Pianista Teodora ȚEPEȘ: „Lăsați copiii să asculte muzică clasică!”

download - Copie

Posted on May 27, 2020 by Oana Țepeș-Greuruș

Deși purtăm același nume, eu și Teodora Țepeș nu suntem rude. Ne-am cunoscut absolut din întâmplare la metrou. Doar că nu era o zi obișnuită și nici noi două călătoare. Teodora Țepeș cânta la o pianină, pe peron, iar eu ascultam și aplaudam alături de alți spectatori de ocazie. Se întâmpla în urmă cu câțiva ani, la evenimentul „Muzică clasică la metrou”, organizat de Loredana Munteanu de la „Arta nu mușcă”. Ce vremuri bune! Știu că la finalul concertului am felicitat-o și am schimbat câteva vorbe. I-am spus că „mi-s tot Țepeș” și ne-am amuzat.

Pe scena Ateneului, ori într-un concert organizat chiar la metrou, Teodora Țepeș cântă cu aceeași emoție

Pe atunci, Teodora era încă studentă la Conservatorul din București. Între timp a terminat licența ca pianistă, apoi Masterul: „Am avut profesori minunați la Universitatea de Muzică: pianistele Dana Borșan, Adriana Maier, Delia Pavlovici, Cristina Popescu-Stănești, Steluța Radu. Și am învățat foarte multe de la fiecare în parte. Le mulțumesc, le respect enorm și le admir.”

Atingere

Astăzi, Teodora Țepeș se află la Zürich, unde a început un nou Master în interpretare la clasa unui profesor grozav, pianistul Ulrich Koella, în cadrul Zürcher Hochschule der Künste ZHdK, cea mai mare universitate de arte din Elveția: „Sunt într-un loc minunat, cu un nivel foarte înalt profesional și sper să cresc mult ca om și ca muzician.” Însă nebunia din pandemie a schimbat (aproape) totul. Orele ei de pian și muzică s-au mutat în online: „Am fost nevoită să-i trimit profesorului meu tot soiul de piese înregistrate, apoi le comentăm împreună – mai util decât nimic. Fiind departe de cei dragi, nu e o perioadă ușoară. Însă muzica, pianul îmi sunt aproape și-mi acompaniază zilele. Câteodată cu multă inspirație și motivație, alteori cu mai puțină. Pianul este în viața mea de peste 20 de ani, e printre cei mai vechi prieteni ai mei, și cei mai buni. Cum o relație de prietenie de o viață e cu certuri, împăcări, bucurii și suferințe trăite împreună, așa e pianul pentru mine.  El, sărăcuțul, nu poate vorbi, dar este cel mai bun ascultător”.

Simțire 

Dragostea de pian i-a adus Teodorei Țepeș numeroase premii naționale și aplauze din partea marelui public, pe care s-a bucurat să-l întâlnească, în recitaluri, la Bucuresti, Iaşi, Timişoara, Focşani, Braşov, Sibiu, Constanţa, Bacău, Ploieşti sau Cluj. A ajuns aici grație talentului și studiului intens, alături de Elisa Bârzescu: „A fost profesoara mea mai bine de 12 ani, până la terminarea liceului de muzică. Ea m-a format ca om și muzician. Este un profesionist desăvârșit, cu multă dragoste de muzică, de frumos, de Dumnezeu și tot ce-i minunat pe lume. Am avut un mare noroc să fiu eleva distinsei și nobilei profesoare Elisa Bârzescu”.

Numai că cea care i-a facilitat Teodorei întâlnirea cu pianul a fost familia, cu un pic de ajutor din partea destinului. ,,Părinții mei iubeau muzica și, când eram mici, au înscris-o pe surioara mea mai mare la pian, la liceul ,,George Enescu” din București. Obișnuiau să mă lase la lecțiile ei, așa că, fără să vreau, am furat tot ce auzeam. Profesoara ei a spus că sunt talentată și, la scurt timp, a devenit și profesoara mea. Aveam 5 ani. Cristina, sora mea, după 4 ani de pian a capitulat. Nu a mai atins pianul de atunci, dar iubește muzica. Ea asculta chestii foarte cool când era adolescentă, Pink FloydEric ClaptonThe Doors, și așa am intrat și eu în contact cu o altă muzică foarte bună”.

