,,Suntem cu ochii pe tine!” Inteligența artificială și imperiul global al lui Anticrist

Ce discută liderii lumii despre Inteligenţa Artificială şi ce impact va  avea în societate şi asupra

O serie de știri recente au arătat progresele masive făcute în domeniul inteligenței artificiale (AI). Câțiva dintre aceștia se concentrează pe tehnologiile Chinei Yitu, o companie aflată în fruntea dezvoltării Inteligenței Artificială. Yitu a creat o tehnologie numită Dragonul Zburator (Dragonfly).

Dragonfly poate căuta și analiza miliarde de fotografii și poate localiza o singură persoană în câteva secunde. Conectat la camerele din metroul Shanghai, a identificat peste 500 de infractori într-o perioadă de trei luni. Este atât de puternic încât poate recunoaște oamenii care poartă deghizări. Și poate identifica persoanele care se deghizează care să pară mai în vârstă de 30 de ani.

Gândiți-vă la puterea aceasta dacă o acordă guvernului chinez. În timp ce Dragonfly se conectează la fiecare aparat de filmat din națiune, infractorii nu vor avea unde să se ascundă. Din păcate, nimeni altcineva. Disidenții chinezi, activiștii politici, minoritățile etnice, creștinii și alți „dușmani ai statului” nu vor avea niciun loc de ascuns. Și este puțin probabil ca China să fie singurul stat care să profite de această tehnologie.

Rise of Big Brother

În romanul lui George Orwell din 1984, noi suntem numiți pentru prima oară „Big Brother” – un regim totalitar omniprezent, atotputernic și „bine intenționat”. Eroul cărții, Winston Smith, trăiește într-o lume în care fiecare cetățean este supravegheat 24/7. Viața personală nu există.

Guvernul controlează fiecare parte a vieții. Monitorii din apartamentul lui Winston îl spionează când este acasă. Alte dispozitive spionează când este plecat. Camerele ascunse și microfoanele îi captează cuvintele, faptele și chiar expresiile feței. Poșta lui este deschisă, iar „poliția de gîndire” caută și arestează orice cetățean care îndrăznește să aibă gânduri sau sentimente împotriva Big Brother și a elitei conducătoare.

Lumea lui Winston este un loc de control absolut al guvernului. Nici o conversație, mișcare sau tranzacție nu trece neobservată. Guvernul privește – mereu. În aceste decenii de când Orwell a lansat pentru prima dată 1984, oamenii s-au minunat la ceea ce ei văd astăzi ca o mare perspectivă asupra viitorului nostru.

Și au dreptate să facă acest lucru. Deoarece astăzi devine realitatea noastr asa cum era scris în anul 1984. Și, din păcate, tehnologiile Yitu și Dragonfly sunt doar o mică parte a ceea ce vine. De ce spun asta? Pentru că suntem doar în primele etape ale revoluției Inteligenței Artificiale (AI).

Ce se întâmplă

În viitorul apropiat, tehnologii precum Dragonfly vor fi obișnuite. Capacitatea de a vedea și a auzi totul va fi și mai ușor pentru guvern. Din păcate, în timp ce majoritatea oamenilor se opun acestui tip de supraveghere și invazie a vieții private, acțiunile lor de zi cu zi o apropie de realitate. Cum? Mulți oameni dezvăluie în mod voluntar cele mai intime detalii ale vieții lor.

Încarcă poze cu ei și prietenii lor pe Facebook și îi etichetează astfel încât sistemele AI le pot recunoaște. Ele dezvăluie informații personale despre Snapchat și Twitter. Și chiar și-au instalat dispozitive precum Google Mini și Echo Amazon în casele lor.

Aceste dispozitive răspund la comenzile vocale și fac viața mai ușoară. Dar ele au și un dezavantaj. Prin definiție, ascultă mereu. Asta inseamna ca un microfon este in casa ta ascultand tot timpul. Și unele dintre dispozitivele mai noi au și camere care filmează.

Odată cu trecerea timpului, aceste dispozitive vor deveni mai mici și mai ieftine. Și, pe măsură ce devin mai mici și mai ieftini, vor deveni omniprezente. Vor fi peste tot. Cât de mici și mai ieftine vor deveni aceste dispozitive? Imaginați-vă trilioane de camere HD și microfoane – fiecare având dimensiunea unei particule de praf.

Unele ar putea fi atât de mici, încât cu ochiul liber nu le poti vedea. Aceste camere și microfoane vor înregistra în mod constant totul. Cum vor fi montate? Nu vor fi. La fel ca praful, se vor întinde pe pământ și se vor așeza pe fiecare suprafață. Vor fi peste tot.

Se vor găsi pe hainele tale. Vor intra prin ventilația din casă. Se vor lipi de talpa pantofilor și vor umple străzile. Și acest „nanodust” va trimite materiale video și audio direct guvernului.

„Dar stati”, ați putea spune. „Cum va trece guvernul prin toate aceste date? Ar fi nevoie de mii de analiști ai serviciilor de informații și timp de un secol sau mai mult pentru a asculta doar o zi de conversații la nivel mondial, nu-i așa? Este adevărat. Dar oamenii nu se vor complica prin toate aceste date, pentru ca va fi Inteligenta Artificiala (AI).

Tehnologie similară cu Dragonfly va căuta și va analiza totul – nu doar filmarea. În același mod în care analizează Dragonfly, sistemele AI ale viitorului vor căuta înregistrări audio pentru expresii specifice și limbaj nedorit.

Vor analiza înregistrările video pentru a găsi anumite modele de mișcare sau comportament. Și sistemele AI vor putea să identifice trăsături comune împărtășite de dușmanii statului. Cu abilitatea de a procesa munți de informații la viteze mari, sistemele AI vor analiza informațiile cu un nivel mult mai înalt de precizie decât orice analist uman care ar putea vreodată.

O rețea globală de astfel de tehnologii va avea capacitatea de a „asculta” fiecare conversație de pe pământ. Nimeni nu va putea scăpa de ochiul vreodată vigilent al „Big Brother”.

