-o albie veche”. Șapte dinozauri fosilizați, toți identificați ca fiind dintr-o singură specie, Mapusaurus roseae, au fost găsiți într-un singur depozit din Patagonia, “ne având niciun semn de boală, astfel încât animalele erau, evident victime ale unui eveniment catastrofal” . Într-adevăr a fost vorba de un eveniment catastrofal, care a îngropat brusc un grup de astfel de monștri, mari de 12.5 m (40 ft).

În concordanță cu evenimentul catastrofal global de inundare, potopul, pe care Biblia îl descrie (Facerea 6-9, 1 Petru 3,20), sunt descoperiri de fosile similare în întreaga lume, totuși paleontologii seculari aparent nu îl pot vedea (2 Petru 3, 5-6) în ciuda întâlnirii dovezilor în munca lor zilnică.

O astfel de persoană este paleontologul Universității de Stat din Montana, Jack Horner. El este foarte familiarizat cu “cimitirele” de fosile cu dinozauri, și într-o expediție spre deșertul Gobi din Mongolia, el și echipa lui au stabilit un nou “record” pentru descoperirea dinozaurilor – 67 de schelete într-o săptămână! O expediție în aceeași zonă în anul precedent a scos la iveală 30 de schelete.

Iar dovezile de îngropare rapidă sunt adesea inconfundabile. De exemplu: în Oxfordshire, Marea Britanie, urme de sauropod, care necesită îngropare rapidă pentru conservare. În provincia Jiangxi din China, a fost găsită o fosilă de dinozaur oviraptor cu două ouă încă vizibile în cavitatea corpului – care a murit chiar înainte de a cloci ouăle, care a trebuit să fie îngropată rapid, înainte ca ouăle să se poată descompune.

Biblia vorbește despre dinozauri

În acest moment, unii ar putea obiecta: “Dar Biblia nu menționează nimic despre dinozauri!” Este adevărat, cuvântul “dinozaur” nu apare în Biblie. Dar “dinozaurul” este un cuvânt relativ modern, inventat de Sir Richard Owen în 1841. El a derivat-o din cuvintele grecești care înseamnă “șopârlă teribilă” după ce a văzut oasele fosile ale lui Iguanadon și Megalosaurus.

Fosile de dinozauri
Fosile de dinozauri

Este de înțeles că “dinozaurul” nu apare în traducerile engleze ale Bibliei, deoarece tradiția traducerii în limba engleză a fost stabilită în anii 1500 și 1600 cu Biblia Geneva și versiunea King James. Cu toate acestea, Biblia ne spune informații importante despre dinozauri:

  • Felurile de dinozauri originali au fost create în săptămâna creației, în urmă cu aproximativ 6000 de ani.
  • Dinozaurii tereștri au fost creați în ziua a 6-a din săptămâna creației, alături de om. Dacă au existat dinozauri acvatici, ei au fost creați în ziua a 5-a, împreună cu reptilele de înot (precum plesiosaurii) și reptilele zburătoare (asemănătoare pterosaurilor).
  • Nu a existat suferință și moarte înainte ca Adam să păcătuiască – dinozaurii de la început au trăit alături de om și de toate celelalte ființe create.
  • Întreaga Creație (inclusiv dinozauri) a fost blestemată ca o consecință a păcatului lui Adam și a fost “în robia stricăciunii” (Romani 8,21) încă de atunci.
  • Toate animalele terestre vertebrate (inclusiv dinozaurii) care nu erau la bordul arcei lui Noe au pierit în urma inundației globale în urmă cu peste 4500 de ani. Dar nu au dispărut la vremea aceea, deoarece perechi de fiecare fel s-au păstrat pe arcă.
  • Animalele terestre care respirau aer (inclusiv dinozauri) au început să repopuleze pământul din locul de acostare a arcei în (ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de) Orientul Apropiat sau numit în mod obișnuit Orientul Mijlociu (“Munții din Ararat” – Facerea 8, 4),
  • De la sfârșitul Inundației, “frica și teama” de om a căzut asupra tuturor animalelor (inclusiv asupra dinozaurilor), în același timp cu faptul că omul a primit permisiunea să mănânce acum carne (Facere 9, 2-4).

