Isus din evanghelii (11) — Persona

Inițial publicat pe Alteritas: Pericopa biblică despre moartea și învierea lui Lazăr a fost îndelung analizată de diverși gânditori, teologi și filosofi, apărători și critici ai creștinismului din diverse perioade istorice. Pentru orice cititor, indiferent de generație, acest tablou complex din viața lui Isus rămâne la fel de atractiv și de intrigant. Nu este… via Isus […]

Este Apocalipsa adevărată?

Tronul Ceresc din Apocalipsa

Anastasia Filat26 februarie 2016 Doctrine  7

Întrebare:

Credeți că cartea Apocalipsa este adevărată? De ce?

Din toate cărțile Bibliei se pare că Apocalipsa este cartea cea mai discutată și cea mai puțin studiată pe motiv că pare a fi imposibil de înțeles și de aceea este și cea mai răstălmăcită carte din Biblie. Este adevărat că mesajul cărții Apocalipsa este foarte greu de înțeles și nu este întâmplător. Pe de o parte, ea este “descoperirea lui Isus Hristos pe care i-a dat-o Dumnezeu ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând.” (Apocalipsa 1:1), iar pe de altă parte cuvântul “a făcut cunoscut” din acest verset înseamnă a arăta prin semne, a da de înțeles:

Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd. Şi le-a făcut-o cunoscut, trimeţînd prin îngerul Său la robul Său Ioan. (Apocalipsa 1:1)

Din acest motiv și este greu de înțeles această carte, totuși nu este imposibil și să nu uităm că ea este descoperirea lui Dumnezeu și nu acoperirea. Plus că noi ca și creștini avem responsabilitatea să transmitem integral mesajul acestei cărți, având avertizarea în caz că evităm să vorbim despre cele scrise în ea sau dacă dăm tâlmăciri greșite:

Mărturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta. Şi dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei proorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfîntă, scrise în cartea aceasta. “Cel ce adevereşte aceste lucruri, zice: „Da, Eu vin curînd.” Amin! Vino, Doamne Isuse. (Apocalipsa 22:18-20)

Voi aduce două argumente de ce cred că Apocalipsa este adevărată:

Se potrivește foarte bine cu prorociile Vechiului Testament

Am menționat mai sus că Apocalipsa este o carte greu de înțeles, fiindcă mesajul ei a fost transmis prin semne ca noi să pricepem. De fapt, semnele prezentate în cartea Apocalipsa își găsesc înțelesul, în cea mai mare parte nu în ea însăși, ci în textele din Vechiul Testament și, de fapt, cartea Apocalipsa, ca nici una alta dovedește că autorul întregii Scripturi este Dumnezeu. Dacă faci o bună observare a Apocalipsei și apoi cauți textele paralele și asemănătoare în Vechiul Testament, vei rămâne uimit cât de clară ajunge să fie această carte! De fapt, cartea Apocalipsa, începând cu capitolul 4,  este o descriere amănunțită a celei de a șaptezecea săptămâni a lui Daniel, despre care găsim scris la Daniel 9:24-27.

De trei ori se adeverește că aceste cuvinte “sunt vrednice de crezut și adevărate”

Se pare că acest mesaj a fost șocant și pentru apostolul Ioan și spre sfârșitul cărții de trei ori i s-a confirmat că aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate. Prima dată acest lucru îl adeverește îngerul:

Apoi mi-a zis: „Scrie:Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!” Apoi mi-a zis: „Acestea sînt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!” Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui Dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sînt un împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, cari păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină- te! (Căci mărturia lui Isus este duhul proorociei. “) (Apocalipsa 19:9-10)

Nu știm care este motivul pentru care a dorit apostolul Ioan să se arunce la picioarele îngerului, dar a vrut să o facă după ce îngerul i-a spus să scrie lucrurile care le-a văzut și le-a auzit în cer, motiv pentru care am putea presupune că în inima lui Ioan apăruse o umbră de neîncredere sau îndoială cu privire la veridicitatea a ceea ce vede în vedenie.

A doua oară Dumnezeu repetă această afirmație:

Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis:„Iată, Eu fac toate lucrurile noi. “ Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt vrednice de crezut şi adevărate. (Apocalipsa 21:5)

și a treia oară aceeași afirmație o face din nou îngerul:

Şi îngerul mi-a zis: „Aceste cuvinte sînt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimes pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile, cari au să se întîmple în curînd. (Apocalipsa 22:6)

Deci, eu cred că cartea Apocalipsa este adevărată și o predau cu mare plăcere și bucurie și-I mulțumesc Domnului, că prin Duhul Său cel Sfânt mi-a descoperit lucrurile viitoare după promisiunea sa:

Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. (Ioan 16:13)

Pentru o cunoaștere mai profundă a subiectului, vă recomand să studiați cursul Apocalipsa în patru părți, care poate fi procurat la librăria „Învățătură din Cuvânt”.

Vă recomand următoarele articole la același subiect:

https://moldovacrestina.md/veridicitatea-apocalipsei/

Elemente esenţiale ale Noului Legământ de Iosif Ton

Pagina de Teologie

Iosif Ton

Prin Vechiul Legământ se înțelege legământul încheiat de Dumnezeu cu poporul Israel la Sinai (Exod 24:1-8). Prin acest legământ, Dumnezeu se obliga să-i ducă pe israeliți în Canaan și acolo să-i binecuvinteze și să-i apere de dușmani.

Poporul Israel a încălcat în mod sistematic acest legământ, până când Dumnezeu îi anunță că nu se mai consideră nici El legat și, în consecință, îl lasă pe Nebucadnețar să le cucerească țara și să-i ducă în robia babiloniană.