Imperiul global care vine

Deci, de ce tot ce contează? Deoarece acum două mii de ani Biblia a spus că un singur guvern va conduce toți oamenii lumii (Apocalipsa 13: 7). De asemenea, a spus că liderul acelui guvern va exercita un astfel de control total, va putea decide cine poate cumpăra sau vinde ceva (Apocalipsa 13:17). Gândiți-vă la aceste declarații.

Un guvern global va avea control total și complet asupra întregului comerț. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de un stat de poliție, cum ar fi lumea pe care lumea nu a văzut-o niciodată.

A fost posibilă în secolul I? Nu. Este posibil în secolul al XX-lea? Nu. Dar în secolul acesta? Da. Va fi. Și nu va fi doar o probabil. Va fi realitate. Guvernul nu va putea rezista tentațiilor pe care le oferă Inteligența Artificială (AI). Este doar un semn că suntem aproape de sfârșitul vremii actuale.

Amintiți-vă, guvernul global nu este singurul semn al sfârșitului. Dar apare în același timp ca și celelalte semne pe care Isus le-a spus și amintit din profeti. Israeliți vin înapoi în țară (Ieremia 23: 7-8) … Poporul evreu locuiește și revine din nou în Ierusalim (Luca 21: 24-28)

Deși mic ca țară, Israel are o armată extrem de mare (Ezechiel 37:10 ) … Europa se unește (Daniel 2: 31-45) … Și Evanghelia este propovăduită până la marginile pământului (Matei 24:14). Acestea sunt semnele pe care Isus le-a spus și profețit. Iar generația noastră este prima care a asista la aceste semne. Crezi că e doar o coincidență? Nu, Nici eu.

Însuși Isus a spus: ,,Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus și să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.” Luca‬ ‭21:28‬ ‭De fapt, El a spus că generația care mărturisește aceste semne nu va trece înainte de a se întoarce El (Matei 24:34). Apariția acestor semne este indicatorul mumarul 1, sfârșitul veacului și a Doua Venire a lui Isus sunt aproape.

Citeste și:

1.Nu-l huliți pe Dumnezeu! Iată SOARTA celor ce L-au luat în RÂS! DISTRIBUIE să se trezească lumea!

Pentru prima dată în istorie, vedem acele semne. Sunt în jurul nostru. Deci nu te îndoi de asta. Isus vine!

Vă rugăm să ne sprijiniți trimițând mărturii sau îndemnând persoanele cunoscute dumneavoastră care au avut parte de marturii.

Mărturiile pot fi complet anonime și garantăm că datele personale sau datele de contact ale celor care le vor trimite nu vor fi făcute publice, decât dacă ei solicită aceasta.

Vă rugăm să oferiți doar mărturii complet adevărate, deoarece spunerea adevărului și numai a adevărului este plăcut in ochii Lui Dumnezeu.

Fiti binecuvântati!

Sursa: Pprophecy News – Tradus si prelucrat de logosul.ro

http://logosul.ro/2018/02/18/suntem-cu-ochii-pe-tine-inteligenta-artificiala-si-imperiul-global-al-lui-anticrist/

https://ardeleanlogos.wordpress.com/apologie/suntem-cu-ochii-pe-tine-inteligenta-artificiala-si-imperiul-global-al-lui-anticrist/

Dincolo de credinţa oarbă

Existența lui Dumnezeu | Probleme de viață | Relații | Credință | Q & A

CredințăDincolo de credinţa oarbă

Viaţa lui Iisus Hristos. A fost Fiul lui Dumnezeu? O scurtă analiză a vieţii lui Iisus Hristos şi vom vedea de ce credinţa în El nu este nicidecum credinţă oarbă…

De Paul E. Little

E cu neputinţă să ştim în mod clar dacă există sau nu Dumnezeu şi cum este El dacă El nu preia iniţiativa să ni Se descopere. Trebuie să ştim cum este El şi ce fel de atitudine are faţă de noi. Hai să presupunem că am şti că există, dar că ar fi ca Hitler – capricios, crud, rău şi plin de prejucăţi. Ar fi o concluzie cu adevărat îngrozitoare, nu-i aşa?

De aceea trebuie să scrutăm orizonturile istoriei şi să vedem dacă există vreun indiciu legat de revelaţia lui Dumnezeu. Ei bine… există un indiciu precis. Într-un sătuc obscur din Palestina, în urmă cu aproape două mii de ani, S-a născut un Copil într-un grajd. De atunci şi până în zilele noastre întreaga lume continuă să sărbătorească naşterea acestui Copilaş, pe nume Iisus Hristos.

A trăit în anonimat până la treizeci de ani, când a început o lucrare publică care a durat trei ani şi care a fost menită a schimba mersul istoriei. Era o persoană bună şi se spune despre El: „Oamenii de rând Îl ascultau bucuroşi” şi „El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor” (Evanghelia după Matei 7:29).

Viaţa lui Iisus Hristos

În scurt timp s-a văzut totuşi clar că Iisus făcea nişte declaraţii şocante, de-a dreptul înfricoşătoare, despre Sine. A început să vorbească despre propria Persoană ca despre cineva mult mai mare decât un învăţător sau un proroc de excepţie: a început să spună desluşit că este Dumnezeu. A pus identitatea Sa în centrul învăţăturilor Sale. Întrebarea crucială pe care le-a pus-o celor ce Îl urmau a fost: „Cine ziceţi că sunt?” Când Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Evanghelia după Matei 16:15-16), Iisus nu a fost şocat, nici nu L-a mustrat. Dimpotrivă, l-a lăudat!

Iisus a declarat apoi făţiş acelaşi lucru, iar cei ce-L ascultau I-au înţeles pe deplin cuvintele. De aceea citim în Biblie: „Tocmai de aceea căutau şi mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu” (Evanghelia după Ioan 5:18).

Altă dată Iisus a spus: „Eu şi Tatăl una suntem.” Pe dată iudeii au vrut să-L omoare cu pietre. El i-a întrebat pentru care faptă bună vor să-L omoare. „Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu” (Evanghelia după Ioan 10:33).

Iisus a declarat că are calităţi pe care doar Dumnezeu le are. Când un bărbat paralizat care dorea să fie vindecat a fost adus prin acoperişul casei, Iisus i-a spus: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate.” Aceasta a provocat o mare tulburare printre conducătorii religioşi, care-şi spuneau în inima lor: „De ce vorbeşte astfel? Huleşte! Cine poate ierta păcatele oamenilor, în afară de Dumnezeu?”

Într-unul din momentele de mare cumpănă, când însăşi viaţa Îi era pusă în primejdie, marele preot L-a întrebat direct: Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” „Iisus tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?”

„Da, sunt,” i-a răspuns Iisus. „Şi veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.” Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea” (Evanghelia după Marcu 14:61-64).

Legătura Sa cu Dumnezeu era atât de apropiată încât a considerat că atitudinea pe care cineva o are faţă de El, o are faţă de Dumnezeu. Aşadar, cine-L cunoaste pe El Îl cunoaşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Ioan 8:19; 14:7). Cine-L vede pe El Îl vede pe Dumnezeu (12:45; 14:9). Cine crede în El credea în Dumnezeu (12:44; 14:1). Cine-L primeşte pe El Îl primeşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Marcu 9:37). Cine-L urăşte pe El Îl urăşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Ioan 15:23). Şi cine-L onorează pe El Îl onorează pe Dumnezeu (5:23).

Iisus Hristos – Fiul lui Dumnezeu?

Dacă luăm în consideraţie afirmaţiile lui Hristos, nu avem decât patru posibilităţi. A fost fie un mincinos, fie un nebun, fie o legendă, fie Însuşi Adevărul. Dacă spunem că El nu este Adevărul, atunci fie că ne dăm seama de aceasta, fie nu, automat declarăm că una dintre celelalte trei opţiuni este adevărată.

(1) Există posibilitatea ca Iisus să fi minţit când a spus că este Dumnezeu – aşadar, ştia că nu este Dumnezeu, dar intenţionat şi-a indus în eroare ascultătorii, pentru a conferi autoritate învăţăturilor Sale. Cei care cred sincer acest lucru sunt, probabil, foarte puţini la număr, dacă or exista. Chiar şi cei care Îi tăgăduiesc divinitatea tot Îl consideră un Învăţător mare şi integru. Ce nu-şi dau ei seama este că cele două afirmaţii se contrazic reciproc. Iisus nu prea ar mai fi un învăţător mare şi integru dacă a minţit intenţionat tocmai în privinţa celui mai important lucru din învăţăturile Sale: identitatea Sa.

(2) Mai moderată, dar la fel de şocantă, a doua posibilitate ar fi că era sincer, dar Se autoamăgea. Cum am numi noi astăzi pe cineva care zice despre sine că este Dumnezeu? L-am numi nebun şi acesta ar fi şi cazul lui Iisus dacă S-ar înşela tocmai în această privinţă extrem de importantă. Dar dacă analizăm viaţa Sa, nu vom găsi nici măcar o singură dovadă de anormalitate şi dezechilibru – care caracterizează de obicei o persoană cu astfel de tulburări psihice. Dimpotrivă, la Hristos vedem cea mai mare stăpânire de sine posibilă în momentele de criză.

(3) Cea de-a treia posibilitate – Toate afirmaţiile Sale cum că ar fi Dumnezeu ar face parte dintr-o legendă. Mai exact, în secolele al treilea şi al patrulea, adepţii Săi au fost atât de entuziasmaţi încât I-au atribuit nişte cuvinte pe care El Însuşi ar fi şocat să le audă. Şi dacă acum S-ar întoarce pe pământ, i-ar repudia pe dată.

Teoria legendei a fost infirmată categoric de numeroase descoperiri ale arheologiei moderne. Acestea au arătat, fără umbră de îndoială, că cele patru biografii ale lui Hristos au fost scrise în timpul vieţii unor persoane contemporane cu Hristos. Cu ceva timp în urmă Dr. William F. Albright, arheolog faimos în întreaga lume, spunea că nu există nici un motiv pentru a crede că măcar una din Evanghelii ar fi scrisă după anul 70. Căci este de domeniul incredibilului ca o simplă legendă despre Hristos, scrisă sub forma unei Evanghelii, să se fi răspândit atât de mult şi să fi avut acel impact uriaş pe care l-a avut… fără să se fi bazat pe nimic real.

Este ca şi cum cineva din vremea noastră se apucă să scrie o biografie a fostului preşedinte american John F. Kennedy, din care să reiasă că acesta a declarat că este Dumnezeu, că le iartă păcatele oamenilor şi că va învia din morţi. O astfel de povestire este atât de exagerată încât n-ar avea nici o şansă să „prindă” la nimeni, fiindcă mai trăiesc mulţi oameni care l-au cunoscut cu adevărat pe Kennedy. Această „teorie a legendei” nu stă deloc în picioare, dată fiind apariţia timpurie a manuscriselor Evangheliilor.

(4) Singura opţiune este că Iisus a spus adevărul. Cu toate acestea, dintr-un anumit punct de vedere, putem spune că declaraţiile, vorbele nu înseamnă mare lucru. Este uşor să vorbeşti. Oricine poate afirma orice. Au mai fost şi alţii care au pretins că sunt Dumnezeu. Şi eu aş putea susţine că sunt Dumnezeu; şi tu ai putea face acelaşi lucru, însă toţi trebuie să răspundem la o întrebare: „Ce probe aducem în sprijinul declaraţiilor noastre?” În cazul meu nu ţi-ar lua mai mult de cinci minute ca să-mi demontezi afirmaţia; probabil că tot atât ţi-ar lua ca s-o respingi şi pe a ta. Dar dacă vorbim despre Iisus din Nazaret, nu mai e aşa de simplu. El avea dovezi în sprijinul afirmaţiilor Sale. De aceea a spus: „Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sunt în Tatăl” (Evanghelia după Ioan 10:38).