Sursa: The Creation Answers Book, Creation Ministries Internationa, capitolul 19, versiunea .epub.
Autori: Don Batten, David Catchpole, Jonathan Sarfati, Carl Wieland

Traducător: Claudiu Balan

Dinozaurii contemporani oamenilor partea II

download-3

vineri, 3 mai 2013

Conform mărturiilor cronicilor celtice vechi, regele Moridd (in latina Morvidus) a fost ucis si înghitit in anul 336 î.d.Hr. de monstrul gigantic Belua (de retinut faptul, că termenul de dinozaur a apărut abia în anul 1841, iar până atunci diferitele popoare numeau aceste animale diferit). Regele britanic Peredaru a avut mai mult noroc — el a invins in lupta cu un astfel de monstru în regiunea Llayn Llayon (Wales). Cronicile britanice de asemenea ne relatează o multime de locuri pe teritoriul actualului Wales, care cândva era populat de monstrii Afanc si Carrog, ce si-au primit denumirea dupa numele acestor fiinte. Unul din ultimii afanci a fost ucis in anul 1693 de Edward Lloyd in Llayn al-Afanc pe rîul Conway.

Un loc considerabil îl au dragonii în scrierile epice scandinave. Asa de exemplu, Saga Volsunga glorifică ispravile luptătorului pe nume Sigurd, care a învins monstrul Fafnir.

Fafnir se deplasa pe patru picioare glisind corpul greu pe pământ. Stiind ca pielea de pe spatele lui Fafnir este de nestrapuns cu lancea sau sabia, Sigurd a săpat o groapă pe drumul care îl traversa monstrul ca să ajunga la cascadă, si ascunzînduse în ea a străpuns animalul care trecea pe deasupra în burtă.

În epoca medievală timpurie aflăm, că luptele cu dragonii practic erau cele mai populare ocupatii ale cavalerilor, cu exceptia turneelor si aventurilor romantice. Un loc central in literatura cavalerească îl ocupă poema anglo-saxonă Beowulf. După părerea unanima a cercetatorilor istorici, eroul acestei poeme nepotul regelui Grethel, Beowulf (495-583 e.n.) – personaj istoric real, care a luat parte la multe evenimente istorice reale.

Insa necătând la alte lucruri principala ”profesie” a lui Beowulf a ramas — sezonul vânătorii de dragoni. Noi putem sa stabilim si data concreta a celei mai importante realizări a lui Beowulf — victoria asupra monstrului GRENDEL — anul 515 e.n. (anume în acest an cavalerul a înterprins renumita călătorie către regele danezilor Grothgaru). Durata vietii lui grendel putea să treacă de 300 de ani si spre sfîrsitul vietii, dragonul putea să atingă o înaltime de cateva ori mai înalta decât a omului, ceea ce nu reprezenta o problemă în a înghitii un om :). Pielea de pe corpul animalului era greu de stăpuns cu sabia sau sulita. Un adevărat monstru gigand, ce se putea misca rapid si fara zgomot pe două piciare puternice din spate, cele din fată însa erau mici, fragile si neajutorate fixate în aer. O descriere ce corespunde cu un Tyrannosaur. Beowulf, stiind locurile slabe ale animalului, ia tăiat lui grendel laba din fată, dupa care creatura a murit datorită sângerării rănii (nu e de mirare, deoarece tensiunea arterială a ti-rexului trebuia sa fie considerabilă pentru alimentarea cu oxigen a creerului). Beowulf si echipa sa, asa cum se cuvine profesionistilor acordau suficientă atentie studierii structurii, obiceiurile si stilului de viată a dragonilor. Descrierile prezentate in carte ne permit sa identificam practic toate tipurile de dragoni, mentionati în poema, cu fosilele de reptile descoperite de paleontologi.

O personalitate istorică reala reprezintă de asemenea marele martir Gheorghii — originar din Capadocia, ce a atins pozitia de comita (comandant militar superior si consilier) pe timpul împaratului Diocletian. Cronicile au păstrat data si locul concret al mortii mucenice sf. Gheorghii – 23 aprilie anul 303, orasul Nikomedia (actual – Ismid). Însa o alta faptă a fost adaugată la numele său venerat în lumea crestină, un erou definit răsunător ca Victorios. Conform traditiei, în una din campaniile sale militare se afla în Beirut, pe timpurile celea oras fenician.Nu departe de oras, în muntii libanezi, se situa un lac. În el locuia un dragon rapitor, care a băgat groaza în locuitorii din împrejurimi. La îndemnul preotilor păgâni, localnicii aduceau regulat la lac un băiat sau fatăa ca jertfă si erau lăsati sa fie mâncati de dragon. Aflând despre aceasta sf. Gheorghii s-a luptat cu acest dragon, si i-a străpuns gâtul animalului cu o sulită, pironindul în pământ. După aceea el a luat balaurul (reptila, cum ar trebui denumită corect) si a duso în oras, unde i-a tăiat capul în prezenta multimii de oameni. Victoria sf. Gheorghii asupra dragonului a devenit un simbol măret al victoriei salvării oamenilor de către Crestinism în potriva păganismului uman. Cei interesant de remarcat, că această creatură se aseamană cu un dinozaur carnivor Baryonyx.

