PNEUMATOLOGIE DUHUL SFÂNT  Thomas Paul Simmons

download - Copie

DUHUL SFÂNT  Thomas Paul Simmons

Există multă confuzie şi eroare în prezent referitor la personalitatea, operaţiile şi manifestările Duhului Sfânt. Conştienţi dar călăuziţi greşit, scolasticii au susţinut păreri greşite despre această doctrină. „Este o chestiune vitală credinţei fiecărui creştin pentru ca învăţătura sa Scripturală să fie văzută în adevărata sa lumina şi să fie susţinută în proporţiile ei drepte” (Bancrof, Teologie Elementară).

PERSONALITATEA DUHULUI SFÂNT

În a atribui personalitate Duhului vrem să spunem că El nu este o energie impersonală, influenţă sau emanaţie. El este o inteligenţă auto-conştientă, auto-determinată, voită, care simte. „Despre personalitate se poate spune că există acolo unde se găseşte unită într-o inteligenţă de singură combinare, emoţie, şi voinţă, sau auto-conştientă şi auto-determinată” (Idem).

Faptul că Duhul Sfânt este o persoană este dovedit de următoarele lucruri –

Menţionarea Lui printre ceilalţi membrii ai TrinităţiiMatei 28:19; 2 Corinteni 13:14.

Asocierea Lui cu alte persoane în relaţie personală. Fapte 15:28.

Atribuirea Lui a emoţiei şi voinţei1 Corinteni 12:11; Efeseni 4:30.

Atribuirea lui a actelor personale

(1) El cercetează lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 1 Corinteni 2:10.

(2)    El vorbeşte. Matei 10:20; Fapte 10:19, 20; 13:2; Apocalipsa 2:7. Vezi şi pasajele de la inspiraţie unde se spune despre Duh că a vorbit prin profeţi şi alţi scriitori ai Scripturii.

(3) El învaţă. Luca 12:12; Ioan 14:26; 1 Corinteni 2:13.

(4)     El conduce şi călăuzeşte Ioan 16:13; Romani 8:14.

(5)      El mijloceşte. Romani 8:26.

(6)      El acordă daruri. 1 Corinteni 12:7-11.

7)            El îi cheamă pe oameni în slujire. Fapte 13:2 şi 20:28.

Reprezentarea Lui ca fiind afectată ca persoană prin actele altora.

(1)  Împotriva lui se împotrivesc, sau ofensează ori întristează oamenii. Isaia 63:10; Efeseni 4:30.

(2)     El poate fi blasfemiat. Matei 12:31.

(3)    El poate fi minţit. Fapte 5:3.

Folosirea pronumelui masculi cu referire la El

În Ioan 16: 13, 14, pronumele masculin grecesc „ekeinos” este folosit cu referire la Duhul Sfânt. Acesta este foarte semnificativ din moment ce cuvântul grecesc „duh” (pneuma) este neutru. Astfel vedem că ideea personalităţii Duhului este aşa de puternică încât ia precedent peste ordinea gramaticală. În Romani 8:16, 26, într-o construcţie mai apropiată, ordinea gramaticală este permisă să aibă avantaj. Acest lucru este adevărat şi în alte locuri. Cu toate acestea el nu anulează, ci slujeşte mai degrabă pentru a accentua, punerea deoparte a ordinii gramaticale în cazul anterior.

Aplicarea pronumelui masculin „parakletos” Duhului.

Acesta este cuvântul grecesc pentru „Mângâietor” în Ioan 14:26; 15:26; 16:7.

„Numele de parakletos nu poate fi tradus prin confort, sau să fie luat ca nume a oricărei influenţe abstracte. Mângâietorul, Instructorul, Patronul, Ghidul, Avocatul, pe care acest termen le aduce înaintea noastră, trebuie să fie o persoană” (Strong, Teologie Sistematică).

RELAŢIA RUSALIILOR CU DUHUL SFÂNT

Duhul Sfânt era în existenţă înainte de Rusalii.

Geneza 1:2; Neemia 9:20; Psalmul 51:11; Isaia 63:10; 2 Petru 1:21. Am văzut că Duhul Sfânt, ca membru al Trinităţii, este co-etern cu Tatăl.

El a avut acces la pământ şi a operat în om înainte de Rusalii

Vezi toate pasajele care urmează după primul pasaj.

El a venit în ziua de Rusalii într-o capacitate specială

Aceasta explică promisiunea lui Hristos de a trimite Duhul. Această capacitate a fost:

(1)  Poate un ante-tip al lui Shekinah.

Numeri 9:15-22; 2 Cronici 7:1-3. Shekinah, în cazul tabernacolului, era pentru conducere, şi în cazul templului aceasta era un simbol al deţinerii şi al posesiunii. Venirea Duhul Sfânt la Rusalii a însemnat ambele lucruri pentru biserică.

(2)    În împlinirea profeţiei şi a promisiunii.

Ioel 2:28; Matei 3:11. Noi nu susţinem, totuşi, că ziua de Rusalii a marcat împlinirea completă şi ultimă a profeţiei lui Ioel. Această zi a văzut doar o împlinirea parţială şi spirituală a acestei profeţii. Într-adevăr cuvintele lui Petru trebuiesc a fi înţelese ca însemnând nimic mai mult decât lucrul mărturisit în acea zi care era acelaşi cu cel pe care l-a prezis Ioel. Împlinirea literală, ultimă şi completă a lui Ioel 2:28-32 va avea loc la convertirea naţiunii evreilor la a doua venire a lui Hristos. Vezi Zaharia 12:9-11; 13:8, 9; Romani 11:26.

(3)    Pentru a împuternici biserica. Fapte 1:4, 8.

(4) Ca mângâietorul şi învăţătorul care rămâne cu credincioşii. Ioan 14:16, 17; 1 Ioan 2:20, 27.

În Ioan 14:17 notaţi că Isus a spus ucenicilor Săi că Duhul „rămâne CU voi, şi va fi ÎN voi”. Aici cele două timpuri – prezent şi viitor, şi cele două prepoziţii – cu şi în sunt semnificative. Aşa cum am notat, Duhul Sfânt avea acces la pământ înainte de Rusalii. El era agentul lui Dumnezeu în creaţie. El i-a inspirat pe profeţi. El a venit chiar şi peste oameni aşa de răi ca Saul şi Balaam. El a regenerat pe oameni. Dar o uniune inseparabilă dintre sufletul credinciosului şi Duhul Sfânt nu a fost formată aşa cum este acum. (Această uniune inseparabilă aşa cum este formată acum este clar arătată în Ioan 7:37-39; Romani 8:26; Efeseni 1:13, 14; 4:30.) În timp ce, prin speciala dispensarea a lui Dumnezeu, Duhul era în profeţi (1 Petru 1:11); totuşi, ca regulă, El era doar CU poporul lui Dumnezeu până la ziua Rusaliilor. Aceasta este arătat mai departe în Ioan 7:37-39. Notaţi explicaţia lui Ioan că binecuvântarea promisă de Hristos putea fi împlinită doar atunci când avea să fie dat Duhul Sfânt, făcând aluzie clară la Rusalii. Chiar şi prezenta Duhului CU poporul lui Dumnezeu înaintea de Rusalii nu era necesar permanentă. Prezenţa Lui putea fi pierdută atunci prin păcat. Astfel s-a rugat David: „Nu lua Duhul Tău Sfânt de la mine” (Psalmul 51:11). Înaintea zilei de Rusalii, credincioşii puteau avea Duhul Sfânt prin rugăciune. Luca 11:13. Dar după ziua Rusaliilor, după cum vom observa mai târziu, nu este nici o indicaţie a faptului că credincioşii ar trebui sau că au cerut Duhul Sfânt. El rămâne acum constant şi inseparabil în credincioşi. (Ioan 20:21, 22 trebuie considerat drept o excepţie, deoarece cei care au primit Duhul erau apostolii, sau anticipatorii Rusaliilor.)

(5)    De a convinge lumea de păcat, neprihănire şi judecată

Ioan 16:8-11. Noi susţinem acest pasaj ca referindu-se în principal la o lucrare indirectă a Duhului. Pentru diferenţa dintre lucrarea directă şi indirectă a Duhului vezi notele de la paragraful cu felul Lui de tratare a lucrării Lui în cei pierduţi.

Venirea Sa la Rusalii a fost dispensaţională şi finală

Nu există absolut nimic pentru a justifica crezul că Rusaliile trebuiesc să se repete în experienţa fiecărui credincios. Aceasta a venit în împlinirea profeţiei definite şi particulare cât şi a promisiunii Aceasta a marcat începutul dispensaţiei speciale a Duhului.

Penticostalismul este cel mai absurd nonsens. Cineva ar putea foarte bine să vorbească despre o repetare a învierii şi a înălţării lui Hristos ca şi cum ar vorbi despre o repetare a Rusaliilor. Rusaliile nu au mai fost şi nici nu vor mai fi repetate. Ceea ce s-a întâmplat în casa lui Corneliu a fost doar ceva suplimentar Rusaliilor (Faptele Apostolilor 10:44-47) şi a fost adus ca Petru să cunoască faptul că şi neamurile erau reconciliate cu Dumnezeu pe acelaşi fundament ca şi credincioşii evrei.

De la Rusalii Duhul Sfânt intră în fiecare credincios la convertire şi nu se depărtează niciodată.

Ioan 7:38, 39; Fapte 19:2; Romani 8:9; Galateni 3:2; 4:6; Efeseni 1:13; 4:30; Iuda 19-20.

Este o nebunie pentru un credincios să se roage pentru Duhul Sfânt, deşi s-ar ruga pentru puterea şi plinătatea Sa. Credinciosul nu are nevoie să se roage ca Dumnezeu să nu ia Duhul Sfânt de la el, căci, chiar dacă credinciosul l-ar întrista pe Duhul şi l-ar stinge (1 Tesaloniceni 5:19) – refuză impulsurile Lui, cu toate acestea, credinciosul este permanent sigilat de prezenţa Duhului (Efeseni 1:13; 4:30).

Prin urmare, credinciosul nu ar trebui să caute nici prezenţa şi nici botezul Duhului Sfânt, ci plinătatea Lui. Efeseni 5:18.

Am arătat că fiecare credincios are Duhul. Rămâne doar să remarcăm faptul că nu este nici o garanţie în Scriptură de a afirma un botez al Duhului astăzi nici în sau după regenerare. Scriptura tace în privinţa noţiunii unui botez cu Duhul pentru această zi. Pasajul la care se face referinţă de obicei, pentru a dovedi un botez al Duhului în regenerare (1 Corinteni 12:13) se referă la botezul în apă. Vezi tratarea acestuia de la paragraful cu botezul în apă.

Credinciosul are tot Duhul Sfânt, dar Duhul nu are de obicei tot credinciosul. Prezenţa lui este una expansivă. El umple atâta din credincios cât este el golit de egoism şi păcat. Astfel îndemnul de a fi plini cu Duhul este un îndemn de predare completă Lui. Cu cât mai complet ne umple El cu atât mai mare va fi manifestarea puterii Sale în vieţile noastre (Fapte 6:3-5; 11:24). Evidenţa plinătăţii Duhului va fi găsită în roada Duhului. Vezi Galateni 5:22, 23.

LUCRAREA DUHULUI SFÂNT

Lucrarea Lui în general.

(1)  El a fost agentul lui Dumnezeu în creaţie. Geneza 1:2.

(2) El a inspirat pe scriitorii Scripturii. 2 Petru 1:21. Vezi şi celelalte pasaje de la paragraful inspiraţiei verbale.

(3)  El este, în general, agentul lui Dumnezeu în toate lucrările lui Dumnezeu. Iov 33:4; Psalmul 104:29, 30; Isaia 40:7; Luca 1:35; Fapte 10:38.

Lucrarea lui în cei pierduţi.

(1)     Lucrarea Lui indirectă din cei pierduţi.

Prin lucrarea indirectă a Duhului în cei pierduţi înţelegem o lucrare pe care el o îndeplineşte în mod mediat prin Cuvânt şi nu în mod imediat prin impactul personal asupra sufletului. Orice lucrarea produsă de Cuvânt este o lucrarea a Duhului, căci El este autorul Cuvântului. Aceasta este dovedit de Fapte 7:51, 52, unde se spune că cei care se împotrivesc din lume faţă de cuvântul profeţilor se împotrivesc Duhului Sfânt.

În lucrarea indirectă a Duhului în cei pierduţi El –

Rămâne cu ei. Geneza 6:3. Această lucrare este făcută prin oameni, cum este Enoh şi Noe, în predicarea Cuvântului.

Pentru a folosi textul de mai sus, aşa cum fac mulţi predicatori, pentru a dovedi că Duhul Sfânt rămâne în mod direct şi imediat cu toţi păcătoşii astăzi şi că El poate fi constrâns să se retragă datorită refuzului omului de a-i ceda, este a folosi greşit aceasta în mod nejustificabil. Pasajul nu face nici o aluzie la lucrarea directă a Duhului, şi nu sugerează că un om poate să alunge pe Duhul. Pasajul pur şi simplu prezintă lucrarea indirectă a Duhului pentru acea generaţie care avea să continue doar pentru 120 de ani; aceasta fiind lungimea de timp care avea să se scurgă înaintea distrugerii acelei generaţii prin potop.

El îi convinge de păcat, neprihănire şi judecată.

Ioan 16:8-11. Prezenţa şi operaţiile Duhului în lume, ca unul care a venit să ia locul şi să continue lucrarea unui Hristos respins şi crucificat, constituie o convingere potenţială de păcat. Dacă Hristos era un impostor, promisiunea Sa despre Duhul Sfânt nu ar mai fi fost împlinită. Este ca şi când fantoma (duhul) unui om ar revenit înapoi să-i bântuie pe ucigaşii lui şi să continue lucrarea pe care ucigaşii au încercat în zadar să o sfârşească. Aceasta ar tinde să-i convingă pe ucigaşi de vina lor şi de a se mărturisi faţă de neprihănirea omului pe care l-au ucis.

La fel este şi cu Duhul Sfânt. Duhul lui Hristos (Romani 8:9; Galateni 4:6). Şi astfel Duhul Sfânt aduce evidenţă de neprihănirea lui Hristos prin a manifesta faptul că El s-a dus la Tatăl şi că El este astfel văzut ca triumfător peste satan, care a căutat în oricare fel să prevină scopul lui Dumnezeu prin Hristos. Prin aceste mijloace El îi convinge pe oameni de păcatul respingerii lui Hristos, şi de certitudinea judecăţii tuturor acelora care rămân în ligă cu satan, deoarece satan este deja judecat (Ioan 12:31). „Această judecare a lui satan a fost asigurată la cruce şi el a fost lăsat în mod potenţial fără de putere” (Bancroft).

Să fie notat faptul că Duhul Sfânt în lucrarea Sa de convingere, „convinge nu în principal de păcatul încălcării legii, ci de păcatul necredinţei, ‚de păcat pentru că ei nu cred în mine’ (Fapte 2:36-37). Şi tot păcatul îşi are rădăcina în necredinţă, aşa că cea mai agravată formă de necredinţă este respingerea lui Hristos. Duhul, totuşi, în declararea acestui adevăr asupra conştiinţei, nu îl stinge, ci din contra, consumă şi intensifică sensul tuturor celorlalte păcate” (Idem, Teologie Elementară).

Referitor la cele spuse mai sus, mulţi susţin că necredinţa este singurul păcat distrugător. Unii ar spune că oamenii o să sufere în iad doar pentru asta. O astfel de noţiune este total contrazisă de Biblie. Vezi Romani 2:5, 6; 7:7-11; Galateni 3:10, 24; 1 Ioan 3:4; Apocalipsa 20:12. Duhul nu convinge doar de păcatul necredinţei, ci de păcat din cauza necredinţei. Adică, El îi arată omului condiţia sa păcătoasă prin a-l face să vadă că îl respinge pe Hristos ca Dumnezeu, astfel arătând rebeliune faţă de Dumnezeu. Necredinţa este simptomul principal al bolii păcatului, a cărui esenţă este nelegiuirea.

Lucrarea indirectă a Duhului, nu numai că i se poate aduce opunere, ci este rezistată în mod constant de păcătoşi. Păcătoşii nu fac nimic decât să se împotrivească Duhului până ce Acesta, prin impactul direct şi personal asupra sufletului, trezeşte pe mortul păcătos spre viaţă. Aşa cum am mai indicat, aceasta este explicată de Faptele Apostolilor 7:51, 52.

Lucrarea Lui directă în cei pierduţi.

Ne referim aici la regenerare; ea este instantanee. Nu poate fi altfel, căci nu se poate să existe un om parţial viu şi parţial mort din punct de vedere spiritual. Pentru acest motiv punem convingerea înaintea regenerării.

Păcătoşii arată evidenţa de grade diferite a convingerii prin perioade de lungime variată. De sigur, aceasta este doar în momentul regenerării în care convingerea atinge intensitatea ei cea mai înaltă. Lucrarea indirectă a Duhului în convingere este adusă la completarea instantanee în momentul în care sufletul mort este trezit la viaţă. Dar convingerea există înaintea trezirii. Vezi experienţa lui Pavel, Faptele Apostolilor 26:14; compară cu 2:37. Notaţi faptul că în pilda oaselor uscate din vale (Ezechiel 37:1-10) a fost un efect produs prin predicare înainte ca Duhul (simbolizat prin suflare) să vină peste ele. Aceasta ilustrează lucrarea indirectă a Duhului în convingere anterioară trezirii.

Lucrarea directă a Duhului în regenerare este irezistibilă. Aceasta nu înseamnă că Duhul violează voinţa. El pur şi simplu lucrează în spatele voinţei. Regenerarea are lor în „regiunile sufletului de sub conştiinţă” (Strong). Aceasta este mijlocul prin care voinţele noastre sunt conformate cu voia lui Dumnezeu în acord strict cu legile voinţei şi ale acţiunii. Vezi capitolul despre liberul agent al omului. Regenerarea este irezistibilă deoarece ea este o lucrarea a lui Dumnezeu, şi nu depinde de voinţa omului (Ioan 1:12, 13). În cadrul regenerării Dumnezeu permite oamenilor să vină la Hristos (Ioan 6:65). În aceste fel El îi dă lui Hristos pe aleşii Săi (Ioan 6:37). Regenerarea este atragerea la care se face referire în Ioan 6:44, 45, în împlinirea ei. Oamenii nu pot face nimic pe placul lui Dumnezeu în timp ce sunt morţi spirituali, fiind în carne (Romani 8:7, 8). Dar atunci când el este trezit la viaţă el este sigur să acţioneze în armonie generală cu voia lui Dumnezeu (1 Ioan 5:4; 3:9). Astfel regenerarea este irezistibilă.

Lucrarea lui în cei mântuiţi.

Am văzut deja că Duhul locuieşte în fiecare credincios. Aceasta este pentru realizarea unei lucrări în credincioşi. Această lucrare constă din –

 Oferirea asigurării mântuirii.

Romani 8:16; 2 Corinteni 1:22; Efeseni 1:14. Duhul nu numai că aduce mărturie de starea de fiu prezentă, ci şi oferă asigurare a mântuirii finale. În acest ultim sens lucrarea Duhului este o „arvună”, care înseamnă o pledare, o parte a preţului plătit în avans drept garanţie că tranzacţia va fi completată. Prezenţa Duhului în inimile noastre ne permite să avem o degustarea a Cerului şi este o garanţie a primirii moştenirii „o moştenire nestricăcioasă, şi neîntinată, şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi. Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi” (1 Petru 1: 4, 5).

Mângâierea, învăţarea şi iluminarea. Ioan 16:7; 1 Corinteni 2:9-12; Efeseni 1:17; 1 Ioan 2:20, 27.

 Călăuzirea în ascultare şi slujire. Romani 8:14; Galateni 5:16; Faptele Apostolilor 8:27, 29; Evrei 8:10.

 Chemarea la serviciu special.

Fapte 13:2, 4. „Duhul Sfânt nu numai conduce cursul general al vieţii creştine, ci El îi cheamă pe oameni pentru lucrare specială, cum ar fi misiunile, predicarea, învăţarea, etc. Acest pasaj nu ne spune cum cheamă Duhul pe oameni, poate pentru că El nu îi cheamă pe oameni în acelaşi fel. Noi trebuie să fim voitori să fim chemaţi, să dorim aceasta, şi apoi să aşteptăm ca Duhul Sfânt să ne cheme. El nu îi cheamă pe toţi la lucrarea de misiune străină, deşi fiecare creştin ar trebui să dorească să răspundă acestei chemări. Totuşi, el îi cheamă pe fiecare dintre creştini la un anumit câmp de lucru, şi îi va călăuzi, dacă ei cedează, spre acel câmp specific” (Bancroft).

 Distribuirea darurilor spirituale.

1 Corinteni 12:4-11. Notaţi că „fiecăruia (adică la fiecare om mântuit) i se dă arătarea Duhului spre folosul altora” (1 Corinteni 12:7). Nici un om mântuit nu ar putea să spună, prin urmare, că lui îi lipseşte abilitatea spirituală în serviciul Domnului.

Împuternicirea în slujire. Fapte 1:8; 1 Corinteni 2:4; 1 Tesaloniceni 1:5.

A face roditor. Galateni 5:22-25

Însufleţirea rugăciunii şi mijlocirii. Romani 8:26, 27; Galateni 4:6.

Călăuzirea spre închinare.

Filipeni 3:3. S-a spus, „În rugăciunile noastre suntem cuprinşi de nevoile noastre, în recunoştinţa noastră de binecuvântări, dar în închinarea noastră suntem cuprinşi de însăşi Dumnezeu”.

În fine, învierea trupului credinciosului. Romani 8:11-23.

http://www.voxdeibaptist.org/Duhul_Sfint_Simmons.htm

PNEUMATOLOGIE DUHUL SFÂNT Edwin Palmer

download - Copie

DUHUL SFÂNT  Edwin Palmer

Duhul Sfânt este o Persoană

Unul dintre semnele distincte ale unui creştin este crezul lui în Duhul Sfânt ca Persoană. Din zilele timpurii ale bisericii până la modernismul din prezent, au existat aceia care au negat personalitatea Duhului într-o formă sau alta. Mulţi aşa zişi predicatori creştini şi teologi se referă la Duhul ca „acesta” şi nu ca un „el”. El îl consideră a fi o influenţă impersonală sau vreo putere ori energie, şi nu a treia Persoană din Trinitate. O astfel de părere ne-ar fura de cele mai mari binecuvântări ale mântuirii noastre. În plus, aceasta nu este biblic.

Biblia ne dezvăluie în câteva feluri faptul că Duhul este o Persoană. În primul rând, aceasta îi atribuie lui o minte, voinţă şi emoţii, care sunt caracteristici exclusive ale unei persoane. Obiectele impersonale nu au aceste calităţi, însă Duhul lui Dumnezeu le are Pavel presupune că Duhul are o minte atunci când scrie faptul că „Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, în afară de duhul omului, care este în el? Tot aşa: nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu în afară de Duhul lui Dumnezeu” (1 Corinteni 2:10, 11). Aici Pavel îi atribuie Duhului Sfânt cunoştinţă, ceea ce o influenţă sau o putere nu le are, dar le are o persoană. Biblia îl descrie de asemenea pe Duhul ca deţinând calitatea personală a unei voinţe. Citim despre aceasta atunci când Pavel, Sila şi Timotei au vrut să meargă în Bitinia, „Duhul lui Isus nu le-a dat voie” (Fapte 16:7). Şi în 1 Corinteni 12:11 Pavel ne spune că Duhul dă multe daruri creştinilor „aşa cum voieşte el”. În ceea ce priveşte emoţiile, Efeseni 4:30 asumă faptul că Duhul poate avea întristare, căci acest pasaj ne porunceşte „Nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu”.

Un al doilea fel prin care Biblia revelează faptul că Duhul este o Persoană este prin a-l pune în juxtapunere cu alte persoane. De exemplu, noi ştim că Tatăl şi Fiul sunt Persoane, aşa că atunci când Isus vorbeşte despre botezarea ucenicilor „în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28:19), el indică prin urmare faptul că Duhul Sfânt este şi el o Persoană, la fel cum sunt Tatăl şi Fiul. Iacov, atunci când autorizează anumite instrucţiuni pentru biserica primară, scrie, „Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o altă greutate decât ceea ce trebuie” (Fapte 15:28). El consideră im mod foarte clar faptul că Duhul Sfânt este o Persoană capabilă de acelaşi gânduri şi idei pe care le-a avut el şi apostolii.

În plus, ar fi de un prisos fără de înţeles a spune că Isus s-a întors din pustie „în puterea Duhului” (Luca 4:14) dacă Duhul era doar o simplă putere impersonală. Citiţi din nou fraza, înlocuind cuvântul putere cu Duhul.

Cât de mulţumitori ar trebui să fim că Duhul este o Persoană! Căci doar faptul că el este o Persoană care ne poate convinge de păcat şi astfel să ne conducă la Dumnezeu, să locuiască în noi şi să ne dea putere peste păcat, să inspire Biblia şi să ilumineze minţile noastre ca să o putem pricepe, ne călăuzeşte ca să ştim care este voia lui Dumnezeu pentru noi, ne conduce în rugăciune, şi cheamă lucrători, bătrâni şi diaconi în slujbele aferente ale bisericii.

Doar pentru că Duhul Sfânt este o Persoană noi am putea să reacţionăm şi nefavorabil faţă de el. Noi ne putem opune, întrista, dispreţui şi blasfemia pe el. Aceasta nu este plăcut pentru el, şi cu siguranţă că va produce durere în noi. Noi nu putem nega niciodată personalitatea Duhului, ci să credem în el şi să experimentăm binecuvântările care ne pot parveni datorită acestui fapt.

Duhul Sfânt este o Persoană Divină

Unii au crezut că Duhul Sfânt este o Persoană, dar ei l-au considerat că este o personalitate creată, şi nu Dumnezeu în sine. Ei şi-au dat seama că Duhul nu este un „acela” impersonal, ci l-au considerat a fi inferior faţă de Tatăl. Biblia, totuşi, atribuie Duhul Sfânt nu doar caracteristici personale, ci şi calităţi divine. Aceste atribute divine îl marchează pe Duhul Sfânt ca fiind Dumnezeu.

Conform Scripturilor, Duhul lui Dumnezeu este omnipotent, căci el are rolul său în creaţie (Geneza 1:2), în providenţă (Psalmul 104:30), în conceperea supranaturală a lui Isus (Luca 1:35), în regenerare şi în echiparea fiecărui creştin cu daruri spirituale.

El este şi omniscient, aşa cum vorbeşte despre el Isaia: „Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L-a luminat cu sfaturile lui? Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L-a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea, şi I-a făcut cunoscut calea priceperii?” (40:13, 14). Pavel vrea să credem acelaşi lucru atunci când spune că „Duhul cercetează toate lucrurile, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu” (1 Corinteni 2:10).

În afară de acestea, Duhul Sfânt poate fi caracterizat ca fiind omniprezent. Psalmistul întreabă în mod elocvent: „Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?” (Psalmul 139:7). El spune că nu poate scăpa niciodată de prezenţa Duhului, nici chiar dacă se urcă în ceruri, sau dacă se coboară în Şeol, sau zboară pe mări, sau se ascunde în întunecimea nopţii. Duhul este pretutindeni. În Noul Testament citim că Duhul locuieşte în credincioşi, şi că numărul mare de creştini nu îl împiedică de la a fi prezent în fiecare.

Evrei 9:14 ne spune că Hristos „prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu” astfel atribuind Duhului Sfânt calitatea divină a eternităţii.

O altă dovadă a divinităţii Duhului se găseşte în faptul că atât Vechiul cât şi Noul Testament face un schimb reciproc al frazei „Duhul a spus” şi fraza „Domnul a zis”.

În fine, simpla cuplare a numelui Duhului Sfânt cu numele Tatălui şi a Fiului, ca în marea însărcinare (Matei 28:19) sau în binecuvântarea apostolică (2 Corinteni 13:14), arată faptul că Duhul este pus la acelaşi nivel ca celelalte două Persoane şi, prin urmare, este considerat a fi divin. Ar fi cel mai incompatibil lucru să cuplăm numele unei fiinţe create cu acela al Divinităţii în expresii atât de strâns legate.

Faptul divinităţii Duhului Sfânt este important pentru noi. Dacă el nu ar fi fost Dumnezeu, el nu şi-ar fi putut îndeplini minunata sa lucrare din creaţie, nici lucrarea sa autoritară din cadrul inspirării, şi nici de iluminarea sa a minţilor oamenilor. Şi nici nu ar fi putut acesta să învingă depravarea noastră pentru a o regenera, a locui în noi şi a ne sfinţi. Am putea foarte bine să fim recunoscători de faptul că el nu este o persoană finită ci o Persoană divină.

Duhul Sfânt este o Persoană Divină distinctă faţă de Tatăl şi Fiul

În cadrul istoriei bisericii au existat aceia care au crezut în personalitatea Duhului Sfânt şi în divinitatea sa, dar care au accentuat atât de mult unitatea Trinităţii încât ei au negat faptul că erau trei Persoane distincte în Dumnezeire. Au fost aceia din secolul al 3lea care l-au descris pe Dumnezeu ca apărând în creaţie ca Tată, mai târziu în istorie ca Fiul, şi în fine făcându-şi apariţia ca Duhul Sfânt. Conform părerilor lor nu existau în mod simultan trei Persoane în Dumnezeire. Dar unica Dumnezeire era numită Tatăl odată, Fiul altă dată, şi Duhul în al treilea timp. Sau că Tatăl s-a schimbat în Fiul, şi mai târziu în Duhul Sfânt.

Aceste teorii, de asemenea, sunt o depărtare de la revelaţia Scripturii. Anumite texte biblice sunt destul de clare în a arăta că există trei Persoane distincte şi nu doar diferite manifestări ale aceluiaşi Dumnezeu. Atunci când Isus a fost botezat, de exemplu, vocea Tatălui s-a auzit din ceruri spunând, „Tu eşti Fiul meu preaiubit, în tine îmi găsesc plăcere”. În acelaşi timp, Duhul s-a coborât peste Isus sub forma unui porumbel. Cele două apariţii simultane ale acestor trei Persoane face imposibilă interpretarea Dumnezeirii doar ca o unitatea. Acelaşi lucru poate fi spus despre afirmaţia lui Isus, „Voi ruga pe Tatăl şi el vă va da un alt Mângâietor” (Ioan 14:16). În mod similar, Fapte 2:33 face o distincţie clară dintre cele trei Persoane al Dumnezeirii „S-a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu [adică Isus], şi a primit de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt”.

Este o binecuvântare diferită să ai un Dumnezeu care nu este doar o singură Persoană ci trei. Aceasta face o Trinitatea bogată. Căci nu numai că există un Tată care ne iubeşte şi îi pasă de noi, ci şi un Hristos care a obţinut mântuirea noastră pentru noi şi Duhul Sfânt care locuieşte în noi şi aplică mântuirea în vieţile noastre.

Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul

Există între aceste trei Persoane ale Trinităţi o relaţie definită şi ordine. Deoarece cele trei Persoane sunt în mod egal Dumnezeu, nu trebuie să ne gândim că ele sunt toate la fel. Fiecare are proprietăţi distincte şi relaţii faţă de celelalte. Între prima şi a doua Persoană, de exemplu, există relaţia Tatălui şi Fiului. Din veşnicie Tatăl l-a născut pe Fiul. Duhul Sfânt nu l-a născut pe fiul, ci doar Tatăl.

Într-o manieră similară, există o relaţie de neschimbat dintre Duhul Sfânt şi celelalte Persoane ale Dumnezeirii; Duhul Sfânt purcede în mod veşnic din Tatăl şi Fiul. Este dificil să descriem ceea ce se înţelege prin procesiunea Duhului lui Dumnezeu; noi putem face mai mult decât să repetăm cuvintele Scripturii, din moment ce Scripturile nu explică acest termen. Este remarcabil însă faptul că Biblia nu spune că Duhul Sfânt a fost născut de Tatăl aşa cum a fost Hristos, şi nici că el a fost născut de Hristos. Dacă aceasta ar fi fost adevărat, atunci, aşa cum au enunţat şi Părinţii Bisericeşti, Duhul ar fi fost ori un frate al lui Hristos ori un nepot al Tatălui. Dar Biblia evită cu atenţie termenul de născut în relaţie cu Duhul Sfânt. Aşa cum  pune în mod corect Crezul Atanasian, el „nici nu a fost făcut, nici creat, nici născut, ci a purces”. Acest cuvânt purcede este folosit de Isus în Ioan 15:26, unde el spune, „Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine”.

Numele Duhului oferă o altă aluzie în ceea ce priveşte această relaţie intra-trinitariană. Căci aşa cum numele de Tată arată relaţia sa cu Fiul, şi numele Fiul descrie relaţia sa cu Tatăl, la fel numele Duh indică spre relaţia Duhului faţă de celelalte două Persoane: este una în care el este insuflat, căci aceasta este înţelesul în sine a numelui Spirit.

Trebuie să ne reamintim, totuşi, că deşi Duhul purcede sau este insuflat de Tatăl şi Fiul, el încă este Dumnezeu în întregime. Procesiunea sa nu înseamnă că este inferior Tatălui sau Fiului, cu mai mult decât generarea Fiului înseamnă că el u este la o egalitate cu Tatăl. Secretul stă în faptul că Duhul a fost insuflat în mod veşnic, aşa cum şi Fiul a fost născut în mod veşnic. Nu a existat niciodată un timp în care Duhul să nu fi fost insuflat. El era coexistent din veşnicie cu Tatăl şi Fiul. A spune că el a purces sau că a fost insuflat de către Tatăl şi Fiul nu implică faptul că el este mai puţin Dumnezeu, ci doar indică relaţie pe care el o susţine din veşnicie faţă de celelalte două persoane ale Trinităţii.

Ar trebui să fie de asemenea notat faptul că Duhul purcede atât de la Tatăl cât şi de la Fiul şi nu numai de la Tatăl. Că el purcede de la Tatăl este evident din Ioan 15:26, dar nu este la fel de clar că el ar purcede şi din Fiul. Aceasta însă poate fi dedusă din acele pasaje care ne spun că Isus trimite Duhul în lume şi l-a suflat peste ucenici (Ioan 15:16; 16:7; 20:22). Căci insuflarea temporală implică o insuflare eternă. Aceasta reflectă o anumită autoritate pe care o are Fiul chiar în cadrul relaţiilor intra-trinitariene. În plus, Duhul nu este numit doar „Duhul Tatălui”, ci şi „Duhul Fiului” (Galateni 4:6), „Duhul lui Hristos” (Romani 8:9), şi „Duhul lui Isus Hristos” (Filipeni 1:19).

Relaţia Duhului cu celelalte două Persoane explică de ce Duhul Sfânt este considerat a treia Persoană a Trinităţii şi nu prima sau a doua. Tatăl este primul deoarece el îl naşte pe Fiul. Fiul este a doua Persoană deoarece el este născut. Duhul Sfânt este a treia Persoană deoarece el purcede atât de la Tatăl cât şi de la Fiul.

Este remarcabil faptul că aceeaşi ordine a Trinităţii este revelată în istorie, aşa că nu este decât după ce primele două Persoane au apărut în prim plan în succesiune ca Duhul Sfânt să apară în proeminenţă. De la vremea creaţiei până la timpul lui Hristos, Tatăl era cel ce era mai proeminent în lume. El era cel care a primit slava principală în creaţie şi cu care s-a preocupat Israel în Vechiul Testament în principal. Atunci când a venit Hristos, Tatăl nu a apărut aşa de evident, Duhul Sfânt nu apăruse încă în plinătatea sa, şi Hristos a jucat un rol mult mai proeminent. După întrupare, totuşi, Hristos s-a înălţat la cer, şi a treia Persoană a Trinităţii a apărut pe scenă mai mult decât celelalte. Aceasta deoarece cele trei Persoane au o ordine definită în Trinitate, această ordine se revelează pe sine în istorie, aşa încât fiecare Persoană apare în istorie în aceeaşi ordine în care este găsit în însăşi Trinitate.

Se poate de asemenea observa că datorită faptului că Duhul Sfânt este insuflat de Tatăl şi Fiul în Trinitate că acesta a fost Duhul Sfânt, şi nu Tatăl sau Fiul, care a fost insuflat peste biserică la Cinzecime. Aceasta corespunde faptului deoarece a doua Persoană a Trinităţii este un Fiu în Trinitate, el avea să fie Fiul întrupat pe pământ. În mod similar, deoarece prima Persoană din Trinitate este Tatăl din Trinitate, tot el este şi Tatăl credincioşilor.

Acestea sunt câteva din aspectele relaţiei Duhului Sfânt faţă de celelalte persoane ale Trinităţii. Deşi nu înţelegem prea mult din această relaţie, nu ar trebui să ignorăm ceea ce a revelat Duhul ci, din contra, să ne bucurăm de faptul că el şi-a călăuzit biserica într-o definiţie despre sine şi a relaţiei sale cu celelalte două Persoane, oricât de limitată ar fi definiţia. Căci toată revelaţia sa are un scop şi nu trebuie trecut cu vederea.

În ceea ce priveşte rezultatele practice ale doctrinei insuflării Duhului lui Dumnezeu, ele au ajuns destul de departe. În anul 1054 Creştinătatea a fost împărţită în Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă din Est. Deşi erau mulţi factori de bază, o piatră de poticnire a fost faptul că acei creştini din est credeau că Duhul Sfânt purcede doar din Tatăl, în timp ce bisericile din vest au mărturisit odată cu Conciliul de la Toledo (589) că Duhul purcede de la Tatăl „şi Fiul” (filioque, adică, din fiul, termenul care simboliza diferenţa). Ca rezultat al acestor diferenţe, Estul s-a separat de Vest şi astăzi biserica din Est are un număr de membrii de peste 160 de milioane. Astfel această doctrină are enorme eforturi practice, şi dacă aceasta nu ar fi fost formulată de Părinţii Bisericeşti cu 1500 de ani în urmă, astăzi ar fi fost o chestiune arzătoare, afectând vieţile bisericii noastre. De aceea are trebui să fim recunoscători pentru cunoştinţa pe care Duhul Sfânt ne-a dat-o în această chestiune.

Ba mai mult, Abraham Kuyper a arătat în mod tăios, că o negarea a lui filioque duce la un misticism nesănătos. Aceasta tinde să izoleze lucrarea Duhului Sfânt în vieţile noastre de lucrarea lui Isus. Răscumpărarea prin Hristos este pusă în fundal, în timp ce lucrarea de sfinţire a Duhului este adusă în faţă. Accentul este din ce în ce mai mult pe lucrarea Duhului din vieţile noastre, care tinde să ne conducă la o independenţă de Hristos, biserică, şi Biblie. Sfinţirea poate fi întrevăzută mai largă decât justificarea, comuniunea subiectivă cu Duhul mai largă decât viaţa obiectivă a bisericii, şi iluminarea Duhului mai largă decât Cuvântul. Kuyper crede că aceasta a fost cazul la o anumită extindere în biserica din Est, ca rezultat al negării faptului că Duhul purcede atât din Fiul cât şi din Tatăl.

Astfel vedem că lungile dezbateri teologice care au loc la conciliile bisericeşti şi sinoade au uneori o mare influenţă. Deciziile lor se preling din vârful rangului, deşi dezbaterile preiau riscul de a fi acuzate de subterfugiu. Trebuie să fim recunoscători pentru revelaţia preţioasă pe care ne-a dat-o Duhul Sfânt despre locul său în Trinitate, dar nu ar trebui să fim satisfăcuţi cu simpla cunoaştere intelectuală. Mai degrabă, bazat pe aceasta, trebuie să tindem să cunoaştem în mod experimental Duhul şi lucrările sale.

http://www.voxdeibaptist.org/Duhul_Sfint_Palmer.htm

Jocurile Video folosite ca momeală de recrutare a tinerilor de către armatele lumii

download - Copie

Autor: Adrian Pătrușcă26 august 2020

    war games

În 2002, US Army, aflată într-o penurie de recruți, a apelat la jocurile video pentru a găsit amatori dornici de înrolare. Rezultatul: în următorii trei ani, a înregistrat o creștere cu 40% a numărului de recruți.

Forțele armate americane și britanice suferă în prezent o nouă penurie de cadre. Drept urmare, ele au decis să recurgă la strategia de acum două decenii, profitând de ameliorarea jocurilor video și de talentele gamerilor, cu speranța că vor reuși din nou să trezească interesul tinerilor.

„Istoria recrutării tinerilor grație jocurilor video este vastă”, spune Nick Robinson, profesor la Universitatea din Leeds, citat de Slate. Încă din 2003, gaming-ul reprezenta al patrulea factor de angajare în armata americană.

Jocurile video cu război deschid gustul pentru aventură, iar acest lucru a fost înțeles rapid de armate.

În 2019, armata britanică a provocat o polemică intensă creând un joc de simulare distribuit ca supliment pentru cumpărătorii revistelor PlayStation și XBox.

Grație jocurilor video, tinerii au oportunitatea de a trăi misiunile soldaților trimiși pe front, dar și de a-și dezvolta simțul de observație, capacitatea de a rezolva rapid probleme, și inteligența, au observat șefii militari.

Sesizând acest formidabil potențial, ei au împins conceptul mai departe, creând echipe de e-sport ale armatelor, care participă la turnee, pentru a sensibiliza o parte și mai mare dintre tinerii adulți.

Însă jocurile video nu sunt doar un mijloc de a ralia un număr mare de tineri. Interesul armatei merge mai departe.

„Sistemele de armament sunt astăzi adesea comandate la distanță, ceea ce necesită stăpânirea unei enorme cantități de informații”, explică Robinson.

Gaming-ul formează tineri supernatrenați, care stăpânesc la perfecțiune instrumentele digitale și telecomanda. Așadar, gamerii sunt niște soldați potențiali dotați cu inteligență și cu capacitate de analiză excepțională, ceea ce îi face apți pentru pilotarea dronelor și a altor aparate teleghidate.

În plus, echipele de e-sport funcționează grație unei comunicări foarte eficiente și știu să se organizeze pentru a pune în aplicare tactici comune împotriva inamicului, calități intens căutate pe teren.

Totuși, jocurile video au și limite: „Când soldații vorbesc despre experiența câmpului de luptă”, spune Robinson, „ei evocă adesea miroul morții și al războiului, ceea ce nu poate fi reprodus (deocamdată) într-un joc”.

Viitorul recrutării prin intermediul jocurilor video nu este prea sigur. Numeroase voci se ridică împotriva acestei practici, acuzate că „militarizează” copiii.

În Statele Unite, membra Camerei Reprezentanților Alexandra Ocasio-Cortez, una dintre exponentele extremei stângi a Partidului Democrat, a încercat să promoveze un amendament care ar fi interzis recrutarea de soldați prin intermediul platformei de streaming de jocuri video Twitch.

Propunerea ei a fost însă respinsă de Congres.

Te-ar putea interesa și:








https://evz.ro/jocurile-video-folosite-ca-momeala-de-recrutare-a-tinerilor-de-catre-armatele-lumiijocurile-video-folosite-ca-momeala-de-recrutare-a-tinerilor-de-armatele-lumii.html?utm_source=onesignal&utm_medium=onesignal

Isus din evanghelii (20)

download - Copie

toma

Publicat pe 23 august, 2020 De danutj

Învierea lui Isus îi surprinde pe toți ucenicii, deși au fost anunțați de învățător că acest eveniment va avea loc, așa cum au profețit și Scripturile. Întregul tablou este constituit din câteva scene vii, prezentate atât de natural de autor încât invită cititorul să participe direct la tot ceea ce se prezintă în textul biblic. Geniul autorului biblic ne pune în față o proiecție vizuală deosebit de sugestivă, aproape cinematografică, ce ne implică gradual pe fiecare în retrăirea acestui episod din viața celor ce l-au urmat pe Mântuitorul. Figura lui Isus cel înviat apare progresiv, din căutările, suferința și speranța renăscută a ucenicilor. Fiecare scenă contribuie narativ și simbolic la prezentarea lui Cristos ca biruitor al morții și împlinitor al iconomiei lui Dumnezeu în lume. De asemenea, cu fiecare pas, suntem confruntați cu propriile trăiri și întrebări, cu evaluarea imaginii pe care o avem despre Isus și cu revelația pe care o aduce evenimentul învierii.

Tăcerea evangheliei cu privire la ziua de sâmbătă este enigmatică. Isus este pus în mormânt și totul încremenește parcă odată cu dispariția învățătorului. Lucrurile revin la viață cu o provocare ce ridică întrebări și invită la acțiune. În tip ce bărbații stăteau încuiați de frica iudeilor, femeile par mai curajoase și decid să meargă la mormânt duminică dimineață devreme, după ce a trecut Sabatul. Textul biblic o menționează doar pe Maria Magdalena și faptul că ea găsește mormântul gol. Urmează un cadru care este demn de un Oscar. Acțiunea crește brusc în viteză și intensitate. Maria aleargă la apostoli, iar apoi Petru și ucenicul iubit (cel mai probabil Ioan) aleargă la mormânt. Autorul biblic este dispus să dea aici mai multe detalii care nu par a fi semnificative, așa cum este cursa câștigată de ucenicul mai tânăr, prezența fâșiilor de pânză de pe jos sau poziția ștergarului. Deși Isus este absent, persoana sa emană atâta forță și îi animă profund pe cei doi discipoli. Vestea că el nu mai este în mormânt le dă oare speranță sau le mărește suferința? Nu știm. Dar este mecanismul care a declanșat ieșirea lor din starea de amorțire, din blocajul pe care l-a adus moartea lui Cristos. Însă moartea nu are ultimul cuvânt. Prezentarea detaliată a acțiunii și descrierea mormântului gol fac parte din intenția Scripturii de a ne vorbi despre faptul că Isus nu a rămas închis de moarte. „Celălalt ucenic”, care a alergat mai repede, a intrat al doilea în mormânt și a văzut și el că nu mai este nimeni. Doar despre el textul biblic ne spune lapidar că a crezut. Ce a crezut? În înviere sau în faptul că Isus lipsește, așa cum a anunțat Maria? Textul biblic rămâne provocator și ne cere să ne plasăm acolo, să facem cursa alergării alături de discipoli, să privim în mormânt și să ne punem întrebări sau să lăsăm ființa să tresară și să iasă din amorțire. Realitatea învierii îl ascunde pe Isus privirii și orizontului experienței așa cum a fost disponibilă înainte de moartea sa, însă acest tip de absență îl face prezent altfel. Lipsa sa din mormânt îi invită pe ucenici la reflecție, la reevaluarea trecutului și la orientarea responsabilă către misiunea încredințată de Cristos.

Scena a doua vine ca urmare a insistenței suferinde a femeilor de a găsi un răspuns cu privire la lipsa lui Isus din mormânt. Plânsul Mariei exprimă o suferință adâncă. Pe lângă faptul că învățătorul a murit, acum lipsește din locul în care a fost așezat după ce a fost coborât de pe cruce. Durerea și insistența femeii primesc un răspuns neașteptat din partea lui Dumnezeu. Așa cum la naștere îngerii se manifestă și anunță venirea Fiului lui Dumnezeu în lume, acum ei se arată Mariei pentru a pune o întrebare, pentru a răscoli ființa omului ce caută adevărul. Învierea lui Cristos este o renaștere și reprezintă ieșirea omului de sub cădere și moarte, iar mesajul evangheliei cu privire la această realizare a lui Isus trebuie vestit tuturor. Al doilea Adam se ridică din moarte și inaugurează o nouă perioadă a istoriei omenirii, iar îngerii îi invită pe oameni să primească acest mesaj și să îl transmită mai departe. Dimensiunea interogativă lansată de îngeri este continuată apoi de Isus Cristos cel înviat. Maria nu are încă ochii deschiși să îl recunoască pe Isus și crede că este grădinarul. Abia atunci când i se rostește numele ea pricepe că în fața ei este cel pe care l-a văzut murind și a fost îngropat. Dar pentru a avea această claritate a privirii, textul ne spune că a mai fost nevoie de o întoarcere a Mariei, de o răsucire a ființei ei, de o transformare pe care o face credința, de o deschidere către prezența lui Isus cel înviat pentru care nu este suficientă privirea sensibilă. Această transformare a Mariei este încununarea unei experiențe alături de Isus și ceilalți ucenici, rodul căutării și dorinței de a urma calea lui Cristos. Pentru Maria, Isus nu mai este doar învățătorul, ci Domnul. Prin declarația ei, asistăm la formularea concisă a mesajului creștin care îl vestește lumii pe Isus Cristos ca om și Dumnezeu, ca cel care a trăit pentru a învinge păcatul și moartea. Maria apare în acest pasaj ca modelul ucenicului prin excelență și calea pe care trebuie să o urmeze omul pentru a găsi răspunsurile la întrebările fundamentale. Încântarea și entuziasmul ei că l-a găsit pe Isus sunt temperate de mesajul legat de ultima parte a misiunii lui Cristos. Învierea este urmată de înălțarea omului la dreapta lui Dumnezeu, iar prin acest act Isus se identifică complet cu noi cei din istorie. El subliniază că este fratele nostru, că se duce la Tatăl lui și la Tatăl nostru, la Dumnezeul lui și la Dumnezeul nostru. Învierea deschide drumul omului către Dumnezeu, iar Fiul lui Dumnezeu întrupat ne invită și ne arată calea către viața veșnică. Aparenta distanță pe care o pune Isus între el și Maria este acum clarificată de direcția și orientarea pe care trebuie să o aibă ucenicul în lume. Suntem chemați să îl urmăm pe Isus pentru a atinge destinul său, care este unirea cu Dumnezeu și dobândirea statutului de fii ai lui Dumnezeu. Isus a ajuns acolo deja și ne cere să îl urmăm, ne-a deschis tuturor calea și ne arată care este sensul existenței noastre. El este atât Marele Preot, cât și jertfa, este atât calea, cât și scopul nostru, este atât fratele, cât și Domnul nostru. Această identitate a lui Cristos nu produce ambiguitate, ci curaj și deschidere, bucurie și încredere.

A treia scenă se petrece seara. După o zi lungă de întrebări și emoții, speranțe și iluzii consumate în mica comunitate a celor ce l-au urmat pe învățător, se realizează minunea apariției sale. Se așteptau oare? Cei doi ucenici au găsit mormântul gol, iar Maria le-a adus mesajul că l-a întâlnit pe învățător și că a înviat dintre cei morți. Însă tensiunea nu a trecut. Textul biblic subliniază că discipolii erau încă animați de frică, se temeau că liderii religioși vor continua să acționeze mai departe și ei vor putea fi victime, așa cum a fost și maestrul lor. Însă tensiunea trebuie să fi fost mărită și de cele întâmplate peste zi, de dispariția trupului din mormânt, de pretenția Mariei că l-a văzut pe Isus înviat. Probabil că lucrurile au fost și mai complexe, de vreme ce Cristos le adresează mesajul „Pace vouă!” și apoi îi invită să vadă semnele crucificării ca să fie convinși că el este cu adevărat. Apariția bruscă a lui Isus este revelatoare și detensionează situația imediat. Din nou, foarte laconic, textul biblic nu insistă pe reacția ucenicilor, ci ne spune doar că s-au bucurat că l-au văzut pe Isus. Ca și în cazul declarației Mariei, acum învățătorul este numit Domnul, identitate pe care discipolii trebuie să o transmită mai departe. De pe această poziție, se conturează un cadru sugestiv care corespunde cu cel din cartea Facerii și momentului creației omului. Marea realizare a Fiului lui Dumnezeu devine un nou început și baza pentru o nouă creație. Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, insuflă o viață nouă ucenicilor, potrivit unui nou statut pe care aceștia îl dobândesc prin Isus Cristos. Unirea omului cu Dumnezeu este realizată de Isus cel înviat, iar acest destin este acum împărtășit tuturor celor ce cred prin iconomia Duhului Sfânt. Învierea corespunde cu împlinirea promisiunii divine potrivit căreia omul primește viața veșnică și statutul de fiu înfiat. Ideea trimiterii ucenicilor în lume a fost enunțată deja în rugăciunea sacerdotală și este reluată și aici. Misiunea discipolilor reprezintă continuarea misiunii lui Isus, cu autoritatea primită de la Dumnezeu Tatăl. Ca parte a noii creații care se dezvoltă în lume, ucenicii devin agenții și slujitorii învierii, ai renașterii la care sunt invitați toți oamenii, în parteneriat cu lucrarea eficientă a Duhului Sfânt.

Ultima parte a capitolului al douăzecilea anticipează marea întrebare cu privire la credința în înviere pentru toți ucenicii care vor urma, care nu au fost de față să-l vadă pe cel revenit din moarte la viață. Apostolul Toma îl anticipează pe ucenicul care nu a fost de față atunci când Isus i-a invitat pe discipolii săi să se apropie și să vadă semnele cuielor și lovitura din coasta sa. Pe nedrept, el a rămas etichetat drept necredinciosul, uitând că ceilalți frați ai lui au avut același comportament când femeile au adus vestea cu privire la învierea lui Isus. Cu riscul unei repetiții evidente și pentru unii de prisos, când Isus se arată din nou peste o săptămână, îl invită pe Toma să vadă și să atingă așa cum a făcut-o și la prima apariție cu ceilalți. Însă intenția autorului biblic este la fel de clară, așa cum s-a întâmplat cu Maria. Toma este tipul ucenicului care este invitat să creadă pe baza cuvintelor celor ce l-au văzut pe Cristos înviat. Inițiativa lui Isus de a se revela produce o răsturnare de situație care ne amintește de reacția Mariei când își aude numele rostit. Prin gura acestui discipol se declară o formulă de credință unică în tot Noul Testament („Domnul meu și Dumnezeul meu”) și în dreptul său este afirmată cea mai importantă fericire la care poate accede omul în lume, aceea de a crede pe Dumnezeu pe cuvânt. Apostolul Toma completează titlul de Domn pe care ucenicii l-au folosit pentru Isus cel înviat cu cel de Dumnezeu pentru a indica identitatea sa de Fiu etern al Tatălui, cel care a lăsat slava sa divină pentru a veni în lume ca slujitor umil. Mesajul lui Toma reprezintă miezul proclamării creștine care afirmă că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a adus lumii viața veșnică prin tot ceea ce a trăit și a realizat. El este al doilea Adam, începutul unei noi creații la care este invitat orice om să participe prin credință. Aparent, Toma răspunde acestei invitații printr-o credință bazată pe semne evidente, pe o participare efectivă la un eveniment concret pe care l-a putut verifica empiric. Însă lucrurile nu stau așa. Ca noi toți, poate, Toma a cerut semne concrete, dar credința nu s-a născut pe baza lor, ci pe o transformare lăuntrică.

Isus nu se arată deodată omului pentru a convinge și a înlătura orice îndoială. Apariția sa nu a produs niciun efect dacă nu a existat organul propice pentru a recepta prezența sa. Maria îl vede și nu îl recunoaște decât după ce ființa sa realizează o răsucire, o reorientare pe care o produce doar credința. Învierea se adresează credinței, și nu evidențelor, așa cum o subliniază glosa scurtă de la finalul capitolului. Încrederea în Isus și acceptarea realității învierii implică în totalitate persoana credinciosului, o marchează profund cu întrebări, îndoieli, emoții și odihna activă a unei întâlniri care redefinește și repoziționează viața ucenicului pentru totdeauna. Apropierea noastră de Cristos cel înviat nu poate ocoli confruntarea cu suferința morții și posibilității pierderii lui Isus, cu angoasele întrebărilor legate de identitatea sa și cu așteptările noastre care nu primesc întotdeauna răspunsul sau soluția dorită. Evanghelia ne prezintă adevărul învierii ca o realitate spre care ne mișcăm cu toții și care, în același timp, are nevoie de inițiativa lui Cristos de a face pasul decisiv către noi. Nu l-am putea întâlni pe Isus cel înviat dacă nu l-am căuta. Și nu l-am putea găsi, dacă el nu ne-ar căuta pe fiecare dintre noi în chiar miezul vieții noastre, în complexitatea întrebărilor și sentimentelor cu care ne confruntăm. Isus cel înviat pare mai distant și dă impresia că impune deja un respect și o poziție nouă față de experiența avută cu ucenicii înainte de moartea sa. Această senzație vine din intenția autorului biblic de a deschide câmpul acțiunii și interacțiunii de la grupul restrâns al celor cărora Isus li s-a arătat în ziua învierii către toți ucenicii care vor crede pe baza mărturiei lor, fără să-l fi văzut și pipăit pe Cristos precum Toma. Isus este învățătorul apropiat și intim legat de viața ucenicilor, dar este și Domnul și Dumnezeul nostru. Este omul aproape de fiecare dintre noi, accesibil și deschis fiecăruia la dialog, prietenie și iubire, dar exigent și cu standarde la care ne cere să aspirăm fără compromisuri, cu o autoritate pe care nu o putem neglija, cu o identitate care nu ne va fi comodă niciodată. El este Dumnezeu-omul care coboară spre fiecare și ne cere apoi să urcăm cu el pe treptele jertfei de sine către înviere și viața veșnică alături de Duhul Sfânt și de Tatăl.

Dănuț Jemna

https://danutj.wordpress.com/2020/08/23/isus-din-evanghelii-20/#more-774

Mana profetică – Victoria este a ta!

download - Copie

Mana profetică – Victoria este a ta!

Există printre credincioși o tendință generală, și anume aceea de a se angaja în bătălii pentru anumite lucruri de care doar Dumnezeu ar trebui să Se ocupe. Dumnezeu este aici ca să lupte pentru noi, deoarece El vede ceea ce noi nu putem vedea. Dumnezeu nu este niciodată cufundat în somn. El este întotdeauna ajutorul nostru în vremuri de nevoie. Tot ceea ce trebuie să facem în această vreme de încercări și necazuri este să chemăm numele Lui. Doar atunci când chemi numele Lui ești izbăvit și El îți va da odihnă.

Citeste mai departe

Mana profetică – Aleargă pe calea cea dreaptă!

Duhul Sfânt ne face de cunoscut că suntem într-un sezon nou pentru rugăciuni intense și dorințe aprinse, de a face loc în inimile noastre adevărului lui Dumnezeu și perspectivei pe care Dumnezeu o are cu privire la orice lucru. Nu alege să alergi pe calea confortului și a poftelor firii, ci pe calea poruncilor lui Dumnezeu. Întoarce-te la lucrurile fundamentale – iubește-L pe Domnul cu TOATĂ inima ta, cu TOT cugetul tău, cu TOT sufletul tău, cu TOATĂ tăria ta, și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Fie ca Domnul să ne dea har să iubim cu iubirea Lui!

Citeste mai departe

Mana profetică – S-a sfârșit!

Domnul mi-a vorbit astăzi spunându-mi: „Vorbește copiilor Mei astfel: „S-a sfârșit.” Simt că Domnul le vorbește acelora care au trecut printr-o perioadă lungă de încercări și dificultăți, însă în tot acest timp ei nu au renunțat la încrederea lor în Domnul, la faptul că El va lucra în dreptul lor. Domnul le spune că această perioadă a luat sfârșit. Vor vedea o schimbare dramatică în săptămânile ce vor urma, dacă vor continua să creadă, sa primească și să mediteze în duhul lor la acest cuvânt.

Citeste mai departe

Mana profetică – Protejează-ți relațiile…

Familia, căsătoria, relațiile între frați vitregi sau surori vitrege și toate relațiile în general se află, într-o formă sau alta, mereu sub amenințare. Dinamica, limitele și maturitatea relațiilor sunt testate în mod regulat. Am afișat mai jos un extras dintr-un mesaj al lui Danny Silk, care mie personal mi-a atins inima, și care sunt sigur că te va ajuta în efortul tău de a zidi relații puternice cu cei din jurul tău. Este atât de trist să vedem cum părinți și copii îngăduie ca dezbinările doctrinale să slăbească cea mai prețioasă entitate: familia.

Citeste mai departe

Mana profetică – Crește în cunoștința lui Dumnezeu!

Mulți oameni caută să dobândească cunoștința, dar o caută în diferite alte surse decât Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu te cheamă azi să cauți cunoștința Lui fiindcă doar prin cunoștința Lui vei ști ce decizii trebuie să iei. Cunoștința lui Dumnezeu ne determină să luăm decizii care vor avea ca efect propășirea noastră. Văd pe cineva care a căzut în capcana de a crede tot ceea ce oamenii din jurul lui spun, convingeri false ce duc la distrugere.

Citeste mai departe

Mana profetică – Încrede-te în Mine!

Am văzut un pod. De o parte a podului iarba era neagră si devastată de foc. De cealaltă parte, iarba era luxuriantă și verde. Pe pod am văzut stând o femeie, în jur de 40 de ani, cu părul șaten, indecisă, în timp ce teama de necunoscut îi învăluia inima. Îl văd pe Domnul întinzând mâna spre ea, spunându-i: „Vino, încrede-te în Mine, căci anii în care ai fost abandonată și abuzată se vor sfârși, dacă ai încredere că voi avea grijă de tine. Trebuie însă să treci podul și să părăsești teama pentru viitor, fiindcă viitorul tău este în mâna Mea. Tu doar încrede-te în Mine!”

Citeste mai departe

Mana profetică – Fii plin de bucurie

Domnul îi cheamă pe mulți oameni care au fost dezamăgiți și descurajați într-un loc al celebrării. Dumnezeu îi cheamă pe mulți oameni să se apropie de El și să celebreze prezența Sa în viețile lor. Domnul spune că deși circumstanțele în care te găsești acum nu sunt prea încurajatoare și nu îți oferă un prilej de bucurie, tu trebuie să te bucuri. Dumnezeu este pe cale să împlinească dorințele inimii tale.

Citeste mai departe

Mana profetică – Un sezon nou…

Intrarea noastră în luna octombrie înseamnă intrarea într-un sezon nou. Luna octombrie este a zecea lună din an și reprezintă: desăvârșirea ordinii divine, deplinătate, fără lipsuri, toate lucrurile într-o ordine potrivită. Ca răspuns la aceasta, noi trebuie să declarăm, în mod profetic, alinierea tuturor lucrurilor din viața noastră la ordinea Sa divină. Dacă ascultăm de acest îndemn, vom aduce rod în toate domeniile vieții noastre și nu vom duce lipsă de nimic.

Citeste mai departe

Mana profetică – Nu urma mulțimea nerecunoscătoare…

Sunt mulți oameni care au fost slujiți prin rugăciune, consiliați și au avut parte de izbăviri nemaipomenite în urma slujirii făcute în dreptul lor de către alți slujitori ai lui Dumnezeu, care au făcut-o cu multă dragoste și îndurare. Este trist faptul că, doar câțiva dintre acești oameni, se întorc cu mulțumire spre Dumnezeu și spre slujitorii Lui pentru răspunsurile primite în urma rugăciunilor. În versetele din Luca 17, este scris că doar unul din zece leproși s-a întors să-I mulțumească lui Isus pentru vindecarea primită. Ce s-a întâmplat cu ceilalți nouă?

Citeste mai departe

Mana profetică – Creștere și extindere…

Versetul din 2 Cronici 13 ne prezintă povestea minunată a lui Ieroboam, împăratul lui Israel, care a înaintat să lupte împotriva lui Abia, împăratul lui Iuda – Ieroboam, cu 800.000 de viteji împotriva lui Abia, cu 400.000 de viteji. Abia își cunoștea destinul și cuvântul profetic care a fost rostit peste el, și, din acest motiv, el l-a avertizat pe Ieroboam în versetul 5 astfel: „Nu trebuie oare să ştiţi că Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe vecie domnia peste Israel lui David şi fiilor lui printr-un legământ care nu se poate călca?”

Citeste mai departe

Mana profetică – Vino acasă!

Imaginea care apare este a mai multor iahtmani singuratici, aflați de unii singuri cu iahtul pe mare. În acest moment nu există nici un vânt care să sufle în vele și sunt în așteptare ca acesta să sufle din nou. Ei sunt „cu toții pe mare” și nu au nicio idee cum vor putea să se urnească din nou din loc. Niciunul nu știe care va fi direcția vântului spre care trebuie îndreptate velele pentru a porni din nou la drum.

Citeste mai departe

Ştiri din presa română. iun.09.2009

download - Copie

Ştiri din presa română

Eforturi pentru ca toti crestinii sa sarbatoreasca Pastele in aceeasi zi

de Dumitru Manolache

Duminica aceasta, a 7-a dupa Pasti, este dedicata in Biserica Ortodoxa Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic, din anul 325, de la Niceea, prilej cu care s-a stabilit si cum se va calcula data Pastelui. Dupa  mai bine de 16 secole de la acel memorabil eveniment, crestinii nu sarbatoresc impreuna bucuria Invierii Domnului, in principal, din motive de calendar. In decursul istoriei, au existat mai multe initiative de rezolvare a problemei, dar nu s-a ajuns inca la un consens. Recent, s-a mai desfasurat un seminar pe aceasta tema in Ucraina, despre care vom discuta in continuare.

Emisiunea postului SperantaTV – „Oameni & Perspective” – a obtinut premiul Asociatiei Profesionistilor de Televiziune din Romania – „Opera Prima”

Luni seara, 25 mai 2009, in incinta Teatrului National Bucuresti, a avut loc cea de-a XIX-a editie a Premiilor Nationale de Televiziune. In cadrul acestui eveniment, Asociatia Profesionistilor de Televiziune din Romania (APTR) a premiat cei mai buni oameni de televiziune si cele mai valoroase productii realizate in 2008.

Mari oameni de stiinta, în vesminte de preoti

de Tibi Comanescu

Unele dintre cele mai revelatoare teorii precum aceea a ”Big Bang”-ului au fost descoperite si dezvoltate de oameni de stiinta care în fiecare duminica purtau vesminte preotesti. ”Preotii învatati”, care au fost atât oameni ai stiintei, cât si ai credintei, au reusit sa lege creatia divina de atomii si moleculele râvnite de cei mai pasionati cercetatori. În fiecare an, fundatia Templeton acorda premii, mai consistente decât Premiile Nobel, acestor savanti-preoti.

În fiecare an, fundatia John Templeton alege o persoana careia îi acorda Premiul Templeton ca recunoastere a realizarilor acesteia în ceea ce priveste activitatea de cercetare în domenii precum stiintele naturii, filozofie sau teologie. Altfel spus, aceasta fundatie urmareste progresele descoperirilor ce leaga stiinta de religie. Premiul ultimei editii, în valoare de 1,6 milioane de dolari, mai consistent decât Premiul Nobel, a fost acordat lui Michal Heller, cosmolog si profesor de la Facultatea de Filozofie a Academiei Pontificale de Teologice din Cracovia, Polonia.

„La început, Omul l-a creat pe Dumnezeu”

de Andreea Dogar

Mesajul „La început, Omul l-a creat pe Dumnezeu”, scris pe postere, a fost afişat, săptămâna trecută, pe 25 de autobuze din Chicago, în cadrul unei campanii ateiste organizate de Indiana Atheist Bus Campaign, relatează Chicago Tribune.

Autobuzele cu astfel de postere vor circula în luna iunie şi au declanşat deja reacţii variate în rândul călătorilor.

Cea mai recentă teorie cu dinozauri: semănau mai mult cu girafele

de Cristian Bandea

Deşi în reconstituirea scheletelor au fost înfăţişaţi cu gâtul înainte, dinozaurii din specia sauropodelor îşi ţineau capul mult deasupra corpurilor, în mod similar girafelor.

Dinozaurii din specia sauropodelor au fost unele dintre cele mai mari animale care au trăit pe Terra vreodată, având lungimi de până la 30 de metri şi cântărind chiar cât zece elefanţi. Multă vreme s-a considerat că ei îşi ţineau gâturile înainte, când cutreierau peisajele preistorice, însă un nou studiu sugerează că, în poziţie de repaus, aceşti dinozauri îşi ţineau gâturile în poziţie verticală, ca girafele şi struţii, notează guardian.co.uk. Un exemplu în acest sens este scheletul de diplodoc (un dinozaur din specia sauropodelor) expus la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care are gâtul în poziţie orizontală faţă de corp.

A fost dat afara pentru ca i-a sugerat unei paciente sa mearga la Biserica

Un asistent din Marea Britanie a fost concediat dupa ce a sugerat in timpul unei sesiuni de pregatire ca un pacient sa mearga la biserica pentru a scapa de teama de moarte, titreaza marti „Mail Online”. Anand Rao, 71 de ani, un crestin practicant, a fost rugat sa sfatuiasca o pacienta grav bolnava la inima cum sa reduca stresul.

„Pacienta mi-a spus ca medicul a informat-o ca nu mai are mult de trait. I-am sugerat sa mearga la biserica, iar Dumnezeu o va ajuta sa se elibereze de povara”, a declarat Rao, care lucreaza ca asistent de 40 de ani. Insa, se pare ca pacientul nu a primit atat de bine sfatul.

Program social-filantropic pentru deţinuţi, la Parohia Ortodoxă Română ,,Sfântul Apostol Andrei” din Buenos Aires, Argentina

În Arhiepiscopia Ortodoxă Română din cele două Americi, Duminica a VI-a după Paşti este marcată, anual, şi ca Duminică a conştientizării misiunii în închisori. Cu acest prilej, ieri, la Parohia Ortodoxă Română ,,Sfântul Apostol Andrei” din Buenos Aires, Argentina, s-a desfăşurat un program social-filantropic pentru deţinuţi. Beneficiarii au fost cei aproximativ 30 de deţinuţi români aflaţi în Penitenciarul din Buenos Aires care au primit astfel şi sprijin duhovnicesc. Parohia ortodoxă română din Argentina a fost înfiinţată, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la data de 1 octombrie 2008 , şi este păstorită de Părintele iconom stavrofor Vasile – Ioan Tivadar.

Hristos amana alegerile comunistilor

Madalin NECSUTU

De frica anticipatelor, comunistii au amanat ieri alegerea unui nou presedinte la Chisinau, motivand ca nu pot sustine polemici de ziua Inaltarii Domnului

Liderii Partidului Comunist din Republica Moldova au amanat cea de a doua sedinta parlamentara care ar fi trebuit sa decida numele urmatorului sef al statului, invocand motive religioase. Opozitia pune aceasta manevra pe seama incercarilor disperate ale comunistilor de a obtine macar un vot, fapt ce ar permite alegerea Zinaidei Greceanii pentru fotoliul prezidential. In paralel, Serafim Urechean, unul dintre liderii opozitiei, nu isi ascunde intentia de a deveni presedinte.

Magazine cu „droguri legale“

de Gabriela Vlasceanu

Aproape jumătate dintre elevii şi studenţii bucureşteni consideră că drogurile uşoare trebuie legalizate. Un studiu al Fundaţiei pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) arată că anul trecut doar 41% dintre tinerii din Capitală aveau această poziţie, spre deosebire de 51%, în acest an. O problemă alarmantă este creşterea numărului de magazine care vând „drogurile legale“ – substanţe etnobotanice care provoacă stări euforice şi halucinogene, ca şi drogurile ilegale.

Descoperire revolutionara: Lentilele de contact cu celule stem ajuta la recapatarea vederii

Vesti bune pentru pacientii cu deficiente vizuale grave. Acestia au toate sansele sa vada din nou cu ajutorul lentilelor de contact cu celule stem. O echipa de cercetatori de la Universitatea din New South Wales, Sidney, a recoltat celule stem de la o femeie si doi barbati, care sufereau de afectiuni ale corneei si le-au atasat unor lentile de contact. Dupa aproximativ trei saptamani, timp in care pacientii au purtat lentilele de contact, vederea lor a fost imbunatatita semnificativ, scrie, joi, telegraph.co.uk.

„Marşul pentru Familie” a invitat la respectarea valorilor româneşti

25.05.2009, Bucureşti (Catholica)

Vineri, 22 mai 2009, Alianţa Familiilor din România, Forul Ortodox Român şi Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România au organizat în Capitală o manifestaţie pentru afirmarea şi promovarea valorilor vieţii şi familiei. La manifestaţia desfăşurată între orele 17 şi 19 pe traseul Ateneul Român – Calea Victoriei – Piaţa Naţiunile Unite – Dealul Patriarhiei au participat peste 1000 de persoane din toate categoriile sociale, atât creştini ortodocşi cât şi credincioşi ai cultelor creştine minoritare.

Mexic: Autoritatile statului Veracruz au decis sa-i ridice o statuie copilului de la care a pornit gripa porcina

Autoritatile statului mexican Veracruz au decis sa-i ridice o statuie baietelului de cinci ani din satul La Gloria de la care a pornit gripa porcina, informeaza Antena 3. Si asta doar in semn de apreciere pentru copilul care a reusit sa transforme La Gloria dintr-un sat saracacios intr-o importanta destinatie turistica.

Expertii mexicani au depistat, la inceputul lunii trecute, virusul in probele de sange ale copilului si sustineau ca este posibil ca acesta sa fie primul purtator al virusului gripei porcine.

Biblii arse de armata americana in Afganistan

Militarii americani au confiscat si ars mai multe biblii tiparite in cele mai raspandite doua dialecte din Afganistan in contextul ingrijorarilor ca acestea ar putea fi folosite pentru a-i converti pe afgani, a declarat marti un purtator de cuvant al Pentagonului, relateaza CNN, citat de Agerpres.

Bibliile trimise de o biserica din Statele Unite ale Americii au fost confiscate cu aproximativ un an in urma la baza aeriana de la Bagram, din Afganistan, intrucat regulamentul militar le interzice soldatilor de orice religie sa incerce sa faca prozeliti in timpul unei misiuni militare, a declarat lt. col. Mark Wright.

Romania, tara cu cele mai multe plangeri la CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Romanii sunt cetatenii Uniunii Europene (UE) cu cele mai multe plangeri la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO). Doar Rusia si Turcia suporta mai multe contestatii legate de incalcarea drepturilor fundamentale, dar cele doua tarii nu sunt membre ale Uniunii.

Potrivit statisticilor, sesizarile romanilor sunt legate, in principal, de dreptul la proprietate, dar marea lor majoritate sunt respinse de Curte, pentru ca nu intrunesc conditiile de judecata, informeaza Rador.

Creationismul stiintific bantuie Universitatea Petrosani

de Carmen Cosman

Reprezentantii Ligii Studentilor de la Universitatea Petrosani, impreuna cu institutia de invatamant, incearca sa demonstreze ca teoria evolutionista este falsa si ca exista, ca alternativa, creationismul stiintific. Studentii vor sa arate ca teoria conform careia ne tragem din maimute nu este reala.

Studentii si profesorii de la Universitatea Petrosani au decis sa organizeze un simpozion intitulat „Creationismul stiintific.” Seminariile sunt tinute de un student, tocmai pentru a le face mai atractive pentru cei care doresc sa participe.

Fosila strămoşului maimuţelor şi oamenilor, descoperită de cercetători

de Arina Ciocîldău

Cercetătorii norvegieni au descoperit o fosilă ce pare a fi strămoşul comun al maimuţelor, al maimuţelor antropoide, inclusiv al speciilor de hominizi, informează The Times.

Animalul a cărui fosilă a fost descoperită face parte din specia Darwinius masillae şi este un mamifer de dimensiuni mici, asemănător lemurienilor, care a trăit în urmă cu 47 milioane de ani.

„Această creatură ne va demonstra legăturile pe care le avem cu restul mamiferelor”, 
a comentat Sir David Attenborough, realizatorul şi prezentatorul documentarului „Uncovering Our Earliest Ancestor: The Link” de la BBC. „Veriga evolutivă ce a lipsit până acum, a fost în sfârşit găsită”, mai susţine el.

SUA: militanţi anti-avort au încercat să întrerupă un discurs al lui Obama

Patru bărbaţi strigând sloganuri anti-avort au încercat să întrerupă discursul preşedintelui american Barack Obama duminică la universitatea romano-catolică din South Bend în statul Indiana.

Unul dintre ei a strigat: „opriţi uciderea pruncilor”, în timp ce altul a spus că „avortul este o crimă”.

Ei au fost toţi escortaţi de poliţie în afara sălii sportive unde era ţinut discursul.

Barack Obama i-a chemat în timpul discursului pe partizanii avortului şi adversarii lor la „deschidere de spirit”.

Simpozion „Dialogul dintre teologie şi filosofie” (comunicat)

15.05.2009, Bucureşti (Catholica)

Patriarhia Română şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional au organizat în perioada 14-15 mai 2009, a treia ediţie a simpozionului „Dialogul dintre teologie şi filosofie” cu tema: „Semnificaţia universului şi valoarea vieţii umane – abordarea teologică, filosofică şi ştiinţifică actuală”. La această manifestare au participat 60 de invitaţi, reprezentanţi ai universităţilor din Iaşi, Bucureşti şi Cluj.

În cadrul simpozionului au fost prezentate o serie de comunicări circumscrise domeniului ştiinţelor naturii, ştiinţelor socio-umane şi teologiei, cu următoarele teme: raţionalitatea lumii şi raţiunea omului, ordinea în univers şi degradarea biosferei, viaţa spirituală şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor, semnificaţia unor teorii ştiinţifice privind unitatea lumii. De asemenea, au fost abordate şi subiecte precum problematica incestului din perspectivă socio-juridică, reprezentări sociale ale femeii şi simbolistica creştină, persoana umană din perspectiva teologiei şi a medicinii, dezvoltarea caracterului şi virtuţile creştine, ethosul creştin şi realitatea contemporană. Dialogul s-a dovedit util, întrucât a evidenţiat complementaritatea registrelor cunoaşterii omeneşti cu privire la sensul universului şi a vieţii omului. Mai multe perspective înseamnă mai multe înţelesuri ce fac posibilă conturarea unei imagini integratoare asupra lumii.

Mesajele Papei, pe Facebook şi iPhone

de Silvana Chiujdea

Vaticanul va populariza şi în mediul electronic mesajele Papei Benedict al XVI-lea. Potrivit presei britanice, cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicării, la 24 mai, Benedict al XVI-lea va fi prezent pe Facebook şi iPhone. Iniţiativa face parte dintr-un proiect mai amplu, care include şi lansarea noului site al Vaticanului, www.pope2you.net.

Aplicaţia „The Pope Meets You on Facebook” (Papa se întâlneşte cu tine pe Facebook) facilitează trimiterea de felicitări virtuale cu Papa Benedict al XVI-lea, împreună cu fragmente din discursurile sale.

În urma alegerilor din iunie, România va avea 33 de eurodeputaţi

Alegerile europene pentru Parlamentul European, ce se vor desfăşura în perioada 4-7 iunie, în toate statele comunitare, sunt considerate cele mai importante din istoria Uniunii, având în vedere climatul economic existent în spaţiul european  Componenţa forului legislativ european va fi de 736 de membri, România trimiţând un număr de 33 de deputaţi  Dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare după alegeri, componenţa PE va creşte până la 754 de deputaţi

Martin Luther King, reînviat pe ecran de Steven Spielberg

Regizorul şi producătorul american Steven Spielberg a obţinut dreptul de a reconstitui pe ecran viaţa militantului pentru drepturi civice Martin Luther King, au anunţat – marţi – studiourile cinematografice Dreamworks.

Filmul se ambiţionează să devină „portretul de referinţă” al pastorului american negru asasinat în aprilie 1968, au indicat – într-un comunicat – studiourile Dreamworks, fondat în 1994, de Steven Spielberg şi David Geffen.


Peste 3.000 de copii au disparut de acasa in perioada aprilie 2008 – aprilie 2009

Peste 3.000 de copii au fost declarati disparuti in perioada 30 aprilie 2008-15 aprilie 2009, iar 95% dintre acestia au plecat de acasa din proprie initiativa, potrivit datelor statistice furnizate de Salvati Copiii inaintea Zilei Internationale a Copiilor Disparuti (25 mai), informeaza, joi, NewsIn.

Potrivit datelor statistice furnizate de Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), in perioada 30 aprilie 2008 -15 aprilie 2009 au fost gasiti 3.118 de minori disparuti, dintre care 174 cu varste mai mici de 10 ani.

Parohia greco-catolica Sapanta: Suntem supusi unei epurari cultural-religioase

Reprezentantii Parohiei greco-catolice din Sapanta sustin, intr-un comunicat transmis marti, ca sunt supusi unei epurari culturale si religioase, printre exemplele mentionate fiind si lucrarile de la biserica din Cimitirul Vesel, „care au ca scop distrugerea semnelor ca biserica e greco-catolica”, potrivit Mediafax.

Potrivit documentului semnat de preotul paroh Grigor Mihai, Parohia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica din Sapanta face mai multe precizari, ca urmare a „modului distorsionat” in care presa a prezentat situatia lucrarilor la biserica din Cimitirul Vesel.

Viata pe Pamant exista de 4,4 miliarde de ani, se arata intr-un nou studiu

de Alina Olteanu

Viata pe Terra ar fi putut incepe cu mult inainte decat se credea, releva un studiu care a vizat un puternic bombardament cu asteroizi produs in urma cu 3,9 miliarde de ani. Potrivit oamenilor de stiinta, este posibil ca microorganismele sa fi existat inainte ca bombardamentul cu asteroizi, despre care se crede ca a durat vreme de 200.000 de milioane de ani, sa fi inceput, si ca cele aflate la o mare adancime sub pamant ar fi putut supravietui fiind protejate de impact, relateaza „The Telegraph”.

Preot la doar 11 ani

de Ana Munteanu

Sa fie Terry Durham alesul divinitatii?

Terry Durham, preot ameri­can hirotonisit, pretinde ca detine capacitatea de a-i tamadui pe cei bolnavi.

O dovada a calitatilor sale ar fi numarul impresionant de oameni care il inconjoa­ra, in timpul pelerinajelor sale. Este o persoana sfielnica si are o voce angelica. Pana aici nimic cu adevarat iesit din comun. Dar ceea ce ii confera unicitate este varsta lui: Durham are numai 11 ani.

O noua lege favorabila homosexualilor

Aceasta lege se numeste „crima din ura” si a fost votata in Camera Reprezentantilor a Congresului American. Ea ofera protectie speciala homosexualilor, dar lasa slujitorii crestini deschisi persecutiei, atat timp cat invatatura lor se refera la acestia. Acum este pentru prima data cand, persoanelor de oricare orientare sexuala, li se da un statut de protectie. Votul favorabil acestora, 249-175, a venit in ciuda impotrivirilor puternice ale republicanilor, care au subliniat ca legea respectiva va crea o clasa privilegiata.

Patriarhul României a sfinţit o nouă biserică în Drumul Taberei

de Ciprian Bara

Ieri, 17 mai 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat slujba de sfinţire a bisericii cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului“, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ şi „Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum“, situată în cartierul Drumul Taberei, str. Târgu Neamţ nr. 12 C, în apropierea Parcului Drumul Taberei.

Israelul condiţionează Palestina de Iran

de Laura Cernahovschi

Premierul Netanyahu va cere, în întâlnirea sa cu Obama, ca înaintea găsirii unei soluţii în conflictul cu palestinienii să fie rezolvată problema nucleară iraniană

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se întâlneşte luni la Casa Albă pentru prima dată cu preşedintele american Barack Obama, această întrevedere urmând să clarifice şi planurile noii administraţii a SUA în ceea ce priveşte conflictul din Orientul Mijlociu. În ciuda presiunilor venite dinspre Casa Albă pentru acceptarea unei soluţii cu două state în Orientul Mijlociu – unul israelian şi unul palestinian -, se pare că Netanyahu nu va achiesa la ideea înfiinţării unui stat palestinian. Această informaţie, furnizată de cotidianul israelian „Haaretz”, parvine de la unul dintre colaboratorii apropiaţi ai premierului israelian de dreapta. Noua putere israeliană nu vrea să accepte formarea unui „Hamastan” în Fâşia Gaza.

Cea mai mare centrală solară din lume va fi construită in Australia

Cea mai mare centrală solară din lume, cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, in valoare de peste 1 miliard de dolari, va fi construită in Australia, a declarat, duminică, primul ministru de la Canberra, Kevin Rudd, citat de Reuters, potrivit NewsIn. Noua construcţie va avea o capacitate de producţie de trei ori mai mare decat centrala solară din California, cea mai mare construcţie de acest gen in prezent.

Casatoriile intre homosexuali, interzise in noul Cod Civil!

Codul Civil interzice casatoriile intre persoane de acelasi sex si nu recunoaste casatoriile homosexuale incheiate in strainatate, a declarat presedintele subcomisiei parlamentare de elaborare a codurilor din justitie, deputatul Daniel Buda. Buda a mai afirmat ca in noua forma a Codului Civil sunt acceptate numai casatoriile intre un barbat si o femeie, informeaza Mediafax, conform Pro Tv.  

http://publicatia.voxdeibaptist.org/stiriA_iun09.htm

PERSECUȚION

download - Copie

Dear Ardleean Viorel,
Today, I want to introduce you to a brother in Iraq named Bassam who has an incredible testimony.
Bassam was a Muslim, but after witnessing the miraculous healing of his son, he and his immediate family turned their lives over to Christ.
It was an incredible and exciting time, except for one problem: his extended Muslim family.
His mother knew about his conversion and asked others to pray for his repentance and news of his conversion spread. In fact, one day a random driver in his town stopped Bassam on the street and threatened to kill him for becoming a Christian. That was the day Bassam and his family knew they had to flee their village if they wanted to stay alive.
For the next year, ICC walked alongside Bassam and his wife as they attempted to rebuild their lives. Persecution has almost wiped out the Christian presence in Iraq, and support for the convert community is essential for rebuilding Christianity.
Since Bassam was an experienced taxi driv­er, ICC purchased a vehicle for him. While Bassam worked on developing a client list, ICC helped the family move into a safer home and covered their initial moving expenses. At the end of six months, their lives were totally transformed. Bassam expressed:
„Thank you for the help. It changed every­thing within a few weeks. Having this taxi is like a dream come true. We prayed to God, but the answer exceeded our expectations. I wasn’t prepared for such [a] big blessing. The most positive thing is that I am the owner. I have dignity while I am work­ing… My practical life changed 180 degrees.”
The hatred and death threats due to their conversion devastated them and frankly should have left Bassam’s family without hope. But thanks to you, our supporters, they were rescued and emerged victorious. Now, they serve as an inspiration to other Muslim-background believers who must risk everything to come to Christ.
This work we do together is His work and I consider it a privilege to do it alongside you!
Thank you from the bottom of my heart.

Jeff King

Donate

NewsBites and
Prayer Points

Read the top news stories from this week and ways you can be praying for the persecuted.

Featured Content

  • Standing on Their Own
  • Hero on the Hill: Ambassador Brownback

    Download the full print version of the August magazine.

To sign up for more exclusive content from International Christian Concern, subscribe to our free monthly magazine.    https://mail.google.com/mail/u/0/#inbox/FMfcgxwJXfgmjxfpKCRcZMdWDcPQJFMV

Pastorul din India de Nord Bătut puternic de Mobul Extremiștilor

26 august 2020: Pe 21 august, pastorul Prasanna Kumar, al cărui nume a fost schimbat din motive de securitate, a fost atacat și bătut brutal de naționalisti hinduși radicali din Uttar Pradesh, India.

MAI MULT

Modificări în Mali îi îngrijorează pe lucrătorii radio creștini

26 august 2020: 26/08/2020 Mali (Internațional Creștin) – Marti, 18 august, militarii din Mali au răsturnat guvernul central condus de președintele de atunci […]

MAI MULT

 POVESTE PREZENTATĂ

 Pastorul din India de Nord Bătut puternic de Mobul Extremiștilor

26 august 2020: Pe 21 august, pastorul Prasanna Kumar, al cărui nume a fost schimbat din motive de securitate, a fost atacat și bătut brutal de naționalisti hinduși radicali din Uttar Pradesh, India.

MAI MULT

Turcia renunță la educația incluzivă

26 august 2020: 26.08.2020 Turcia (îngrijorare creștină internațională) – Un raport academic recent intitulat Educație incluzivă pentru minoritățile religioase: Sirienii din Turcia […]

MAI MULT

Catedrala din Hanoi

Călugării se confruntă cu o amenințare extremă din prinderea de succes a pământului

25 august 2020: 25.08.2020 Vietnam (Preocuparea creștinilor internaționali) – Purtătorii de terenuri conduși de guvern au confiscat cu succes o parte din pământul mănăstirii numit Cross Hill din Thừa […]

MAI MULT

Arbust nigerian

Burkina Faso suferă în mod dublu de conflicte și Covid

25 august 2020: 25.08.2020 Burkina Faso (preocupările creștine internaționale) – În ultimul an, Burkina Faso a înregistrat o creștere vastă a violenței […]

MAI MULT

Creștină pakistaneză menajeră bătută și abuzată pentru că a refuzat să se transforme în islam

25 august 2020: 25.08.2020 Pakistan (Preocuparea creștină internațională) – În august 2020, Aneeqa, o cameristă creștină în vârstă de 18 ani, a fost bătută și abuzată de […]

MAI MULT

Vezi mai mult

Coronavirus în lume: Bilanțul global se apropie de pragul de 24 de milioane de îmbolnăviri. Gaza a intrat în carantină de Redactia HotNews.ro

download - Copie

Marţi, 25 august 2020, 8:17 Actualitate | Coronavirus

Coronavirus in lume
Coronavirus in lume
Foto: ORLANDO SIERRA / AFP / Profimedia

Numărul cazurilor de infectare cu Covid-19 a ajuns la 23.812.221, dintre care 16.362.337 sunt pacienți vindecați, iar 817.016 de oameni au pierdut bătălia cu boala, potrivit datelor centralizate pe worlodmeters.info.

–––––––––––––––––––––––––––-

23.45: Lupusul și artrita nu sunt factori agravanți ai Covid-19 (Studii)

23.15: Se închid hoteluri în stațiunea Nisipurile de Aur

22.05Franța: Peste 3.000 de cazuri în 24 de ore

20:40 Uşoară scădere a infecţiilor Covid-19 în Italia, 878 de cazuri în 24 de ore
 

20.20: Turcia a raportat 1.502 de noi cazuri de coronavirus în 24 de oree bilanț de la mijlocul lunii iunie încoace. De asemenea, numărul deceselor a ajuns la 6.163, după ce alte 24 persoane au murit într-o zi.

17.32 Circa 6% dintre rezidenţii unui oraş german care a fost un focar timpuriu de coronavirus au anticorpi pentru COVID-19, în timp ce 40% dintre cei care anterior au fost testaţi pozitiv acum nu mai au deloc anticorpi, a anunţat marţi Institutul german pentru boli infecţioase Robert Koch

17.10: Șase dintre cele mai promițătoare tratamente anti-Covid de până acum

15.42 Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat marți că va mobiliza armata pentru a ajuta regiunile să lupte împotriva creșterii de noi infecții cu coronavirusul

14.55 Autoritățile din fâșia Gaza au impus izolarea la domiciliu a locuitorilor enclavei palestiniene după ce au confirmat primul caz de infecție cu coronavirusul în teritoriul cu aproape 2 milioane de locuitori, cruțat până acum de pandemie datorită izolării sale

14.24 Utilizarea plasmei împotriva Covid-19: Ce se știe până acum despre eficiența și siguranța acestui tratament

13.39 Autoritățile ruse au raportat marți 4.696 de noi infecții cu coronavirusul în ultimele 24 de ore, numărul total al contagierilor în țară de la izbucnirea pandemiei ajungând la 966.189. Bilanțul fatalităților a crescut de asemenea la 16.568 după ce 120 de persoane și-au pierdut viața din cauza coronavirusului în ultima zi

12.36 Medicii au confirmat că un pacient din Olanda şi altul din Belgia s-au reinfectat cu noul coronavirus, a anunţat marţi postul public olandez de radio şi televiziune (NOS), citând doi experţi în virusologie

11.49 Autoritățile din Singapore au raportat marți 31 de noi infecții cu coronavirusul, cel mai mic număr din ultimele cinci luni, după ce orașul-stat s-a zbătut să țină sub control focarele izbucnite în centrele de cazare ale muncitorilor sezonieri

10.00 AstraZeneca începe testarea unui tratament împotriva Covid-19 pe bază de anticorpi

Gaza a intrat în carantină totală după ce a înregistrat primele cazuri de îmbolnăviri în afara focarelor izolate. Situația ar putea deveni dramatică în condițiile unui sistem de sănătate fragil.

Pandemia de coronavirus produce efecte și în plan politic. Nominalizat pentru un nou mandat la Casa Albă de către congresul republicanilor, președintele Donald Trump a susținut că democrații se folosesc de pandemie pentru a frauda alegerile din noiembrie. El a reluat astfel acuzațiile privind utilizarea pe scară largă a votului prin corespondență, în condițiile măsurilor de protecție impuse de pandemie.

În Brazilia, președintele Jair Bolsonaro a lansat un nou atac la adresa jurnaliștilor pe care i-a făcut lași. El a adăugat că aceștia riscă să moară de Covid pentru că nu sunt atletici.

Usain Bolt a fost testat pentru Covid și a intrat în carantină, după petrecerea de ziua sa de naștere la care au participat mai multe vedete.

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

Cum se deschid scolile in alte tari europene

Redeschiderea școlilor. Cum au procedat alte state din Europa: Spania, Germania, Italia sau Belgia

Subiectele zilei

Miercuri, 26 August 2020

Coronavirus: Șase dintre cele mai promițătoare tratamente anti-Covid de până acum

Mai multe medicamente și terapii sunt acum testate și folosite pe pacienții cu Covid-19. Există unele rezultate încurajatoare, care poate încep să reducă bilanțul deceselor din spitale,
citeste tot articolul
Maimuțe, girafe, rinoceri, struți și tigri cu dinți-sabie – Fosilele descoperite într-un sit din Vâlcea arată ce faună diversă exista în urmă cu două milioane de ani

Maimuțe mari, girafe cu gât scurt, tigri cu dinți-sabie, rinoceri sau pangolini. Pare o enumerare dintr-un film de animație, însă este vorba de fosile descoperite într-un sit
citeste tot articolul
O analiză The Guardian pornind de la cazul lui Navalnîi: Poate părea că Putin controlează personal statul rus. Realitatea e mai periculoasă

Aparenta otrăvire a lui Aleksei Navalnîi scoate la lumină structurile complexe de putere ale Rusiei, arată o analiză The Guardian , citată de Rador, în care politologul Iana Gorohovskaia
citeste tot articolul
Propunerile lui Iordache pentru controlul ANCOM adoptate în marș forțat de deputați: Deciziile vor fi luate de 7 oameni, din care 4 pot fi politicieni , iar experiența în științe sociale va fi de ajuns

Deputații au votat marți, în regim de urgență, modificări radicale la modul de conducere din ANCOM, autoritatea care reglementează piața de 3,5 miliarde de euro a comunicațiilor. În
citeste tot articolul
Adevărul: Dovada că ștabii Poliției au bătut palma cu Clanul Duduienilor. Imagini de la întâlnirea de taină dintre oamenii legii și interlopi

Ofițeri de rang înalt din Poliția Română s-au întâlnit cu Elvis Pian și reprezentanții Clanului Duduianu în noaptea de 8 spre 9 august, pentru a negocia condițiile de
citeste tot articolul
Subiectele zilei: Calvarul celor două femei care de o săptămână dorm în șezut; Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean, ar putea fi un dictator mai crud decât fratele său

Caz șocant la Elias: izolare fără acces la toaletă, excrementele se fac în pungă. „M-au băgat în izolare din cauza COVID-19. Până iese rezultatul testului, trebuie să stau
citeste tot articolul
CNA a interzis reclama „Spitalul de Urgență” a primăriei sectorului 1 / „Este o minciună!”

„Este o minciună!”, au exclamat la unison toți membrii Consiliului Național al Audiovizualului, cu privire la un spot al Primăriei Sectorului 1. Forul a decis, astăzi, să interzică reclama
citeste tot articolul
Cinematografele, teatrele și sălile de operă s-ar putea redeschide din 15 septembrie / Ministrul Culturii vrea o „deschidere regionalizată” / Cele trei scenarii

Cinematografele și sălile de teatru și de operă s-ar putea redeschide din 15 septembrie, a declarat marți seară, pentru HotNews.ro, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. El propune o deschidere
citeste tot articolul
Coronavirus în lume : Bilanțul global se apropie de pragul de 24 de milioane de îmbolnăviri. Gaza a intrat în carantină

Numărul cazurilor de infectare cu Covid-19 a ajuns la 23.812.221, dintre care 16.362.337 sunt pacienți vindecați, iar 817.016 de oameni au pierdut bătălia cu boala, potrivit datelor centralizate pe
citeste tot articolul
Se înființează Poliția Animalelor. Autoritățile pot acționa fără mandat emis de judecător dacă un animal este torturat

Animalele aflate în pericol vor putea fi confiscate, iar polițiștii vor avea dreptul să intre pe o proprietate privată fără a avea mandat de la judecător, dacă constată că un animal este
citeste tot articolul
Wiener Zeitung: Riscuri mari pentru băncile germane

Potrivit agenției Moody’s, unele bănci germane sunt amenințate de riscuri considerabile dinspre zona finanțărilor pe piața spațiilor comerciale. Analistul Moody’s Christina Holthaus a
citeste tot articolul
Coronavirus: Se închid hoteluri în stațiunea Nisipurile de Aur

La Nisipurile de Aur au început deja să se închidă hoteluri din cauza absenței turiștilor. Unele vor închide săptămâna aceasta, altele au făcut-o deja la 15 august, a declarat,
citeste tot articolul
Alina Cojocaru, Pretty Premium Ballerina

În anul când se pregătește să aducă pe lume al doilea copil, unica Alina Cojocaru reușește și o premieră, fiind desemnată internațional, de două ori, „Balerina Anului”.
citeste tot articolul
O diplomă în 6 luni: Google își lansează propria universitate

Nu sunt cursuri ”scurte”, ci extrem de scurte. Însă au aceeași valoare ca un curs universitar tradițional. Big G și-a lansat propria universitate online, cu cursuri bazate pe
citeste tot articolul
Lupusul și artrita nu sunt factori agravanți ai Covid-19 (Studii)

Lupusul și artrita inflamatorie nu sunt factori agravanți ai Covid-19, potrivit unor studii publicate marți în revista Arthritis & Rheumatology, relatează AFP.
citeste tot articolul
Lionel Messi a transmis conducerii FC Barcelona că vrea să plece liber

?Atacantul argentinian Lionel Messi a transmis conducerii FC Barcelona că vrea să plece de la echipă, informează cotidianul Sport.
citeste tot articolul
„Rule Britannia”? Scandal în Regatul Unit după ce BBC a decis să taie versurile unor populare imnuri patriotice

În fiecare an milioane de britanici aprind televizorul pentru a urmări o celebrare pompoasă a tuturor lucrurilor caracteristic britanice și să fredoneze imnuri patriotice însă anul acesta
citeste tot articolul
O cădere de roci în Grand Canyon a scos la iveală amprentele fosilizate ale unor animale de acum 300 de milioane de ani

O cădere de stânci care a avut loc chiar în apropiere de un traseu popular de drumeție Grand Canyon a scos la iveală mai multe amprente de fosile antice, care ar fi semănat cu
citeste tot articolul
VIDEO Mașina zburătoare pe care au pus ochii liderii Forțelor Aeriene ale SUA

La mai puțin de un an după ce șeful Departamentului de achiziții al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite a anunțat că ramura militară este interesată de „mașini zburătoare”, liderii
citeste tot articolul
FOTO Armata rusă a prezentat robe de camuflaj pentru preoții militari

Armata rusă a prezentat robe de camuflaj și lumânări verzi pentru preoții care însoțesc truperele în luptă, relatează The Moscow Times.
citeste tot articolul

12 minciuni gogonate despre 23 August 1944

download - Copie

Mihaela Bărbuș -22 august 2016

Minciuna 1: „România a trădat Germania.”

După cum observa Prof. Adrian Cioroianu „România nu a trădat Germania, ci pe un Hitler pe care chiar şi nişte eroi germani încercaseră deja să-l omoare, în cateva rânduri. Un Hitler care transformase Germania într-un stat zombificat şi mancurtizat.” A susţine că grija faţă de cariera lui Hitler era prioritatea românilor la 23 august 1944 e o dovadă de prostie şi de atitudine antiromânească, mascate cu greu printr-un maximalism moral de paradă. Cuvântul dat de Ion Antonescu unui criminal nebun nu putea fi pus înaintea salvării unor mii de vieţi prin scurtarea războiului, a şansei de a recâştiga Transilvania, de a evita distrugeri materiale şi de a menţine (măcar un timp) o administraţie normală.

Absenţa unor manifestări de rebeliune din partea militarilor şi sprijinul popular arătat Regelui sunt dovada faptului că românii aveau mult mai multă încredere în suveran şi în Iuliu Maniu decât în Ion Antonescu şi că nu se simţeau deloc alături de nemţi. Să nu uităm că Transilvania de Nord, Basarabia si Bucovina de Nord ne fusesera luate ruşi şi unguri cu acordul nemţilor, că amintirea barbarei ocupaţii germane din Primul Război Mondial era încă vie şi că mulţi lideri militari o cunoşteau din proprie experienţă, pentru că luptaseră în Primul Război Mondial. Ofiţerii si soldaţii luaţi prizonieri, arestati, deportaţi sau daţi afară din Armată după venirea ruşilor nu i-au regretat pe nemţi şi nu au pus persecuţiile pe care le-au suferit pe seama realizatorilor actului de la 23 august, ci pe seama comuniştilor. Ei nu au pus la indoiala patriotismul deciziilor luate de Rege si de liderul ţărănist. Acuzaţiile de trădare a Armatei la 23 august 1944 sunt recente şi nu sunt motivate de empatia pentru militarii noştri, ci de intenţia de a delegitima România Mare prin compromiterea liderilor democraţi ai săi.

Fără terorismul de stat naţional-socialist şi sovietic nu ar fi intrat în război nici o ţară din Est, în afară poate de Ungaria. De la bun început, „alianţa” noastră cu Hitler, neformalizată vreodată, nu a avut nimic de a face cu o alegere liberă, ci a fost o minciună şi o nenorocire pentru noi. Cu toate acestea, când a decis să iasă din Axă, România a preferat lichidarea paşnică a raporturilor cu Germania. Generalul von Gerstenberg, ataşatul Luftwaffe la Bucureşti, a primit permisiunea de a ieşi din capitală pentru a putea opri, după spusele sale, un eventual atac german datorat unei neînţelegeri. După ce a trecut de teritoriul controlat de români, Gerstenberg l-a arestat pe aghiotantul român care îl însoţea şi a preluat comanda trupelor care au atacat Bucureştiul. Aşadar, răspunsul lui Camil Demetrescu, şeful adjunct al Cifrului din Ministerul Afacerilor Străine, rămâne perfect valabil: „ÎNVINUIREA DE TRĂDARE A GERMANIEI ADUSĂ DE UN ROMÂN ESTE O GROSOLĂNIE INTELECTUALĂ, CA SĂ MĂ EXPRIM EUFEMISTIC. ADUSĂ DE UN STRĂIN, ESTE PE LÂNGĂ ACEASTA ŞI O DOVADĂ A UNEI OSTILITĂŢI, DEGHIZATE SAU NU”.

Minciuna 2: „Lovitura de stat nu a fost pregătită.”

Fără pregătire era practic imposibil ca o ţară ca România să iasă din Axă fără incidente majore. Invocarea „norocului” celor care au luat decizia este neserioasă din punct de vedere intelectual. Aspectele neprevăzute nu au fost legate de decizie în sine, ci de devansarea datei, după ce s-a aflat că Mareşalul Antonescu va fi pe front la 26 august (data stabilită iniţial). Pregătirile au fost clandestine, deci se impunea să fie limitate şi, oricum, caracterul tragic al situaţiei nu putea fi schimbat. Regimul sovietic a arătat dispreţ faţă de viaţă şi demnitatea umană, deopotrivă propriilor cetăţeni şi celor pe care îi considera duşmani. Noi pierduserăm războiul în faţa unei ţări care nu îi elibera, ci îi împuşca sau îi trimitea în gulag pe soldaţii săi căzuţi prizonieri, şi a cărei conducători păstraseră puterea ucigând pe timp de pace mai mulţi cetăţeni decât omorâseră duşmanii pe timp de război. Nu e vorba de statistici din cărţi, ci realitatea pe care trăit-o milioane de oameni.

Deşi ni se repetă pe toate vocile că după război am avut o soartă tragică, pentru că suntem „altfel”, din nefericire, jaful, deportările, naţionalizările, violurile, eliminarea elitelor democratice împreună cu familiile lor, acapararea statelor de către analfabeţi şi semidocţi ticăloşi şi servili, au fost prezente în toate ţările preluate de URSS în toate timpurile şi pe toate meridianele. Libertatea a durat foarte puţin după 1944, pentru că în acel moment nu au existat alternative în Europa de Est.

Minciuna 3: „Antoneştii ar fi ieşit oricum din război.”

E adevărat că Antoneştii aveau cunoştinţă de eforturile lui Iuliu Maniu şi ale colaboratorilor săi de a scoate România din Axă şi că înţelegeau că acest pas trebuia să fie făcut. Nu îl considerau trădător pe preşedintele PNŢ, ci îl respectau foarte mult. Totuşi, imaginea pe care o aveau ei asupra situaţiei nu era realistă.

Mihai Antonescu era dezorientat. Credea că Mareşalul spera „să se ivească pe frontul germano-sovietic un moment mai prielnic pentru încheierea unui armistiţiu” sau „că ar fi existat contacte secrete germano-sovietice„ care ar fi făcut negocierile noastre inutile.

În august 1944, înaintarea Aliaţilor era de neoprit. La noi,  ruşii pătrunseseră bine pe teritoriul românesc, nemţii îşi retrăseseră 11 mari unităţi din România, războiul era pierdut, ocuparea României fiind practic inevitabilă. Nimeni nu credea că frontul putea fi „stabilizat” în acele condiţii (gluma aceasta a apărut recent). Cu toate acestea, Ion Antonescu încă mai trăgea de timp. Deşi accepta că armistiţiul este necesar, sunt destule indicii care arată că nu aprecia realist urgenţa momentului. Încercase să reia negocierile de la Stockholm dar, după ce întărziase câteva luni să-i trimită instrucţiuni lui Fred Nanu, ministrul nostru din capitala Suediei, când în sfârşit s-a decis să reacţioneze, în loc să transmită rapid o telegramă cifrată, a ales să trimită mesajul printr-un curier diplomatic, Neagu Djuvara, cu riscul real ca acesta să nu ajungă la destinaţie. De asemenea, negocierile pe care le antamase la Ankara au fost tardive şi stângace. A iniţiat contacte numai cu anglo-americanii, prin col. Teodorescu, ataşatul nostru militar la Ankara, fără însă să îl informeze pe superiorul acestuia, Alexandru Cretzianu, şi dând totodată impresia greşită că România doreşte revenirea asupra condiţiilor stabilite până atunci.

(Din păcate, nici în acest articol nu ne putem ocupa de jocuri cu soldăţei, dar celor care au acest hobby, încă mai cred că frontul era „stabilizat” sau că linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi era de luat în seamă, le sugerăm să studieze hărţile de mai jos, care arată cum a evoluat frontul din Europa de la 15 august la 15 octombrie 1944. ILD va oferi un mic pemiu celor care vor reuşi să configureze o situaţie în care să se evite ocuparea României de către ruşi.)

Harta Europei la 15 august 1944 şi 1 octombrie 1944

Martorii evenimentelor au considerat că, după ultima vizită la Hitler, Mareşalul fusese foarte impresionat de imaginea Varşoviei în flăcări, care îi fusese arătată pe drumul de întoarcere în ţară, probabil ca avertisment pentru eventualitatea în care România s-ar fi gândit să urmeze exemplul Italiei şi să iasă din Axă. Se pare că el nu îşi pierduse speranţa într-o bătălie decisivă a războiului, dacă nu pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi (care îşi dădea seama că nu rezistă), undeva mai la sud, în Bărăgan. Vorbise şi de posibilitatea perfecţionării „armelor noi” ale nemţilor, deşi nu credea sincer că pot avea un impact real.

Mai ales, Ion Antonescu înţelegea greşit exigenţele morale când insista că trebuia să îi prevină pe nemţi şi că era încă legat de cuvântul dat lui Hitler. Cum spunea Generalul Sănătescu, acel cuvânt „nu putea lega o ţară întreagă în orice condiţiuni”. Nemţii nu fuseseră oneşti de la bun început şi era evident că nu mai puteau respecta condiţiile pe care şi le asumaseră. Victor Rădulescu-Pogoneanu aminteşte că Mareşalul însuşi spusese celor din jurul său că la ultima sa întrevedere cu Hitler „a stat de vorbă cu un nebun” .

Minciuna 4: „Tinerii diplomaţi din Ministerul Afacerilor Străine au fost imprudenţi.”

Grigore Niculescu-Buzeşti, Victor Rădulescu-Pogoneanu şi Camil Demetrescu erau deosebit de bine pregătiţi şi, pentru seriozitatea lor s-au bucurat de încrederea Regelui Mihai, a Reginei Elena şi a liderilor democraţi, Iuliu Maniu, Brătienii, Barbu Ştirbey, etc. Aceşti tineri au arătat viziune şi curaj când, cu riscuri importante, s-au implicat în ruperea „alianţei” cu Hitler. Au lucrat foarte profesionist, sistemul de cifrare ales de ei nu a fost niciodată spart de nemţi. Opinia lor era că locul firesc al României nu era în Axă şi că era foarte important ca românii, şi nu ruşii, să ia decizia ieşirii noastre din războiul alături de Hitler. Şi alţi lideri din Est au avut acelaşi raţionament.

După 23 August, tot Grigore Niculescu-Buzeşti, Victor Rădulescu-Pogoneanu şi Camil Demetrescu i-au asistat pe liderii democraţi în eforturile lor de a aduce la cunoştinţa lumii civilizate abuzurile sovietice şi de a obţine recunoaşterea cobeligeranţei. Când a fost negată această evidenţă, au ales să rămână alături de Iuliu Maniu, conducătorul şi simbolul luptei pentru libertate a poporului român. Pentru atitudinea lor verticală au fost consideraţi „cei mai periculoşi duşmani ai regimului” comunist şi au fost trimişi în închisori de exterminare înfiinţate anume pentru elite. Nu au regretat participarea lor la Actul de la 23 August 1944 şi încercările la care au fost supuşi pentru că nu s-au dezis de preşedintele PNŢ. Istoria rezistenţei anticomuniste din România nu se poate scrie fără diplomaţii implicaţi în Actul de la 23 August.

Minciuna 5: „Actul de la 23 August a slăbit poziţia României.”

Antoneştii înşişi admiteau că situaţia era deja dezastroasă. Reluăm afirmaţia lui Neagu Djuvara: „a scrie că sovieticii au intrat pe teritoriul României fiindcă Antonescu a fost arestat este ori o ignoranţă crasă a cursului evenimentelor, ori un neadevăr debitat conştient cu intenţia de a induce cititorii în eroare: înainte de 23 august 1944, sovieticii pătrunseseră de mai multe săptămăni pe o bună bucată de teritoriu românesc, astfel încât marea lor ofensivă din 19-20 August s-a făcut de pe o linie între Chişinău şi puţin la nord de Iaşi”. Nu cei care au colaborat la Actul de la 23 August au slăbit România. Fragilizarea a fost începută de catastrofala politică a lui Carol II şi a lui Tătărăscu, de ignoranţa, fanatismul şi fărădelegea legionarilor, şi a fost desăvârşită de terorismul de stat nazist şi sovietic, de orgoliul şi de slaba pregătire politică a lui Antonescu şi de lipsa de moralitate a Vestului.

Minciuna 6: „Alternativa la 23 August era un destin asemănător Finlandei sau Ungariei.”

Este o pură speculaţie a unora care poate şi-ar fi dorit ca toată România să arate precum Berlinul în 1945 sau nu ştiu cum a fost reprimată libertatea în Ungaria, câţi unguri au pierit în gulag şi câtă influenţă a avut mereu Rusia în această ţară.

Nici comparaţia cu Finlanda nu e satisfăcătoare. Singura asemănare este că armata finandeză luptat un timp alături de Hitler şi apoi împreună cu Aliaţii. Finlanda, spre deosebire de România, a fost doar cobeligerantă cu Germania, nu a aderat la Pactul Tripartit şi nu a declarat război SUA. Parlamentul finalndez a funcţionat normal pe toată durata războiului, evreii nu au fost persecutaţi, iar Mareşalul Mannerheim nu a fost dictator, dar nici rusofob. Educat la Sankt Petersburg şi apropiat de Ţar, el a ţinut seamă de interesele ruse şi la asediul Leningradului a acţionat mai mult în favoarea ruşior decât a nemţilor, contribuind la eşecul acestora. De altfel, se pare că Mannerheim ştia că Finlanda va cădea în sfera de influenţă sovietică. Deşi fusese atacată de URSS şi se apărase fără să depăşească graniţele sale, Finlanda a plătit despăgubiri grele ruşilor, a pierdut teritorii şi o parte importantă din independenţa politică,

Este infantil să visăm fără argumente doar la varianta ideală şi să nu luăm în calcul contextul istoric şi experienţa tuturor ţărilor din Est, unde peste tot a fost aplicată varianta nefericită. „Nici germanii, nici italienii, nici japonezii, spune Neagu Djuvara, nu au obţinut condiţii mai bune decât capitularea necondiţionată. Aceasta a fost o condiţie pe care americanii au început să o pună din cauza a ceea ce s-a întâmplat în 1918. Adică atunci s-a acceptat capitularea Germaniei, dar cu tot felul de condiţii.” E de bun simţ să ne gândim că, fără 23 August, distrugerile ar fi fost mult mai mari în urma luptelor dintre ruşi şi nemţi pe teritoriul nostru, instituţiile statului ar fi fost dezorganizate şi ar fi fost mai uşor de motivat pierderi teritoriale mai importante şi transformarea rămăşiţelor statului într-o republică sovietică.

Minciuna 7: „23 August e o invenţie comunistă.”

Actul de la 23 August a fost un moment hotărâtor în al Doilea Război Mondial, care a fost scurtat prin decizia Regelui, salvându-se astfel sute de mii de vieţi. Românii şi-au arătat sprijinul pentru Rege şi pentru Iuliu Maniu, care era liderul opoziţiei faţă de regimul Antonescu. La acea vreme, comuniştii erau detestaţi sau nu erau cunoscuţi deloc. Implicarea lor în evenimente a fost redusă, în ultimele etape ale negocierilor. Comuniştii nu au realizat, ci au manipulat Actul de la 23 August cu scopul de a face din PCdR campionul luptei antifasciste. Realizatorii principali ai Actului de la 23 August (care au fost burghezi sau aristocraţi ţărănişti şi liberali) nu au participat la mascarada comunistă şi au plătit cu exilul, închisoarea şi chiar cu viaţa refuzul lor de a falsifica istoria.

“Ziua de naştere” a comunismului românesc NU este 23 august 1944, aşa cum repetă trolii prosteşte. La 23 august ţara a revenit la normalitate. Guvernul Sănătescu a decis revenirea la Constituţia din 1923 şi reluarea relaţiilor normale cu ţările civilizate. În fruntea României a venit lideri democraţi, care au respectat legile şi obiceiurile de pănă atunci. Acestea nu aveau nimic de a face cu o revoluţie comunistă, care însemna impunerea unei religii politice. Comuniştii s-au inflitrat şi au acaparat puterea prin violenţe si abuzuri, nu respectând, ci fraudând brutal sistemul existent, cu sprijinul unei armate de ocupaţie. De la 6 martie 1946, când tot prin fraudă a fost impus Groza în fruntea guvermului, comuniştii au avut posibilitatea reală de a confisca ţara. (Comunişti fixaseră 6 martie 1946 ca momentul în care a venit la putere clasa muncitoare, nu pentru că nu ar fi vrut să se creadă că erau importanţi deja de la 23 august 1944, ci pentru că pur şi simplu nu aveau cum să susţină aşa ceva.) A spune că 23 august 1944 e ziua de naştere a comunismului e ca şi cum ai spune că timişorenii au inaugurat regimul Iliescu, la 16 decembrie 1989.

Minciuna 8: „23 August a fost o greşeală pentru că în cazul particular al României fascismul a fost mai bun decât comunismul.”

Afirmaţia este profund imorală şi arată o totală necunoşatere a celor două sisteme. Fascismul şi comunismul sunt religii politice. Amândouă urmăresc să impună cu forţa o anumită viziune generală asupra vieţii. Nu se pot aplica decât dacă statul controlează toate aspectele vieţii publice şi private. Oriunde au fost aplicate, aceste regimuri au fost criminale şi neviabile economic. Deosebirile dintre Hitler şi Stalin nu au fost legate de principii, ci de pofta de putere şi teritorii. Ajutorul lui Stalin a fost decisiv pentru ascensiunea lui Hitler. Antonescu a ajuns la putere în urma împărţirii unor porţiuni mari din teritoriul naţional între fascişti şi comunişti, regimul lui fiind tot o dictatură, care are pe conştiinţă moartea soldaţilor români care au luptat dincolo de Nistru, mai ales în ofensiva şi retragerea de la Stalingrad, precum şi de persecuţia şi de moartea a mii de evrei.

Le fel de imoral este şi argumentul că România a căşigat mult de pe urma razboiului din banii plătiţi de nemţi. Germania nu a folosit resurse proprii pentru a plăti România, ci, de exemplu, aurul Belgiei (luat prin Franţa).

Minciuna 9: „Realizatorii Actului de la 23 August nu ştiau ce este comunismul sovietic.”

Se puteau face presupuneri teoretice, însă nu se putea evalua şi anticipa tragedia ce va urma. Anticipările realiste au fost foarte rare şi, dacă au existat, nu au oferit posibilitatea de ripostă reală şi nu au ameliorat soarta vreunei ţări din Est (că doar balticii şi basarabenii ştiau foarte bine ce înseamnă să fii ocupat de URSS). Este greu de susţinut că măcar comuniştii cunoşteau cu adevărat sistemul. Pătrăşcanu, Pauker sau Dej, care erau consideraţi intelectuali, s-au dovedit a fi nişte executanţi servili, pe ale căror vieţi şi destine sovieticii nu au pus niciun preţ. Poate că cei semianalfabeţi, ca soţii Ceuşescu sau Ghizela Vass, au intuit mai bine lucrurile, dat fiind că au ajus în vârf şi s-au menţinut acolo fără să caute subtilităţi, ci doar prin brutalitatea şi viclenia caracteristice luptei bolşevice pentru putere. Nu e de regretat că liderii români nu au intrat în această logică. În condiţiile date, datoria lor, pe care şi-au îndeplinit-o, era să facă tot ce pot, prin mijloace politice normale, pentru a evita sau măcar întârzia sovietizarea.

Minciuna 10: „Politicianismul partidelor istorice a întârziat/grăbit Actul de la 23 august.”

Acuzaţia legată de întârziere este o minciuna veche de pe vremea lui Brucan şi a celorlalţi ticăloşi aserviţi sovieticilor. A fost invocată la procesul conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc şi la alte procese înscenate împotriva elitelor democrate ale ţării.

Întârzierea s-a datorat lui Ion Antonescu, dar partidele istorice, prin îndepărtarea acestuia, au reuşit să rupă România de Axă, cu rezultatul cert că războiul a fost scurtat.

Schimbarea politicii României a avut loc, după cum a spus Victor Rădulescu-Pogoneanu la procesul PNŢ, „în singura clipă posibilă”, prin hotărârea românilor, nu a anglo-americanilor, nici a sovieticilor. România avea şanse reale să rupă “alianţa” cu Hitler doar atunci când ruşii nu erau încă destul de puternici, iar nemţii erau suficient de slăbiţi ca să nu mai poată impune la conducerea ţării un regim mai radical decât cel existent atunci, aşa cum facuseră în Ungaria.  E de reţinut că riscul a fost foarte mare chiar în august 1944,  pentru că în Bucureşti erau destui militari germani care puteau să-i elimine foarte simplu pe autorii loviturii de stat. (Nemţii au considerat că militarii români care ar fi apărat Palatul puteau să le facă faţă şi au decis că o ofensivă pornită din afara Bucureştiului are mai multe şanse de succes. Din fericire, acest calcul s-a dovedit eronat.)

Este evident că nu se putea conta pe sprijinul ruşilor pentru ruperea de Hitler. Aceştia voiau să “elibereze” ţările estice numai ca să le ocupe URSS. Nu avem motive să credem că ar fi sprijinit cu bună credinţă iniţiativa Regelui şi a lui Iuliu Maniu, când ştim că nu au fost loiali cu noi nici în Primul Război Mondial, nici în alte momente istorice, şi când ştim că au continuat atitudinile ostile şi după 23 august, făcând mii de prizonieri, acceptând semnarea armistiţiului de abia la 12 septembrie 1944, refuzând permanent să recunoască cobeligeranţa, etc, etc. De ce ar fi fost generoşi cu noi, când nu au facut nici un gest pentru a ajuta Insurecţia de la Varşovia, preferând să privească cum mor mii de oameni în flăcările care distrugeau oraşul? (E de amintit şi că varianta unei Debracări anglo-americane în Blacani fusese abandonată sau nu existase niciodată, cu consecinţe care poate se simt şi acum la Marea Neagra, aşa cum a prevăzut Victor Rădulescu-Pogoneanu).

Acuzaţia legată de grăbirea ieşirii din razboiul alături de Hitler e mai nouă şi e vehiculată de urmaşii lui Brucan, adică de amicii de azi ai Moscovei. În esenţă, această legendă spune că Antonescu ar fi obţinut condiţii de armistiţiu favorabile tocmai în ziua de 23 august, dar că telegrama prin care erau comunicate aceste condiţii au fost interceptată de Grigore Niculescu-Buzeşti. Singura problemă e că acea telegramă nu e menţionată în arhive sau în memorialistică şi nu a vazut-o nimeni nicăieri. Deci rămâne o gogoriţă, chiar dacă i se face multă publicitate. (A se vedea şi minciunile 3, 4 şi 6).

Minciuna 11: „Iuliu Maniu a regretat Actul de la 23 August.”

Răspândacii şi chiar câţiva oameni de bună credinţă circulă înca o istorioară potrivit căreia, după arestare, preşedintele PNŢ ar fi marturisit unor legionari: „am crezut că am de ales între nemţi şi anglo-americani; nu mi-am dat seama că aveam de ales între ruşi şi nemţi” .

  1. a) Iuliu Maniu nu a fost văzut de multă lume în închisoare. Nu a fost plimbat prin multe locuri şi nu a stat niciodată într-o cameră aglomerată unde taclalele politice erau posibile. Nu există nici o informaţie/mărturie în acest sens.
  2. b) Iuliu Maniu nu ar fi fost niciodată pus în încurcătură dacă ar fi avut de ales între două variante de dictatură. Le-ar fi respins fără ezitare pe amândouă.
  3. c) Formularea e naivă şi nu seamană deloc cu fraza îngrijită şi prudentă, foarte caracteristică liderului PNŢ.
  4. d) Nici un istoric serios nu menţionează vreun regret faţă realizarea în sine a Actului de la 23 august 1944, care să fi fost exprimat de liderii marcanţi ai PNŢ şi PNL, de Rege şi de apropiaţii lui, sau de militarii şi diplomaţii importanţi implicaţi în evenimente.
  5. e) Informaţii credibile despre ce a spus preşedintele PNŢ în detenţie sunt cele transmise de personalităţile închise cu el ani de zile la Galaţi şi Sighet, ale căror nume, onorabilitate, activitate publică, locuri şi perioade de detenţie sunt arhicunoscute şi accesibile oricui. Nicolae Carandino şi Ilie Lazăr, care l-au îngrijit pe Iuliu Maniu în ultima perioadă a vieţii, nu pomenesc de presupusele regrete, nici Card. Alexandru Todea, care l-a spovedit, şi nici alţii.
  6. f) Probabilitatea ca după arestare Iuliu Maniu să fi întâlnit şi să fi avut discuţii politice chiar cu un număr mic de legionari este practic inexistentă. Cei din lotul Maniu au fost cei mai izolaţi şi mai bine păziţi deţinuţi politici. După arestare, Iuliu Maniu a fost la închisorile din Galaţi, Sighet şi putin timp la Malmaison (pentru ancheta în procesul Pătrăşcanu). Despre condiţiile de la Galaţi, diplomatul Camil Demetrescu precizează că după proces, preşedintele PNŢ a stat singur într-o celulă care era separată de celulele celorlaţi deţinuţi printr-o încăpere a gardienilor:„la 14 noiembrie [1947] am fost vârâţi în celulele de la parter ale celularului de la numărul unu la treisprezece, fiind o celulă lângă Maniu rezervată pentru gardianul de zi şi pentru cel de noapte, ca şi pentru plantonul nostru care dormea acolo. Aceasta ca să-l izoleze mai tare pe acel om bătrân…” (Camil Demetrescu, Note – Relatari, Bucuresti, Editura Enciclopedica 2001)La Malmaison izolarea era strictă, iar pe culoare erau câini de pază. Toţi cei care au fost implicaţi în procesul Pătrăşcanu amintesc de condiţii deosebit de dure, nu de discuţii politice între deţinuţi. La Sighet (ca şi la Râmnicu Sărat) nu au fost legionari în locaţiile în care au stat liderii politici, militari şi religioşi.
  7. g) Zovnul fiind zvon, numele legionarilor amintiţi, ca şi locul şi data întâlnirii lor cu liderul PNŢ nu sunt cunoscute nici măcar cu aproximaţie. Aşa că, în afară de recunoaşterea implicită a rolului eminent pe care l-a avut Iuliu Maniu în realizarea Actului de la 23 august, istorioara cu regretele nu face doi bani.

Minciuna 12: „23 August ţine de trecut.”

Aceasta este cea mai mare minciună despre Actul de la 23 August 1944. Fondurile şi energia care se risipesc pentru vehicularea minciunilor de mai sus arată că miza Actului de la 23 August este foarte actuală.

Calomnierea adevăraţilor realizatori ai Actului de la 23 August 1944 a fost neîntreruptă timp de peste 70 de ani şi a avut scopul de a şterge definitiv din istorie faptul că românii, atunci când au putut să aleagă liber, s-au îndreptat totdeauna spre Vest şi au preferat democraţia autoritarismului şi dictaturii. Hitler şi Stalin au urât Europa. La 23 August 1944, România a ales singură revenirea la civilizaţia europeană. Această opţiune exista din secolul XIX şi, cu toate păcatele politicii noastre, constituia orientarea principală a ţării până la al Doilea Război Mondial. Românii nu s-au simţit în război cu anglo-americanii, ci numai cu ruşii, de aceea decizia Regelui de la 23 August 1944, ca şi „venirea americanilor”, li s-au părut fireşti. Denigrarea actuală a Actului de la 23 August 1944 urmăreşte avansarea ideii că locul României nu e în NATO şi UE, ci în afara oricăror alianţe, undeva într-un limb, ca Ucraina, R. Moldova sau Georgia, la cheremul vecinului de la Est. Nostalgicii ceauşişti şi legionari, împreună cu rusofilii, germanofilii şi europrogresiştii de azi duc mai departe, fără să se deranjeze unii pe alţii, vechile eforturi de eliminare din istorie a celui mai important om politic român din secolul XX, Iuliu Maniu, şi de înlocuire a lui cu Ion Antonescu, căruia îi inventează o carismă şi o popularitate pe care Mareşalul nu le-a avut şi dorit vreodată.

În plus, este de domeniul evidenţei că politicile istorice ruse şi germane au multe puncte comune, mai ales agresivitatea cu care exagerează importanţa curentelor fasciste din toate ţările din Est, nu doar din România. Ruşii, care acum 70 de ani au ocupat jumătate de continent ca să îl „elibereze” de fascism, reiau foarte puternic acuzaţiile de fascism împotriva celor care nu le aprobă politica, ceea ce convine perfect Germaniei, a cărei responsabilitate pare mai mică dacă este prezentată prin comparaţie cu fascismul crunt al esticilor. Nemţii investesc enorm în expunerea păcatelor altora şi a nedreptăţilor pe care le-au suferit ei, trecând cu vederea că au jucat rolul piromanilor. Şi la noi, în ultimul timp, s-a ajuns să se vorbească mai cu milă de nenorocirile etnicilor germani decât de cele nu mai puţin reale ale românilor transilvăneni şi basarabeni. Totodată, participarea noastră la Frontul de Vest rămâne un subiect tabu (este o ruşine absolută faptul că tema a fost mai bine studiată pe timpul lui Ceauşescu decât acum) şi se insistă isteric pe minciuna că rezistenţa anticomunistă a fost dominată de radicali şi fanatici.

Fără tradiţie democratică, fără trupe pe Frontul de Vest, fără politicieni de talia lui Maniu, Mihalache sau Brătianu, fără ţărănişti şi liberali în închisori, românii par să aibă fascismul înscris în ADN. Cum Actul de la 23 August 1944 încă mai contestă acest lucru, trebuie să fie în continuare manipulat şi târât în noroi ca să nu mai încurce socotelile nimănui: românii să îşi joace rolul prestabilit, să fie mici şi vinovaţi faţă de nemţi şi faţă de ruşi, să îi asculte şi să se mulţumească cu un rol de execuţie – când se stabilesc cotele de refugiaţi, când Germania, Franţa şi Italia relansează UE, când se negociază interesele ruse în Est etc., etc.

*Articol actualizat în august 2019

Mihail Neamțu: America nu este patria rasismului sistemic iar dovada e neurochirurgul Ben Carson Mihail Neamțu –

download - Copie

25 august 20200

America nu este patria rasismului sistemic iar dovada cea mai elocventă-n acest sens vine din povestea neurochirurgului Ben Carson. Născut într-un cartier rău famat din Detroit, crescut într-un apartament modest, educat cu ajutorul cărților de mama sa credincioasă, Ben a ajuns un adolescent violent, pus mereu pe cafteală.
Într-un moment de revelație interioară, tânărul se schimbă lăuntric, renunță la mânie, urmează studiile de medicină și ajunge unul dintre chirurgii de top ai Statelor Unite. Printr-o incredibilă coordonare între mâini și privire, între cunoașterea anatomiei și a semiologiei, el a salvat foarte multe vieți de copii.

Astăzi, Ben Carson deține patruzeci de titluri doctorale onorifice. S-a pronunțat mereu împotriva corectitudinii politice. Întâlnirea personală cu Ronald Reagan i-a adus o mai bună înțelegere asupra gândirii conservatoare.

Cărțile lui Carson vorbesc despre puterea omului de a birui adversitățile și frustrările prin abandonarea posturii de victimă și asumarea responsabilității pentru propriile fapte, situații sau întâmplări. Pasionat de înțelepciunea Proverbelor din Sfânta Scriptură, Ben Carson e ministru, astăzi, în cabinetul Trump.

Biografia acestui suflet de aur este o invitație la meditație și autocunoaștere nu doar pentru afroamericani, ci pentru noi toți cei care — mediciniști sau nu — își doresc o viață împlinită.

Mihail Neamțu

Cătălin Avramescu: SUA are acum un mare partid revoluționar, Partidul Democrat s-a mutat în zona ideologică a Stângii extreme

Mihail Neamțu: America nu este patria rasismului sistemic iar dovada e neurochirurgul Ben Carson