Am găsit în arhiva „Arta nu mușcă” și afișul, unul scris de mână, de la evenimentul „Muzică clasică la metrou”

Preferințele ei muzicale se îmbogățesc constant și nu înseamnă doar muzică clasică. Teodora Țepeș s-a îndrăgostit de jazz: ,,Prietenul meu este un muzician foarte bun și cântă jazz superb! Dar nu doar de asta ascult eu jazz, dar, cu siguranță, mă inspiră. Bill EvansElla FitgeraldDuke EllingtonStan GetzOscar PetersonChet BakerJohn ColtraneTony BennetKeith Jarret sunt doar câțiva dintre artiștii pe care-i iubesc. Mai ascult Tom WaitsBob DylanBeatlesAerosmithPink Floyd, etc”.

Dincolo de frumusețea muzicii care o înalță și o face să țintească perfecțiunea, Teodora are de gestionat provocări lumești. Viața în Elveția e scumpă, costurile sunt mari, însă visul ei le întrece pe toate. Nu se plânge, se descurcă și are credință. Va ajunge acolo unde merită: ,,Îmi doresc să fiu un muzician cu o situație financiară stabilă. Știu că am multe emoții frumoase de oferit publicului și vreau să fac lumea un loc mai frumos, mai bun. Îmi doresc să ajut copiii talentați, din România, care nu au posibilități materiale. Cunosc atât de multe cazuri – copii extraordinari care, din păcate, nu au niciun sprijin pentru visul lor. Cariera de muzician te costă mult – de la sacrificiu personal la multe cheltuieli pentru a deveni un profesionist bun. Dumnezeu m-a ajutat să ajung până aici, și îmi doresc să-i ajut și eu pe alții”.

Recital 

Iar primul ajutor poate fi chiar acest interviu – o scurtă lecție despre muzica clasică, un amuse bouche care să-i ademenească pe tineri să-și deschidă inima și urechile spre frumusețe. Toți copiii trebuie să știe că Mozart nu e doar o ciocolată și nici Beethoven un câine dintr-un film. ,,Muzica este ca o mână întinsă spre o un tărâm ireal și plin de imaginație, cine vrea să își îmbogățească sufletul, dă mâna cu ea, cine nu vrea, nu vrea”. Citiți și luați notițe!

Oana Țepeș-Greuruș: Dacă nu am crescut într-o familie în care se ascultă muzică clasică, ce ar trebui să facem? De unde începem descoperirea? E totul pierdut? Mai există vreo șansă să ne placă muzica clasică?

Teodora ȚEPEȘ: Eu m-am născut într-o familie de moldoveni foarte sensibili și expresivi. Tata avea cunoștințe muzicale, făcuse canto în tinerețe, avea ureche absolută și o mare sensibilitate în voce. Mereu eram uimită cum simte, ca și mine, cine a cântat frumos și a transmis, ori cine cântă fără emoție. Deși mă enerva de multe ori când mă auzea studiind și îmi spunea unde greșesc, mi-a fost de mare, mare ajutor. Muzica l-a ajutat în profesia sa, realizator de emisiuni și documentare la TVR. Câteodată, un muzician ca părinte poate fi un mare ajutor, dar cunosc cazuri în care copiii au fost inhibați de un părinte prea pretențios.

Teodora Țepeș și tatăl ei, când nicunul nu știau că ea avea să devină pianistă 

Se spune că muzica clasică e ca o limbă străină, dacă o înveți de mic o ții minte toată viața. Crezi că gustul pentru muzică simfonică/operă se educă încă din copilărie?