Dovezi din viaţa lui Isus Cristos

Prima: caracterul Său Îi confirmă afirmaţiile. Mulţi locatari ai azilelor de nebuni pretind că sunt nişte celebrităţi sau zeităţi, dar afirmaţiile le sunt infirmate de caracterul lor. Cu totul diferită este situaţia lui Hristos. El este deosebit, unic – precum Dumnezeu.

Iisus Hristos a fost fără păcat. Viaţa Sa era de o calitate atât de rară încât îi putea provoca pe vrăjmaşii Săi cu întrebarea: „Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat?” (Evanghelia după Ioan 8:46). La această întrebare I s-a răspuns cu tăcere… deşi stătea de vorbă cu persoane cărora le-ar fi plăcut să Îi scoată ochii cu vreun defect de caracter al Său.

Când citim despre ispitele cu care S-a confruntat Iisus, nu-L găsim deloc mărturisind că ar fi păcătuit. El n-a cerut niciodată iertare, deşi le-a spus adepţilor Săi să-şi ceară iertare pentru păcatele lor.

Este uimitor faptul că Iisus nu avea deloc acel sentiment de decădere morală pe care îl au şi îl mărturisesc sfinţii şi misticii din toate vremurile. Deoarece oamenii cu cât se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atât sunt mai copleşiţi de defectele, decăderea şi greşelile lor. Într-adevăr, cu cât stai mai aproape de o lumină puternică, cu atât îţi dai seama că… trebuie să te speli. Lucrul acesta este valabil pentru muritorii obişnuiţi şi în sfera moralului.

La fel de izbitor este faptul că Apostolii Ioan, Pavel şi Petru, care fuseseră toţi învăţaţi încă din fragedă copilărie să creadă că păcatul este universal, au vorbit cu toţii despre neprihănirea lui Hristos: „El n-a făcut păcat şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug” (1 Petru 2:22).

Pilat, care numai prieten nu-I era lui Iisus, a spus: „Ce rău a făcut?” Prin aceasta, el recunoştea nevinovăţia lui Hristos. Iar sutaşul roman care a stat mărturie morţii lui Iisus, a spus: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” (Evanghelia după Matei 27:54).

A doua: Hristos a dovedit că are putere asupra forţelor naturii, putere pe care o putea avea numai Dumnezeu, Cel care crease acele forţe.

El a liniştit o furtună puternică şi valurile învolburate ale Mării Galileii. Aceste lucruri i-au uimit atât de mult pe oamenii prezenţi cu El în barcă, încât au exclamat: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar şi vântul, şi marea?” (Evanghelia după Marcu 4:41). A schimbat apa în vin, a hrănit cinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti, a înviat din morţi unicul fiu al unei văduve îndurerate, a înviat fiica unui tată distrus de pierderea copilei sale. Unui vechi prieten i-a spus: „Lazăre, ieşi afară!”, înviindu-l din morţi. Este foarte interesant faptul că nici măcar duşmanii Săi nu au tăgăduit această minune; dimpotrivă, au încercat să-L omoare. „Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El” (Evanghelia după Ioan 11:48).

A treia: Iisus a arătat puterea Creatorului asupra bolilor şi asupra afecţiunilor trupeşti. I-a făcut pe şchiopi să meargă, pe muţi să vorbească, iar pe orbi să vadă. A vindecat şi unele probleme de natură congenitală, care nu puteau fi tratate psihosomatic. Cea mai neobişnuită vindecare a fost aceea a orbului, descrisă în Evanghelia după Ioan, capitolul 9. Deşi bărbatul acela nu a putut răspunde întrebărilor puse de conducătorii religioşi, ceea ce se întâmplase cu el a fost suficient pentru a-l convinge. „Eu una ştiu: că eram orb, şi acum văd.” „De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere”, a spus el (Evanghelia după Ioan 9:25,32). Pentru el dovezile erau mai mult decât evidente.

A patra: dovada supremă a Divinităţii lui Hristos a fost învierea Sa din morţi. În cursul vieţii Sale Iisus Şi-a prevestit de cinci ori moartea. A prevestit şi cum va muri şi că după trei zile de la moarte va învia din morţi şi va fi văzut de ucenicii Săi.

Cu siguranţă că aceasta a fost marea încercare: era o afirmaţie uşor de verificat. Fie s-a întâmplat, fie nu s-a întâmplat.

Atât simpatizanţii, cât şi detractorii credinţei creştine recunosc că învierea lui Hristos reprezintă piatra de temelie a credinţei. Apostolul Pavel scria: „Şi dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră” (1 Corinteni 15:14). Pavel îşi întemeia întreaga credinţă şi viaţă pe învierea în trup a lui Hristos. Fie înviase din morţi, fie nu. Însă dacă înviase cu adevărat, atunci era evenimentul cel mai senzaţional din toată istoria omenirii!

Dacă Iisus este Fiul lui Dumnezeu…

Dacă Hristos a înviat din morţi, atunci ştim sigur că există Dumnezeu, ştim cum este El şi cum Îl putem cunoaşte personal. Universul capătă sens şi scop şi este posibil să Îl cunoşti pe Dumnezeu chiar şi în zilele noastre.

Pe de altă parte, dacă Hristos nu a înviat din morţi, atunci creştinismul este doar o piesă de muzeu interesantă… atât şi nimic mai mult. Nu are nici un suport real. Deşi este o idee înălţătoare, totuşi, fiindcă nu are nici o bază reală, nu merită să te ambalezi prea mult. Aceasta înseamnă că martirii care s-au dus cântând la lei şi misionarii contemporani care şi-au dat viaţa în Ecuador şi în Congo în timp ce le prezentau Evanghelia şi altora… au fost nişte sărmani naivi.

Detractorii creştinismului îşi concentrează atacurile cel mai adesea asupra învierii lui Iisus, fiindcă s-a observat desluşit că acest eveniment reprezintă esenţa chestiunii. Unul dintre cele mai puternice atacuri împotriva creştinismului a fost iniţiat de un tânăr avocat britanic, Frank Morrison, în jurul anului 1930. El era convins că învierea lui Hristos era doar o fabulă fantezistă. Dându-şi seama că era piatra de temelie a credinţei creştine, s-a hotărât să facă un serviciu întregii lumi, demascând o dată pentru totdeauna această înşelăciune şi superstiţie. În calitate de avocat, considera că are acea capacitate critică necesară unei filtrări precise a dovezilor, admiţând dovezile conform criteriilor stricte care reglementează desfăşurarea unui proces în justiţia contemporană.

Totuşi, în timp ce făcea cercetări asupra cazului de faţă, s-a întâmplat ceva uimitor: a descoperit că acest caz nu era nici pe departe atât de uşor pe cât îşi închipuise. Drept urmare, primul capitol din cartea sa Cine a mişcat piatra? este intitulat „Cartea care nu a vrut să fie scrisă.” Aici descrie cum, în timp ce examina dovezile cazului, s-a convins – deşi nu dorea acest lucru – de realitatea învierii trupeşti a lui Hristos.

Moartea lui Iisus

Iisus a murit printr-o execuţie publică pe cruce. Conducătorii de atunci au spus că din cauza unei hule; Iisus a spus că a murit ca să plătească pentru păcatele noastre. După ce a fost torturat în mod groaznic, picioarele şi încheieturile mâinilor I-au fost pironite pe o cruce, unde a fost lăsat să atârne, murind apoi prin asfixiere lentă. Pentru a se asigura că este mort, soldaţii romani I-au înfipt o lance în coaste.

Trupul Său a fost înfăşurat apoi în pânză de in îmbibată cam cu 50 de kg de mirodenii lipicioase şi a fost pus într-un mormânt săpat în stâncă. După aceea un bolovan de 1 1/2- 2 tone a fost rostogolit la intrare, blocând-o total. Întrucât Iisus anunţase public că va învia din morţi după trei zile, au fost lăsaţi şi câţiva soldaţi romani drept santinelă. În plus, intrarea în mormânt a fost sigilată cu sigiliul roman oficial, declarându-se astfel mormântul proprietate romană.

În ciuda tuturor acestor precauţii, după trei zile trupul lui Iisus nu mai era acolo. Numai îmbrăcămintea Sa funerară mai rămăsese acolo, păstrând exact forma trupului Său. Bolovanul care sigila intrarea în mormânt a fost găsit pe o pantă, la distanţă de mormânt.

A fost învierea lui Iisus doar o legendă?

Prima explicaţie a învierii lui Iisus a fost că ucenicii I-au furat trupul! În Matei 28:11-15 vedem care a fost reacţia conducătorilor religioşi când gărzile le-au adus ştirea – de neînţeles şi enervantă – că trupul lui Isus dispăruse. Le-au dat bani soldaţilor, zicându-le să le spună oamenilor că ucenicii veniseră în timpul nopţii şi Îi furaseră trupul, în timp ce ei, soldaţii, dormeau. Explicaţia aceasta era atât de şubredă încât Apostolul Matei nici măcar nu s-a ostenit să găsească argumente contra ei! Ce judecător ar sta să te asculte spunând că ştii tu că în timp ce dormeai, vecinul ţi-a intrat în casă şi ţi-a furat televizorul? Cine ştie ce se întâmplă în jurul lui când doarme? O astfel de mărturie ar provoca râsete în orice tribunal.

În plus, avem de-a face şi cu un lucru imposibil din punct de vedere psihologic şi etic. Tot ceea ce ştim despre ucenici, despre caracterul lor, ne face să ne dăm seama că nu ar fi furat nicidecum trupul lui Hristos. Dacă ar fi făcut aşa ceva, însemna că răspândeau în mod deliberat o minciună, care avea să înşele numeroşi oameni şi să le provoace moartea a mii dintre ei. De asemenea, dacă presupunem că unii ucenici ar fi uneltit să-I fure trupul, era imposibil apoi să fi ascuns acest lucru de ceilalţi ucenici.

Fiecare ucenic a avut de înfruntat o încercare: a torturilor şi a martirajului, pentru declaraţiile şi convingerile proprii. Oamenii sunt gata să moară pentru ceea ce cred că este adevărat, chiar dacă acel lucru este, în realitate, o minciună. Însă niciodată nu vor fi gata să moară pentru o minciună, ştiind că este o minciună. Dacă putem fi siguri că cineva spune adevărul, acest lucru se întâmplă pe patul de moarte. Iar dacă ucenicii Îi luaseră trupul lui Iisus, deşi Hristos era încă mort, tot nu am putea explica aşa-zisele Sale apariţii după Înviere.

O a doua ipoteză ar fi că autorităţile, iudaice sau romane, au mutat trupul de acolo! Dar de ce? Din moment ce tot puseseră gărzi la mormânt, ce rost mai avea să-I mute trupul? De asemenea, cum se face că autorităţile au păstrat tăcerea atunci când apostolii au început să predice în Ierusalim, cu îndrăzneală, despre învierea lui Iisus? Conducătorii religioşi fierbeau de furie şi au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a împiedica răspândirea mesajului că Iisus a înviat din morţi: i-au arestat pe Petru şi pe Ioan, i-au bătut şi i-au ameninţat, încercând astfel să le închidă gura.

Dar şi-ar fi putut rezolva problema foarte uşor. Dacă trupul lui Hristos ar fi fost la ei, ar fi putut să-L arate într-o paradă pe străzile Ierusalimului. Cu o singură lovitură ar fi reuşit să înăbuşe creştinismul în faşă. Faptul că n-au făcut asta este o dovadă elocventă că nu aveau trupul lui Hristos.

O altă teorie răspândită este aceea că femeile au greşit drumul, ducându-se la un alt mormânt, din cauza ceţii dimineţii şi fiindcă erau sfâşiate şi copleşite de durere. Şi atunci, în supărarea lor, şi-au închipuit că Hristos înviase… dat fiind că mormântul era gol. Cu toate acestea, şi teoria de faţă cade, din pricina aceluiaşi motiv ca şi precedenta. Dacă femeile au greşit mormântul, cum se face că marii preoţi şi ceilalţi vrăjmaşi ai credinţei nu s-au dus la mormântul adevărat să scoată trupul lui Iisus de acolo? Mai apoi, este de neconceput ca şi Petru, şi Ioan să facă aceeaşi greşeală… şi atunci, cu siguranţă, Iosif din Arimateea, proprietarul mormântului, ar fi rezolvat dilema. În plus, nu trebuie să uităm că aici nu era un cimitir public, ci un loc de înmormântare privat. Prin urmare, nu exista prin apropiere vreun alt mormânt care să le îngăduie să facă această greşeală.

Pentru a explica faptul că mormântul era gol, s-a mai avansat o altă teorie: a leşinului. Conform acestei teorii, Hristos nu a murit, de fapt. Din greşeală s-a raportat moartea Lui, dar, de fapt, El doar leşinase din cauza epuizării fizice, a durerilor şi a sângelui pierdut. Iar când a fost aşezat în mormântul rece, a înviat. A ieşit din mormânt şi S-a arătat ucenicilor Săi, care au crezut, în mod eronat, că înviase din morţi.

Această teorie este de dată relativ recentă; a apărut prima dată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Este interesant de remarcat că dintre toate atacurile violente la adresa creştinismului, de-a lungul istoriei, nici o teorie de acest gen nu s-a perpetuat încă din vechime. Toate declaraţiile din vechime afirmă cu tărie moartea lui Iisus.

Dar hai să presupunem pentru câteva clipe că Iisus a fost îngropat de viu şi a leşinat. Putem oare crede că a supravieţuit trei zile într-un mormânt umed, fără hrană, fără apă, fără nici un fel de îngrijire? Ar fi avut puterea să iasă din hainele de înmormântare, să împingă la o parte bolovanul cel greoi de la uşa mormântului, să biruiască gărzile romane şi să umble kilometri întregi pe propriile picioare… pe acele picioare care fuseseră străpunse cu piroane?! O astfel de teorie este mai improbabilă chiar decât realitatea simplă a învierii lui Isus.

Chiar şi criticul german David Strauss, care nu crede nicidecum în învierea lui Isus, a respins această teorie, considerând-o neveridică. Iată cuvintele sale:

Este cu neputinţă ca cineva care tocmai a ieşit din mormânt, pe jumătate mort, care merge târându-se, fiind slăbit şi bolnav, care are nevoie de îngrijire medicală, de bandajare, de o îngrijire atentă şi care, în cele din urmă, a cedat suferinţei, să le fi lăsat ucenicilor impresia că a biruit mormântul şi moartea… că este Prinţul vieţii.

În ultimă instanţă, dacă teoria aceasta este corectă, înseamnă că Hristos însuşi S-a implicat în nişte minciuni evidente. Ucenicii Săi credeau şi predicau că murise şi apoi înviase din morţi. Dar Iisus nu a făcut nimic pentru a destrăma această convingere; dimpotrivă, a încurajat-o.

Singura teorie care oferă o explicaţie convingătoare a faptului că mormântul era gol este învierea din morţi a lui Iisus Hristos.

Ce înseamnă pentru tine viaţa lui Isus Hristos

Dacă Isus Hristos a înviat din morţi, dovedind astfel că El este Dumnezeu, atunci înseamnă că El este viu şi astăzi. Şi nu doreşte doar închinarea noastră; doreşte să Îl cunoaştem şi să vină în viaţa noastră. Iisus a spus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20).

Carl Gustav Jung spunea: „Nevroza principală a vremurilor noastre este goliciunea spirituală.” Toţi ne dorim din suflet ca viaţa noastră să aibă sens, să aibă profunzime. Ei bine, Iisus ne oferă o astfel de viaţă, bogată, plină de sens, printr-o relaţie cu El. Iisus a spus: „Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10:10).

Întrucât Iisus a murit pe cruce, luând asupra Sa toate păcatele întregii omeniri, este acum în măsură să ne acorde iertarea Sa, să ne accepte aşa cum suntem şi să ne cheme la o relaţie personală cu El.

Îl poţi invita pe Iisus Hristos să vină în viaţa ta chiar în clipa aceasta. Îi poţi spune: „Doamne Isuse Hristoase, îţi mulţumesc că ai murit pe cruce pentru păcatele mele. Te rog să mă ierţi şi să vii în viaţa mea chiar acum. Îţi mulţumesc că îmi oferi ocazia de a avea o relaţie personală cu tine, de a Te cunoaşte.”

Dacă ai nevoie de mai multe informaţii sau dacă încă ai dubii legate de persoana lui Hristos, te rugăm să ne trimiţi un e-mail.

► Tocmai L-am chemat pe Iisus în viaţa mea (urmează câteva informaţii utile)…
► Poate vreau să-L chem pe Iisus în viaţa mea; vă rog, spuneţi-mi mai multe despre acest lucru…
► Am o întrebare…
Facebook

Adaptat de la „Know Why You Believe” de Paul E. Little, publicat de Victor Books, copyright (c) 1988, SP Publications, Inc., Wheaton, IL 60187. Utilizat cu permisiune

https://www.everystudent.ro/a/dincolo.html?

Ioan Ciobotă: Domnului Dumnezeului tău să te închini

DevoționalImportantMeditaţiiRugăciune 7 martie 2021  Niciun comentariuGabriela Augustinov

6 martie 2021

„’Pleacă, Satano’ i-a răspuns Isus. ‘Căci este scris: <Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti>.’”
(Matei 4:10)

Video AICI.

Doar Domnului Dumnezeului tău să te închini și doar Lui să-I slujești!

Cu mii de ani în urmă, Moise s-a adresat poporului cu următoarele cuvinte, la fel de valabile și pentru noi în ziua de astăzi:

„Fiindcă n-aţi văzut nici un chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un chip cioplit sau o înfăţişare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, sau chipul vreunui dobitoc care se târăşte pe pământ sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pământului.

Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg.”
(Deuteronom 4:15-19)

Așadar, sub nicio formă să nu te închini la nimic altceva, fie mama Domnului Isus Hristos, fie sfinți, fie ființe sau obiecte, orice ar fi, sub nicio formă să nu te închini vreunei creaturi, ci să te închini doar CREATORULUI, lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului Isus Hristos și prin Duhul Sfânt. Atât!

Închină-te lui Dumnezeu din toată inima.

Autor: Ioan Ciobotă

Mai puteti asculta: BIBLIA AUDIO.

https://www.stiricrestine.ro/2021/03/07

Ioan Ciobotă: Domnului Dumnezeului tău să te închini

DevoționalImportantMeditaţiiRugăciune 7 martie 2021  Niciun comentariuGabriela Augustinov

6 martie 2021

„’Pleacă, Satano’ i-a răspuns Isus. ‘Căci este scris: <Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti>.’”
(Matei 4:10)

Video AICI.

Doar Domnului Dumnezeului tău să te închini și doar Lui să-I slujești!

Cu mii de ani în urmă, Moise s-a adresat poporului cu următoarele cuvinte, la fel de valabile și pentru noi în ziua de astăzi:

„Fiindcă n-aţi văzut nici un chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un chip cioplit sau o înfăţişare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, sau chipul vreunui dobitoc care se târăşte pe pământ sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pământului.

Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg.”
(Deuteronom 4:15-19)

Așadar, sub nicio formă să nu te închini la nimic altceva, fie mama Domnului Isus Hristos, fie sfinți, fie ființe sau obiecte, orice ar fi, sub nicio formă să nu te închini vreunei creaturi, ci să te închini doar CREATORULUI, lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului Isus Hristos și prin Duhul Sfânt. Atât!

Închină-te lui Dumnezeu din toată inima.

Autor: Ioan Ciobotă

Mai puteti asculta: BIBLIA AUDIO.

PROTOCOALELE MORȚII

DE IULIAN CAPSALI  /   OPINII   /   Publicat: Luni, 08 martie 2021, 18:30   /   0 comentarii

PROTOCOALELE MORȚII

Am spus de aproape un an de zile că în spitale pacienții covid sunt omorâți cu zile, medicii fiind acoperiți de procedurile de tratament. Evident, am fost catalogat drept „conspiraționist”. 

În ATI, procentul deceselor pacienților intubați, în majoritatea spitalelor de la noi, era de 100%! Primeam informația de la medici și mă cutremuram de indignare și neputință…

Francezii au făcut un film documentar – Mal traites – care dezbate nenorocirea din spitale, datorată protocoalelor impuse politic de OMS și tratamentelor cu medicamente scumpe și inepte, gen Redemsivir (chiar ieri am auzit de o familie infectată cu covid care primește acest „tratament” bun pentru SIDA). Acum avem o explozie, datorată confesiunilor unui cadru medical dintr-un spital din Sibiu, care mărturisește că, din cauza protocoalelor și a comodității și incompetenței unor medici, unii fără nicio experiență reală (rezidenți), au fost uciși pacienți.

Procuratura s-a autosesizat. Însă aceasta este doar o parte a problemei. Mai sunt uciși și pacienții CARE NU AU COVID, sunt bolnavii cronici care nu mai au parte de tratament. Sunt prieten cu un chirurg eminent de la Colentina, profesor universitar, disperat că nu și-a putut face meseria în acest ultim an. Iată însă ce declară managerul spitalului pentru 3dots.com, după ce se plânge că medicii au început deja să părăsească spitalul: „Într-un an, am asigurat internare la puțin peste 3.000 de pacienți COVID, iar într-un an pre-pandemic aveam mai mult de 30.000 de pacienți(!) Când statisticile ulterioare vor arăta și dramele care se pot întâmpla la pacienții

Când statisticile ulterioare vor arăta și dramele care se pot întâmpla la pacienții cu afecțiuni cronice, care nu au putut fi tratați, e o mare problemă”, a afirmat Victor Cauni.

Statisticile deja există, au fost coordonate de prof. Ghețău de la Institutul Național de Statistică din cadrul Academiei Române. Am scris deja cum, la un deces din cauza covid (discutabil și acesta din cauza” tratamentelor” fatale și al bolnavilor în stadii terminale sau cu grave comorbidități, trecuți cu toții la „covid”), au murit 2 (doi) pacienți cronici, care nu au avut parte de tratament. „Sursa majoră a creșterii numărului de decese nu poate fi însă decât creșterea mortalității din alte cauze de deces în contextul marilor dereglări, disfuncționalități și RESTRICȚII LA INTERNĂRI ȘI TRATAMENTE ÎN SPITALE.

Nu ar trebui subestimate nici EFECTELE PSIHOLOGICE NEGATIVE ALE MĂSURILOR RESTRICTIVE, ALE IZOLĂRII ÎNDEOSEBI, ÎN AGRAVAREA UNOR PATOLOGII (subl.mea)”, a afirmat, la începutul lunii ianuarie, prof. Vasile Ghețău, directorul INS. Cine a transformat spitalele în lagăre covid, din care majoritatea a ieșit în pungi negre de plastic? Comandantul Acțiunii, Raed Arafat, fie-i numele turnat în plumbul dezastrului social pe care l-a creat prin distrugerea unui sistem de sănătate care, cu sincope, era viabil. Acum, după acțiunea comandantului, numărăm morții. Va veni și ziua în care vor fi trași la răspundere cei care au impus vaccinarea în masă împotriva Covid-19, o procedură care încă nu și-a arătat tot potențialul letal, pentru că e abia la început. Dar chiar și acum, după două luni, Sistemul se chinuie să ascundă morții.

https://www.activenews.ro/opinii/PROTOCOALELE-MORTII-165626

Cele 10 motive

DE VLAD PÂRĂU  /   OPINII   /   Publicat: Duminică, 07 martie 2021, 00:20   /   1 comentarii

Cele 10 motive

ARTICOLE RELAȚIONATE

Pentru nehotărâții care se întreabă în al 12-lea ceas dacă ARE ROST să iasă împotriva legii violului obligatoriu și universal (sau a vaccinării? carantinării? monitorizării?), iată câteva argumente:
1. Ne va afecta pe toți. Nimeni nu scapă. De la bebeluși, până la angajați și pensionari.
2. Dacă nu ieși acum și te vei trezi mai târziu că nu te supui, vei plăti cu locul de muncă. Și cu libertatea de circulație – pentru că nu vor mai putea călători decât cei cu dovada (pașaport) de vaccinare. La ce am mai intrat în UE, dacă ni se ia și acest din urmă beneficiu?
3. Parlamentarii pe care i-ai votat (din toate partidele) fac un gest de trădare a încrederii acordate, întorcându-se împotriva poporului care i-a mandatat să îi reprezinte interesele.
4. La fel cum nu respectă poporul, nu au frică/rușine nici de protestele populare, cum au demonstrat vara trecută, când puneau la cale legea carantinării obligatorii. DE ACEEA E IMPORTANT SĂ FIM MULȚI. We, the people.
5. Să zicem că ești pro-vaccinare. Știi câte zeci de vaccinuri vor deveni obligatorii prin lege și de la ce vârstă? Știi că protestul nu neagă dreptul tău de a te vaccina, ci se pronunță împotriva abuzului de impunere a obligativității pentru toți? Și cei care nu consimt sunt cetățeni cu drepturi egale. Vaccinații nu ar trebui să se teamă de nevaccinați, dacă tot cred că s-au „imunizat” deja.
6. Cum rămâne cu „My body, my choice”? Mai avem dreptul să decidem singuri asupra propriei pesoane, sau trebuie ca statul să ne reglementeze tot, inclusiv corpul?
7. Dacă tot nu te-am convins, vino și numai de curiozitate. O plimbare de duminică după-amiază. Vezi și ascultă cu propriul cap, fără propaganda tele-vizuinilor și a partidelor. Schimbă idei cu oameni diferiți. Apoi, poți trage singur/ă concluzia „informată”.
8. Nu uita: nu pot ei să vândă cât putem noi să clădim, dacă hotărâm să ieșim din zona de confort și să dăm mână cu mână într-o cauză comună.
9. Protestul e autorizat, la București dar și la Sibiu și, probabil, în alte orașe. Loc e destul. Distanțare naturală. Vino să vezi cu ochii tăi, nu prin masca/filtrul propagandei!
10. Dacă nu tu, dacă nu acum, atunci cine și când? E ultima șansă, înaintea votului marii trădări. Mai târziu nu va mai fi decât „prea târziu”.

https://www.activenews.ro/opinii/Cele-10-motive-165604

Neopăgânismul contemporan

Buturugă Anghel05/03/2021

FacebookWhatsAppTelegramMessengerSkypeRedditLinkedIn

Inteligența artificială, corectitudinea politică (inclusiv în varianta woke) și terapia genică nu au, la prima vedere, prea multe în comun. Însă ele reflectă aceeași credință superstițioasă, magică, în puterea conferită de formule și cuvinte asupra realităților din jur. Sunt mijloace de „împuternicire” și de „emancipare” de cadrele constrângătoare, de fapt de limitele obiective ale firii.

IA transformă tehnologia, mașina, în manipulatoare a realității prin cod și algoritm. Logica nu e foarte diferită de cea a alchimiștilor care căutau piatra filosofală din trecut. O chestiune de combinare de elemente și de formule care îți conferă putere asupra mediului „inteligent”. Modul în care internetul lucrurilor (IoT), adică atașarea unor taguri și cipuri care introduc în rețea obiectele și persoanele, și inteligența artificială, entitatea algoritmică și computațională care le coordonează, este imaginată în ficțiunile utopic/distopice este vădit copiată după mitologia magică. Cu simple gesturi ale mâinii și comenzi ale vocii globul de cristal (uneori aproape reprezentat ca atare) îți arată tot ce vrei, oricând, despre oricine și orice din rețea; obiectele se mută, deschid, închid, transportă, fac orice li se spune, după formula din basme „pun-te masă, strânge-te masă”. Cu adevărat mașina, prin IoT și IA, a devenit un Deus ex machina, de data aceasta instrumentul tehnologic fiind el însuși zeificat.ADVERTISING

Corectitudinea politică este tot despre formule, programare și putere, dar la nivel lingvistic și mental. Luând literal tezele despre realitate ca fiind artificial construită, căci nu există dat și fapt biologic și obiectiv, ci doar construct social, și despre limbaj ca unic și privilegiat mediu de creare și transformare a acestor constructe, acești noi păgâni nu vor doar să controleze limbajul și gândirea, ci vor să creeze propriile noi realități, lumi. Vor să transforme realitatea din jur după bunul plac rostind formulele lingvistice în care e depozitată acea putere pe care, denunțând-o, de fapt, o doresc. Din acest motiv, PC a și evoluat în dialectul exclusivist de astăzi, iar mișcarea woke e asemenea sectelor totalitare. PC e incantație, repetiție, programare neurolingvistică.

Prin terapia genică (TG) revoluționată acum prin oportunitatea oferită de criza (construită) Covid, asistăm la același mit la lucru în domeniul biomedical. Am depășit faza medicinei clasice, a remediilor chimice. Suntem în faza în care avem acces (sau așa credem) la codurile sursă ale ființei biologice: ARN, ADN. Așadar, suntem (sau credem că suntem) stăpânii formulelor care modelează însăși ființa biologică.

Pentru masele largi, AI, IoT, PC, TG sunt mijloace de integrare în noul cult, prin mesmerizare. Pentru marii săi preoți, reprezintă tentative de a ajunge la și a controla după propria voie articulațiile înseși ale realității, bazele sale reproductive, sursele primare ale realității. O tentativă de a ajunge în postura de a re-cripta/re-scrie/re-coda Scripturile lumii.