Episoadele de intilniri cu dragonii, mentionate în cronicile bisericesti sunt la fel de numeroase ca si în sursele laice. În special au trebuit sa se lupte cu ei razboinicii – mucenic Teodor Tiron (17 februarie anul 305, orasul Anas, Pont) si voevodului Herculean Theodore Stratilatus (8 februarie anul 319). În cronicile bisericii din Canterbury (Marea Britanie) e remarcat, ca în ziua de vineri, 16 septembrie anul 1449 nu departe de localitatea Little Conrad la hotar dintre regiunile Suffolk și Esseks multi locuitori au văzut lupta dintre două reptile gigantice.

O trăsătură caracteristică tuturor istoriilor descrise mai sus este prezenta în mare numar a detaliilor tehnice si lipsa oricarei proprietăti supranaturale, tipic pentru mitologii. Acestea sunt doar câteva din istorisirile întilnirii omului cu dinozaurii, mentionate în sursele europene. Dar cate mai sunt în Indo-China, Japonia, America de Nord și de Sud, Africa, Asia, Orientul Mijlociu? Si toate dintre acestea, precum si multe altele rămase în afara exemplelor de istorii mentionate, marturisesc despre faptul că stămosii nostrii nu cu atât de mult timp în urma, în ciuda cronologiei evolutioniste si teoriei antropogenezei, erau, asa cum o descrie abordarea creationistă, „personal” cunoscuti cu dinozaurii.

Cel mai umitor este, că o multime de mentionari despre dinozauri gasim chiar si in Biblie.

Publicat de Adam Alex 

http://creationismulstiintific.blogspot.ro/2013/05/dinozaurii-contemporani-oamenilor.html

https://ardeleanlogos.wordpress.com/creationism/dinozaurii-contemporani-oamenilor-partea-ii/

Înapoi sus
Tinerețe în cuvânt

„Nimeni să nu disprețuiască tinerețile tale!”

Ana-Maria Negrilă

Universul între paginile unei cărți

Nervi de Sezon

Blog Filozofic

POPAS PENTRU SUFLET

Cristian Ionescu

Agora Christi

Blog evanghelic de teologie publica

Alteritas

cu Dănuț Jemna

Pagina creștină

Simion Ioanăș

Danut Tanase

E viată pe pământ!

danielmiclea

Inca un gand

Aradul Evanghelic

... pentru arădeni şi despre arădeni...şi nu numai!

barzilaiendan.wordpress.com/

Un Barzilai izvorât din Dan - O anagramare pentru Daniel Branzai

Nickbags

Har si Pace

Vrăbiuțe

Cip! Cip!

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor nu vreau să se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că până și el a tăcut"...

ARMONIA MAGAZINE - USA

Locul in care te intalnesti cu CREDINTA.

Mana Zilnica

Mana Zilnica

Life Mission

"Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui"

Ciprian I. Bârsan

...din inima pentru tine

Informatii si mesaje

Pecetea Dumnezeului Celui Viu primită de către Maria Divinei Milostiviri în mesajele de la Sfânta Treime și Fecioara Maria

Bucuresti Evanghelic

A topnotch WordPress.com site

Misiunea Genesis

Susținem misionari și proiecte de misiune peste tot în lume

Marius Cruceru

...fără cravată

Cu drezina

de Teofil Stanciu

Semnele vremurilor

Lumea contemporana in lumina profetiilor

Miere și migdale

Luați cu voi ... puțin leac alinător și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale - Geneza 43:12

Noutati Crestine

Ca sa stii!

PERSPECTIVE CRESTINE

Gânduri către o altă lume...

Creştinul azi

Revista Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România

Persona

Blog of Danut Manastireanu

Revista ARMONIA - Saltmin Media

Hrană pentru minte și lumină pentru suflet

Moldova Creștină

Răspunsuri relevante și actuale din Biblie

EvangheBlog - Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)

%d blogeri au apreciat: