Isus din evanghelii (19)

download - Copie

cross

Publicat pe 16 august, 2020 De danutj

Ultima parte a procesului lui Isus este reprezentată de un dialog între preoți și Pilat, între autoritățile religioase și politice ale vremii. Iudeii au înțeles că nu pot obține o condamnare pe un criteriu religios, de aceea au schimbat strategia și au marșat pe acuzația potrivit căreia Isus se declară rege și intră astfel în conflict cu Cezarul. Textul biblic subliniază că această abordare a liderilor evreilor este legată de atitudinea lui Pilat, de indecizia sa și chiar de dorința de a-l elibera pe Isus. Este interesant că Evanghelia după Ioan nu insistă nici pe confruntarea cu conducătorii poporului evreu, nici pe violența cu care s-au purtat romanii și iudeii față de Isus. Tabloul relatat de autorul biblic vizează un alt nivel și o altă intensitate a trăirii Mântuitorului. Trădarea lui Iuda pălește în fața atitudinii unor preoți lași și dispuși să facă orice pentru a scăpa de un pretendent la titlul de Mesia care nu satisface criteriile și așteptările clasei conducătoare. În ziua pregătirii Paștelor, Pilat îl prezintă audienței pe împăratul iudeilor și lasă ca decizia de condamnare sau eliberare să vină din partea evreilor. Răspunsul preoților condensează toată drama unui popor aflat în întuneric, o decizie care cumulează experiența lungă a întregii istorii umane care se opune lui Dumnezeu. Renunțarea la autoritatea divină pentru a o accepta pe cea a Cezarului anticipează și istoria ce va urma, experiența omenirii care se va împărți în două în funcție de acceptarea sau respingerea numelui lui Cristos și a ceea ce el a realizat.

Isus este părăsit de toți. Urmează sentința de condamnare la moarte și drumul crucii. Ucenicii fug speriați de evenimentul arestării și nu pot confirma curajul exprimat în cuvinte cu o seară înainte. Am fi tentați să îi acuzăm de lașitate, pentru că au fost avertizați cu privire la ceea ce avea să se întâmple. Evanghelia nu face aprecieri asupra eșecului lor, ci doar subliniază că cele profețite de Scripturi în vechime, precum și cuvintele anunțate de Isus în repetate rânduri, se împlinesc acum. Pare că asistăm la un tablou de tip determinist și că lucrurile erau deja fixate. De ce să mai căutăm vinovați sau să mai comentăm detaliile celor întâmplate? Într-adevăr, toate acestea au fost profețite și se desfășoară după o logică pe care nu o poate schimba nimeni. Însă este important de observat cum anume se întâmplă lucrurile, pentru că mecanismele utilizate de cei implicați nu sunt noi și se vor repeta și după aceea. Autorul biblic pare că introduce o distanță față de toate personajele implicate și ne invită să ne plasăm alături de Isus. Decizia sa de a accepta moartea pentru întreaga lume a fost luată și a fost mereu subliniată de-a lungul evangheliei. Această strategie de a anticipa și de a pregăti auditoriul pentru ceea ce urmează mută o parte din tensiunea și povara acestei scene în avans. De altfel, am văzut cum Isus a trăit deja suferința refuzului și orbirii propriului popor, ura și împotrivirea liderilor care îi doreau moartea. Putem spune că era pregătit pentru acest episod delicat, iar consumarea lui nu focalizează totul în jurul unei suferințe de moment. Textul biblic ne oferă spațiu să ne implicăm în această acțiune, ne oferă un loc alături de Isus pentru a trăi evenimentele din perspectiva sa. Ucenicul iubit de Isus este aproape și ne invită să mergem pe drumul crucii în calitate de martori ai unei istorii reale, autentice. Pentru autor, ceea ce pare important, dincolo de încărcătura și dramatismul faptelor, este să ne facă să fim prezenți acolo, să asistăm la moartea Fiului lui Dumnezeu.

Scena răstignirii este prezentată fotografic, ca o succesiune de detalii relatate cât mai obiectiv de un observator prezent la locul faptei. Dacă sinopticii accentuează suferința și intensitatea trăirii lui Isus ca un miel ce este dus la moarte, această evanghelie dorește să ne implice altfel în episodul răstignirii, cu mai multă obiectivitate și cu deschiderea de a analiza. Ni se cere o participare de pe poziția cititorului care trebuie să evalueze modul în care Isus a trăit această etapă a misiunii sale. Trecerea în revistă a tuturor personajelor și a unor detalii aparent nesemnificative detensionează destul de mult scena răstignirii și ne invită la o altă privire. Autorul ne cere parcă să ne întoarcem și să reluăm textul biblic pentru a urmări modul în care Isus trăiește suferința renunțării la sine și își asumă povara grea de a se oferi pe sine ca jertfă pentru păcatele lumii. Chiar de la începutul misiunii sale publice, Sf. Ap. Ioan ni-l prezintă pe Isus ca mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Este important să vedem această identitate desfășurată pe parcursul întregii sale vieți și al tuturor celor realizate în lume. A ne focaliza punctual doar pe moartea lui Cristos și a considera că acesta este singurul eveniment care contează din viața sa pare a fi în dezacord cu intenția Scripturii. Textul biblic din această evanghelie doar menționează sumar că ostașii l-au răstignit pe Isus, însă insistă pe seama înscrisului pus de Pilat pe crucea sa și pe reacția iudeilor la vederea acestuia. De asemenea, se insistă asupra împlinirii profeției biblice cu privire la împărțirea hainelor lui Isus, iar în final este menționat detaliul referitor la soldați care îi oferă celui răstignit să bea vin oțetit. Singurul moment în care Cristos vorbește cu cei aflați lângă crucea sa este unul privat, de familie, și pare a fi cu totul din altă lume. El o încredințează pe mama sa în grija ucenicului iubit înainte de a muri. Gestul semnifică mai mult decât rezolvarea unei probleme sociale importante care, în contextul epocii, corespunde nevoii de protecție a unei femei rămase singure. Dincolo de unele posibile semnificații legate de simbolistica și rolul Mariei, textul biblic ne arată că moartea lui Isus nu este un sfârșit, ci presupune mutarea responsabilității misiunii cristice către ucenici, cei care rămân în lume să ducă mai departe ceea ce au primit de la maestrul lor.

Înainte de a muri, Isus rostește ultimele cuvinte într-o sintagmă foarte sugestivă: „s-a împlinit” (s-a terminat, isprăvit), care arată că astfel el și-a încheiat misiunea și a atins scopul pentru care a venit în lume. Moartea lui Isus Cristos nu este un accident nefericit cu privire la un rabin care încurca socotelile preoților evrei și ale romanilor, ci reprezintă împlinirea voii lui Dumnezeu. Este un act de iubire și slujire, de ascultare totală pe care Fiul lui Dumnezeu îl asumă ca parte a misiunii sale în lume. Isus nu este victima, nici cel care pare prins într-o cursă a celor puternici, ci este cel care dovedește că are toată autoritatea și că alege să meargă pe această cale, în acord cu iconomia divină. Ultima parte a capitolului analizat continuă cu aceeași abordare, și anume cu o privire a ucenicului care nu prezintă nici disperarea eșecului, nici perplexitatea unei evoluții neașteptate a evenimentelor. Se reia aceeași idee a faptului că s-a împlinit Scriptura, că ceea ce s-a întâmplat în Ierusalim este parte a planului și înțelepciunii lui Dumnezeu cu privire la problema omului. Cu încăpățânare parcă, evanghelistul prezintă detalii care par nesemnificative în raport cu gravitatea lucrurilor. Se păstrează aceeași cadență a privirii reporterului care vrea să prezinte lucrurile așa cum s-au întâmplat, pas cu pas. Atât atestarea morții celui crucificat, potrivit cutumei, cât și a așezării lui Isus în mormânt sunt relatări care insistă pe realismul și autenticitatea morții lui Isus Cristos. Ne aflăm pe terenul specificității creștinismului, care are la bază un set de fapte concrete fondatoare pentru viața și destinul omului. Scriptura ne introduce în culisele acestei istorii a faptelor Fiului lui Dumnezeu întrupat și ne conduce până la capăt, până la împlinirea lor deplină.

Poate altfel decât ne-am fi așteptat, în tabloul răstignirii, Isus este mai retras pentru a face loc privirii și prezenței active a ucenicului de atunci și de astăzi. Dar este același Cristos pe care l-am întâlnit în fiecare capitol, aceeași persoană atentă la ceilalți și la misiunea sa. Isus trăiește suferința crucii de-a lungul întregii sale misiuni, iar acum, la capăt de drum, nu este dominat nici de teama morții, nici de grija față de ucenici. Vertical și curajos, smerit și plin de iubire, figura lui Isus se retrage ușor pentru a lăsa loc discipolilor săi. Asistăm la un eveniment care se deschide și îl include și pe cititor. Crucificarea este o realitate incluzivă. Cu transparență, suntem invitați să participăm cu toții atât la procesul lui Isus, cât și la crucificare pentru a distinge între cele două planuri care se întrepătrund. Logica lumii s-a pus în mișcare pentru a atinge scopuri politice și religioase efemere. Cristos confruntă autoritățile mundane și, în același timp, se lasă antrenat în acțiunea forțelor acestei lumi pentru a le lăsa posibilitatea să își consume până la capăt toate soluțiile. Însă el o face după logica iconomiei divine, punând la lucru ascultarea, iubirea și jertfirea de sine. Cu aceste arme, ceea ce pare a fi un eșec în ochii lumii reprezintă de fapt soluția mântuitoare a înțelepciunii lui Dumnezeu. Nimic nu este teatral sau de formă. Toți actorii implicați își iau în serios rolul și îl joacă până la capăt. Fiecare privește narațiunea prin propria grilă, însă ucenicul care a relatat ne invită să privim faptele așa cum sunt și ne lasă pe noi să tragem concluziile. Isus a fost condamnat de evrei și guvernatorul roman, a murit crucificat și a fost pus în mormânt. Acest adevăr ne implică și ne interpelează mereu pentru că are de-a face cu destinul nostru și al întregii lumi.

Dănuț Jemna

https://danutj.wordpress.com/2020/08/16/isus-din-evanghelii-19/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.