joi, 15 noiembrie 2018
Lună: noiembrie 2018
Lăsați Duhul Sfânt să lucreze
rezența lui Dumnezeu în lume și în biserică este prin Duhul Sfânt. Nu ar fi convingere de păcat, nu ar fi putere de salvare și nici dorință de sfințire fără lucrarea Lui în noi. Va fi pe pământ cât a hotărât Creatorul să-și păstreze creația, toată dinamica lucrurilor divine este generată, asistată și guvernată de El. Este epoca Duhului lui Dumnezeu pentru că ne-a fost dat să fie și să rămână cu noi în veac.
Deși este Duh, nu poate fi socotit a fi mistic. Citim despre Duhul Sfânt că este una dintre Persoanele Trinității, iar existența Sa nu are început și nu are sfârșit. A dat pricepere, înțelepciune și dar de sus multor oameni ai lui Dumnezeu din vechime. Toți aceștia nu puteau fi ceea ce au fost fără să fi fost controlați de Duhul. Domnul Isus a pretins în mod absolut că Duhul Sfânt era peste El, și aceasta s-a dovedit a fi așa prin cuvintele pe care le-a rostit, prin minunile pe care le-a făcut sau chiar prin suferința, moartea și învierea Sa. Apostolii Domnului din primul veac al erei creștine erau umpluți și călăuziți de Duhul Sfânt în predicarea Evangheliei, în îndeplinirea mandatului de misiune mondială, în datoria pe care o aveau de a da socoteală în fața autorităților vremii. Astăzi, nu poate exista creștinism fără Duhul Sfânt sau dacă este, atunci e doar o formă de religie pe care Dumnezeu o condamnă.
Creștinul are Duhul Sfânt pentru a putea fi asemenea lui Hristos. Când păcătosul se pocăiește și crede în Dumnezeu primește Duhul (Fapte 2:38), ca să fie o parte sănătoasă din Biserica lui Hristos are nevoie de Duhul (1 Corinteni 12:13), în exercitarea darurilor spirituale Duhul e acolo, iar dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea și înfrânarea poftelor fără prezența Duhului nu ar exista (Galateni 5:22).
E năzuința noastră ca Duhul să lucreze. Să o facă prin noi și în noi. Astfel de oameni sunt numiți duhovnicești. Adică, să vorbești duhovnicește, să te rogi duhovnicește, să te îmbraci duhovnicește, să sfătuiești duhovnicește, să iubești duhovnicește…tot ce ești și tot ce faci să demonstreze că ai Duhul lui Dumnezeu în tine. Ce bine-ar fi!
Când El lipsește noi putem continua în „ale noastre”, dar mă tem că-i slujbă și nu-i chemare, că-i activitate și nu-i părtășie, că-i rațiune dar nu-i ungere, că-i religie dar nu-i credință…că-i biserică dar nu-i Hristos. Când L-ai pierdut pe Duhul Sfânt L-ai pierdut și pe Domnul Hristos!
Ai Duhul Sfânt? Lucrează în tine? Dar tu lucrezi cu El? Poți să spui și altora „…cum sunt eu, așa aș vrea să fiți și voi”?
Stai înaintea Domnului și spune-I așa: „Doamne, Duhule Sfânt, vino și în viața mea. Schimbă-mi inima, regenerează-mi mintea și dă-mi darul credinței. Vreau să te am ca și Călăuzitor al vieții mele pentru a putea fi un om plăcut înaintea Ta și înaintea oamenilor.”
Pastor Ioan Cocîrțeu
De la dependent de jocuri de noroc la evanghelist
Nicolae Geantă Păcatul etichetării
Am întâlnit situații în viață (ca și dvs), când am fost etichetat după haine. După culoarea pielii. După etnie. Și des, foarte des, după religie! Am fost adesea privit la față! Etichetat după ea. Și, probabil cu tot atâta intensitate, și eu am pus etichete!
Fii om…
Zece caracteristici ale (așa ziselor) sectelor creștine
La fiecare colț de stradă la care te întorci dai de un grup de sectanți. Nu știu cum e la voi în oraș, dar la noi sunt din ce în ce mai multe persoane care sunt tot mai bine îmbrăcați, au reviste și standuri de cărți frumos colorate… și care sunt parte a unor secte eretice. Inițial am crezut că erau unii care promovau un stil de viață vegetarian (că în grabă am văzut că aveau și ceva cărțulii despre alimentație), însă pe spatele standurilor lor era afișat – negru pe alb – sigla ”turnului de veghe” și link la site-ul lor. Mă refeream la Martorii lui Iehova, în plasa cărora mulți le cad victime… datorită lipsei de discernământ.
Deși la noi în țară nu au ajuns așa de multe secte creștine, multe din grupările ”creștine sectante” – nu știu de ce le mai numesc creștine, deși ei au incluse sau nu în titlurile lor numele de Isus Hristos pe undeva, sau pomenesc ceva de El (indiferent de poziția care o au față de El – salvator, profet, eretic, etc.) – menirea acestui articol este de a ajuta pe părinți, familiile și prietenii acestora să identifice semnele și caracteristicile sectelor religioase – și să-și păzească copii și pe ei înșiși de ereziile lor.
Este adevărat că oricare grup ce se identifică pe sine a fi ”Creștin” și biblic nu va recurge la tacticile extreme folosite de aceste secte pentru a recruta urmași din bisericile principale (pentru că Duhul Sfânt și bisericile adevărate nu se angajează în a folosi practici coercitive de manipulare a oamenilor).
Recent a apărut o ”sectă” nouă care se numește ”Biserica Internațională a lui Hristos” – International Church of Christ (nu intrăm în detalii despre ei, puteți găsii un documentar despre ei în limba engleză pe acest link, posibil să nu mai fie disponibil ulterior; apropo, nu are nici o legătură cu denominația creștină ”Biserica lui Hristos”, sau sub forma ”Church of Christ” din America și alte țări…)
Iată mai jos zece caracteristici ale acestor secte:
1. Ei prădează pe tinerii vulnerabili. Adesea, sectele au strategii de misiune mobile în campusurile sau colegiile unde studiază tinerii cu scopul de a țintii pe cei speriați, nesiguri, care sunt în căutarea unei identități și a unei comunități de prieteni pentru stabilitate emoțională.
Strategia de misiune este mobilă sau tranzitorie deoarece oficialii colegiilor sunt adesea alertați cu privire la tacticile lor sectante care nu se comportă cu taberele din campusurile tradiționale (religioase de obicei) – ei trebuie să fie mereu într-o mișcare continuă ca să nu fie prinși și închiși!
2. Se manifestă ca o bombă de dragoste. Termenul de ”dragoste bombă” este folosit aici spre a descrie efortul inițial al sectelor care îl au cu potențialii lor convertiți prin a utiliza o legătură emoțională puternică cu ei. Aceasta include arătarea de atenție, afecțiune, rostirea de cuvinte afirmative și aruncarea peste tot în jur a cuvintelor de genul ”comunitate” și ”dragoste”.
Scopul, de sigur, este de a face din potențialul convertit să adopte acest grup nou drept identitatea sa familială – și astfel să înlocuiască familia lor biologică și spirituală sau chiar biserica lor cu care sunt afiliați ei.
3. Izolarea socială. După ce noii convertiți sunt inițiați în comunitatea religioasă, ei sunt încărcați cu activități numeroase și întruniri religioase pentru a se asigura că ei nu vor avea timp pentru oricare altă activitate sau afiliere.
Acestora li se desemnează totodată și un mentor sau un lider spiritual care să-i descurajeze de la oricare altă implicare exterioară cu scopul unei izolări totale față de alte relații din afara noii lor comunități.
4. Controlul minții și programarea ei. Printre toate întrunirile lungi, activitățile neîncetate, micro-administrarea vieții lor sociale, tacticile de excludere socială și îndoctrinare constantă, rezultatul este acela de a forma un control al minții și programarea socială.
5. Ei pretind că comunitatea lor religioasă (sau biserica lor) este singura biserică adevărată. Acesta este probabil cel mai mare steag de avertizare inițial. Atunci când o biserică sau vreun grup – în special acelea fără nici o amprentă istorică din cadrul primelor secole ale Creștinismului – pretinde să fie singura biserică adevărată, ea trebuie să demonstreze inducerea în eroare și decepția cu fondatorii presupusului grup religios, din moment ce Isus își zidește adevărata Sa biserică de mai bine de 2000 de ani de la învierea Sa.
6. Nu au nici o considerație față de istoria bisericii. Alături de punctul anterior, sectele religioase adesea au o vedere sucită cu privire la istoria bisericii care nu poate fi susținut de vreo erudiție respectabilă creștină, de istorie de linie principală.
7. Au doctrina falsă. În mod invariabil, majoritatea sectelor nu doar că au practici aberante de control al minții, dar și adoptă anumite forme de doctrine eretice cu privire la mântuire, divinitatea lui Hristos, persoana Duhului Sfânt, existența iadului și alte doctrine biblice primare.
Multe secte precum Martorii lui Iehova cred că Isus este o ființă creată și că nu este Dumnezeu Fiul. Ei cred că Duhul Sfânt este o forță și nu a treia persoană a Dumnezeului triunic, că sufletele pierdute sunt anihilate în iad și că mântuirea este prin fapte bune (prin a merge de la ușă la ușă și a mărturisii că ei sunt cei aleși care merg în ceruri).
8. Liderul este idolatrizat. Adesea liderul unei secte religioase – fie că e decedat sau încă în viață – este aproape adulat și idolatrizat drept mare profet sau sfânt.
9. Numeroși foști membrii au împărtășit relatări traumatice de abuz. Un lucru comun la majoritatea sectelor religioase este că există numeroase mărturii disponibile pe rețelele de socializare, pe YouTube și materiale tipărite cu mărturii din partea unor foști membrii care vorbesc despre controlul minții, izolarea socială, abuzul mintal și/sau spiritual, precum și alte practici manipulatoare, care au dus la experiențe traumatice.
10. Lipsa transparenței financiare. Sectele religioase sunt învăluite într-o tăinuire cu privire la forma lor de guvernare, înregistrările de membrii, protocoalele de conducere și cheltuielile financiare.
Multe secte divulgă rareori felul cum sunt cheltuite donațiile primite de ei. Majoritatea bisericilor legitime au întruniri anuale administrative care arată membrilor dedicați felul cum sunt cheltuiți banii lor.
În concluzie, rugăciunea mea este ca acest articol să îi ducă pe mulți urmași ai lui Hristos la discernământ așa încât tot mai mulți să-și poată ajuta prietenii și familia lor să scape de robia sectelor și să ajungă la libertatea spirituală al adevăratului trup al lui Hristos.
Notă: Materialul de mai sus este o adaptare după un articol scris de Dr. Joseph
Mattera (foto alăturat) pe 16 noiembrie 2018 în secțiunea The Pulsea site-ului Charisma News. El este un autor cunoscut internațional, interpret al culturii și activist/teolog a cărui misiune este de a influența liderii care influențează națiunile. Este președintele organizației The United Coalition of Apostolic Leaders (Coaliția Unită a Liderilor Apostolici – uscal.us) și poate fi urmărit pe site-ul său la adresa josephmattera.org. Dacă citați acest material în altă parte, rog să păstrați toate link-urile din el și să oferiți sursa citării, adică acest blog. Mulțumesc.
China – locul 43 în Topul Mondial al Persecuției
De unde vine persecuţia
Cea mai mare parte a persecuţiei din China este experimentată de către grupurile mici de creştini care s-au convertit la creştinism de la islam sau de la religia budistă. Liderii religioși musulmani și budiştii tibetani sunt foarte influenţi în regiunile autonome Xinjian şi Tibet. În aceste comunităţi, convertirea este văzută mai mult decât o schimbare a religiei – ea este o adevărată trădare a propriei familii şi a comunităţii. Părinţii şi membrii comunităţii îi persecută aspru pe creştinii declaraţi.
Un alt factor de persecuţie este reprezentat de autorităţile comuniste, care limitează drastic libertate de credinţă şi de închinare. Creştinii, în mod special, sunt restricţionaţi de autorităţi pentru că reprezintă cea mai mare forţă socială din China care nu este sub controlul statului.
Cum suferă creştinii
Deşi în trecut exista o linie de demarcaţie între bisericile autorizate de stat, care se bucurau de protecţia statului cu respectarea anumitor condiţii, şi cele ilegale, care erau persecutate, această separare nu mai este valabilă. Toţi creştinii sunt calomniaţi, fapt ce arată dorinţa Partidului Comunist de a menţine o identitate culturală chineză unită pentru a rămâne la putere.
Atunci când convertiţii de la islam sau budism sunt descoperiţi de către familii sau comunitate, ei încep să fie ameninţaţi, supuşi la violențe fizice şi raportaţi la autorităţi. Soţii sunt forţaţi să divorţeze de partenerul creştin şi uneori copiii sunt luaţi de la părinţii creştini. Botezurile publice sunt imposibil de realizat, şi evenimente importante din viaţa oamenilor precum căsătoria sau înmormântarea care implică creştini sunt refuzate de către imami sau lamale.
Exemple de creştini
În Mai 2017, doi misionari chinezi au fost răpiţi de către militanţi islamici radicali în Quetta, Pakistan, fiind ulterior ucişi. Cu o biserică creştină în creştere explozivă în China, şi cu un angajament de a trimite 20.000 de misionari până în 2030, din ce în ce mai mulţi misionari chinezi vor fi trimişi în locurile cele improbabile locuri din lume.
În August 2017, câteva clădiri ce aparţineau bisericii catolice din provincia Shanxi au fost distruse, în ciuda eforturilor făcute de către membrii bisericii de a le proteja. Au fost făcute razii în casele credincioşilor din provinciile Guangdong, Xinjiang şi Anhui, şi bunurile acestora au fost confiscate. Au fost razii şi la multe alte cladiri, iar proprietarilor acestora li s-a pus în vedere să rezilieze contractele de chirie cu bisericile care se închinau în acele spaţii.
Rugaţi-vă pentru China
Rugaţi-vă pentru creşterea numărului de credincioşi ce provin din grupurile minoritare de musulmani şi budişti.
Rugaţi-vă pentru creştinii chinezi să rămână puternici în viaţa de credinţă când sunt confruntaţi cu multe restricţii şi să poată să se angajeze în lucrarea de misiune inter-culturală.
Rugaţi-vă ca adolescenţii şi tinerii credincioşi vor fi atraşi să experimenteze o viaţă spirituală bogată în mijlocul unei societăţi ce pune un accent obsedată de lucrurile materiale.
Rugaţi-vă ca Domnul Hristos se va descoperi în mod personal oficialilor guvernamentali care au ca sarcină controlul bisericilor.
Sursa: Open Doors USA
https://www.stiricrestine.ro/2018/11/18/china-locul-43-in-topul-mondial-al-persecutiei