Poți fi printre ,,norocoși” sau nu. Firește că cine a ascultat de mic muzică clasică are urechea mai educată, a audiat mai mult repertoriu și timpul i-a dat șansa de a diferenția diverse curente artistice muzicale. Mai mult, poate compara diverse interpretări. Devine, ca să zic așa, un meloman cu ,,urechi periculoase”. Timpul nu e pierdut nici pentru cineva mai matur, asta dacă îi face plăcere și are răbdare să asculte. Muzica este ca o mână întinsă spre o un tărâm ireal și plin de imaginație, cine vrea să își îmbogățească sufletul, dă mâna cu ea, cine nu vrea, nu vrea.

Uite, de exemplu, mie, când eram mică, nu-mi plăcea opera, însă acum îmi place teribil de mult! O fi și pentru că acum înțeleg ce se cântă și despre ce e vorba! Un copil nu poate asculta Wagner și să priceapă întreaga epopee și simbolistică din legendele germane. Sau ,,Don Giovanni” de Mozart sau ,,Evgheni Oneghin” al lui Ceaikovski. Desigur că poate să-i placă muzica, dar atâta timp cât nu înțelege acțiunea, nu poate gusta întreaga operă.

Huffington Post titra nu demult că, în epoca digitală, copiii au nevoie mai mult ca niciodată de muzică clasică și îi enumerau beneficiile – crește concentrarea, îmbunătățește memoria, dezvoltă creativitatea și abilițățile de socializare. Crezi că ar trebui să existe o oră de muzică clasică în școli? Sau poate o oră de audiție.

Muzica este o artă cu totul specială; pe structuri clare – măsura, fraze muzicale, formă, gen, armonie, tempo, ritm, nuanțe, compozitorul folosește tot acest arsenal pentru a exprima o emoție, o idee, o imagine. Ca oameni, suntem înconjurați de ritm – mai repede, mai încet, pauze, armonie, culoare, sentimente, stări, emoții – armonia perfectă a naturii, în orice zi a vieții noastre. Chiar dacă nu o auzim pe note, muzica ne înconjoară mereu: aici greierele cântă, mai departe puțin poate e o ciocârlie, apoi auzim ramurile copacilor.

Trebuie să existe ore de muzică în școli! Muzica este strâns legată de istorie. Iar așa cum învățăm despre istoria poporului nostru, hai să învățăm și despre arta sa și despre muzica sa. Putem înțelege mai bine etosul unui popor ascultându-i muzica. Aș preda în școli tot – de la trubadurii din Evul Mediu, la cântecul gregorian, Miles Davis și Stravinsky.

Muzica clasică ne deschide mintea și sufletul!

Există aplicații, pagini de FacebookInstagram, site-uri pe care le urmărești și care crezi că i-ar atrage pe copii, adolescenți și tineri, spre muzica clasică? Dă-ne câteva exemple.

Eu urmăresc online diverse Instituții culturale, opere, filarmonici, Radio România Muzical, dar și paginile unor artiști pe care-i admir și iubesc. Sunt multe instituții de stat care transmit spectacole, mai ales în această perioadă. Ar trebui să profităm. Și Opera comică se gândește la copii și difuzează concerte.

Ai prieteni sau cunoștințe care nu ascultă muzică clasică? S-a întâmplat să-i ,,convertești”?

Majoritatea prietenilor mei sunt muzicieni sau artiști și iubesc muzica! Nu neapărat muzica clasică. Normal că-mi crește inima de fiecare dată când cineva care nu e muzician mă roagă să-i recomand câte ceva de ascultat, sau vine la concert să mă asculte.

De câte ori pe săptămână ar trebui să ascultăm muzică clasică să ne obișnuim cu gustul?

Depinde de stare. Muzica trebuie ascultată când înlăuntrul tău o cere. Câteodată, eu efectiv nu am chef să ascult, e o stare de saturație. Pentru că o studiez zilnic, deci mă concentrez cât mai bine să o cânt frumos și corect, apoi efectiv simt nevoia să-mi relaxez mintea. Dar am momente în fiecare săptămână, uneori chiar în fiecare zi, în care îmi doresc să ascult ceva fain.

,,Ești ceea ce asculți!”

Vine Ziua Internațională a Copilului. Îți propun să le facem un cadou celor mici și părinților melomani. Cum ar trebui să arate, din punctul tău de vedere, un playlist cu muzică clasică pentru copii? 

Pentru copii, marii compozitori au scris foarte mult. Sunt niște ființe tare iubite de compozitori. Copilăria are ceva magic și inocent, iar marile genii au fost inspirate de lumea minunată a copiilor plină de povești și fantastic.

Iată un playlist tematic:

Leopold Mozart, ,,Simfonia jucăriilor”

Wolfgang Amadeus Mozart, ,,Eine Kleine Nachtmüsik”

Robert Schumann, ,,Kinderszenen”

Ceaikovski, minunatul balet ,,Spărgătorul de nuci”

Serghei Prokofiev, basmul simfonic ,,Petrică și lupul”

Maurice Ravel, suita de povești ,,Ma mére l’Oye”

Claude Debussy, ,,Colțul copiilor”

Play!

Domeniul muzicii e vast – cum facem să-l cuprindem fără să ne prindem urechile și să renunțăm. Cu ce compozitori ar trebui să începem procesul de învățare dacă nu suntem nici cunoscători, nici ascultători de muzică clasică? Care sunt pașii?

Cred că ordinea cronologică e cea mai bună; chiar dinainte de marile nume ale muzicii clasice. Muzica din Evul MediuRenașterea, apoi intrăm în primul mare capitol al istoriei muzicii clasice – Barocul, unde avem compozitori din diverse țari: Italia – Vivaldi, Corelli, Albinoni, Scarlatti, Franța – Lully, Couperin, Rameau, Germania – Bach și Händel. Apoi urmează secolul al XVIII – lea, epoca numită Clasicismul muzical, cu trei mari figuri: Haydn, Mozart și Beethoven. Iar în secolul al XIX – lea urmează Romantismul muzical, cu reprezentați animați de sensibilitate, poezie și visare: Schubert, Schumann, Mendelssohn, Chopin, Liszt, Brahms, Ceaikovski. Urmează secolul XX care este foarte divers. Mă opresc aici, lista e mult mai lungă.

,,No music, no life!”

Care sunt noțiunile pe care ar trebui să le stăpânim ca simpli ascultători de muzică clasică?

Răbdare, sensibilitate, curiozitate. Iar dacă mai există și cultură generală, cu detalii din mai multe domenii – pictură, poezie, film, teatru, istorie, it’ s pretty nice! Așa începi să vezi legătura muzicii cu toate.

Pe 27 aprilie, Teodora Țepeș a suținut un concert online, alături de o violonistă foarte talentată, Diana Turcu. Evenimentul a fost un motiv de bucurie și încredere. Însă Teodora recunoaște că spațiul virtual nu e soluția. ,,Sper cât mai curând ca artiștii să-și reia locul lor PE SCENĂ, nu live din living, și să umple din nou publicul de emoție și frumos”.

Aici o ascultați pe pianista Teodoa Țepeș, iar aici, pe pagina ei de Facebook, o urmăriți pentru vești bune. Abia aștept să ne anunțe când va avea un nou recital.

Fotografii: Ioana Mitrea, Corneliu Tănasă – prin „Arta nu mușcă”, Unsplash și prin Teodora Țepeș

Citiți și: 

Telefonul de la Matei VIȘNIEC

Actorul Alecsandru DUNAEV: „The show must go on(line)!”

Cum trăiește prezentul actrița viitorului – Alexandra Andrei

Charlie Siem, An Englishman Violonist, despre primul său concert la București

Let the music PLAY! & Share it NOW! 

One thought on “Pianista Teodora ȚEPEȘ: „Lăsați copiii să asculte muzică clasică!”

Pianista Teodora ȚEPEȘ: „Lăsați copiii să asculte muzică clasică!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.