Cu ocazia acestui anunț dureros, Dumnezeu anunță însă și faptul că în viitor El va introduce un Nou Legământ: „Iată vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou.

Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor în ziua când i-am apucat de mână să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soț asupra lor, zice Domnul.

Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune legea mea în lăuntrul lor și o voi scrie în inima lor și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.

Niciunul nu va mai învăța pe aproapele său, sau pe fratele său, zicând: „Cunoaște pe Domnul!”  Ci toți mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul, căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor” (Ieremia 31:31-34)

Această proorocie a împlinit-o Fiul lui Dumnezeu în seara dinainte de răstignire, când a luat un pahar și a zis: „…acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor”  (Matei 26: 28).

Dumnezeu spune categoric că noul legământ nu este ca cel vechi, ci este diferit, este nou nu numai în timp, ci nou în esența lui.

În ce constă această noutate? Înainte de a ne uita la elementul de noutate enunțat chiar în textul citat mai cus din Ieremia, este util să ne uităm că în Ieremia Dumnezeu nu se oprește la enunțul acesta, ci mai adaugă și alte informații despre noul legământ.

Iată ce adaugă El în 32:39-40:

„Le voi da o inimă și o cale, ca să se teamă de mine totdeauna, spre fericireea lor și a copiilor lor. Voi încheia cu ei un legământ veșnic că nu mă vă mai întoarce de la ei, ci le voi face bine și le voi pune în inimă frica de Mine, ca ei să nu se depărteze de Mine.”

Promisiunea unei inimi noi va reapare într-o proorocie a lui Ezechiel și o vom comenta mai târziu. Acum să ne uităm la o altă promisiune pe care o face Dumnezeu în contextul acesta al noului legământ:

“În zilele acelea și în vremile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă neprihănită care va înfăptui dreptatea și judecata în țară…

David nu va fi lipsit niciodată de un urmaș care să stea pe scaunul de domnie al casei lui Israel…

Dacă puteți să rupeți legământul Meu cu ziua și legământul Meu cu noaptea, așa încât ziua și noaptea să nu mai fie la vremea lor, atunci se va putea rupe și legământul Meu cu robul Meu David, așa încât să nu mai aibă fii care să domnească pe scaunul lui de domnie…”(Ieremia 33: 15, 17, 20-21).

Iată acum promisiunea făcută prin Ezechiel:

„Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți poruncile mele” (Ezechiel 36:26-27).

Să ne amintim că promisiunea aceasta a turnării Duhului Sfânt peste oameni a mai fost făcută de Dumnezeu și prin profetul Ioel:

“După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vor visa visuri și tinerii voștri vor vedea vedenii. Chiar și peste robi și peste roabe voi turna Duhul meu în zilele acelea” (Ioel 2: 28-29).

Să căutăm să sistematizăm aceste promisiuni ale lui Dumnezeu făcute în contextul anunțului despre noul legământ. Cea mai extraordinară și mai spectaculară promisiune îi este făcută lui David că un fiu al lui va sta totdeauna pe tronul lui Israel. Dacă ne uităm bine în istorie, promisiunea aceasta nu a fost implinită în cursul celor  trei mii de ani, de când a fost făcută. A doua promisiune este aceea că Dumnezeu va pune Duhul Său în toți oamenii din noul legământ.

Acum, să mergem în Faptele Apostolilor, la capitolul doi, unde ni se relatează evenimentele din Ziua Cincizecimii, și ni se redă discursul apostolullui Petru, care explică aceste evenimente:

„Fiindcă David era prooroc și știa că Dumnezeu îi făgăduise (îi promisese) cu jurământ că va ridica pe unul dintre urmașii săi pe scaunul lui de domnie,

despre învierea lui Cristos a proorocit și a vorbit el când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în locuința morților și trupul lui nu va vedea putrezirea.

Dumnezeu a înviat pe acest Isus și noi suntem martoii Lui.

Și acum, odată ce S-a înălțat prin dreapta lui Dumnezeu și a primit de la Tatăl făgăduința (promisiunea) Duhului Sfânt, a turnat ce vedeți și auziți.

Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea până ce voi pune pe toți dușmanii Tăi sub picioarele Tale.

Să știe bine dar toată casa lui Israel că Dumnezeu a făcut Domn și Cristos pe acest Isus pe care L-ați răstignit voi” (Faptele apostolilor 2:30-36).

Vedem, așadar, că Dumnezeu a făcut două promisiuni extraordinare – pe Domnul nostru Isus Cristos și pe Duhul Sfânt – și că aceste promisiuni s-au împlinit exact așa cum au fost făcute.

Acum, să mergem la a doua epistolă a lui Petru, și să vedem cum explică el aceste două promisiuni speciale ale lui Dumnezeu:

„Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot (ce ne trebuie) în ce privește viața și evlavia, prin cunoașterea Celui ce ne-a chemat prin slava și prin puterea Lui,

prin care El ne-a dat făgăduințele (promisiunile) Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași ai firii dumnezeiești“ (2 Petru 1: 3-4).

Noi știm deja că “promisiunile Lui nespus de mari și scumpe” (spus mai pregnant, promisiunile lui inexprimabil de mari și inestimabil de prețioase) sunt Însuși Fiul Său și Însuși Duhul lui Dumnezeu! Și lucrul acesta este atât de real încât atunci când Fiul lui Dumnezeu și Duhul lui Dumnezeu sunt în noi, natura lui Dumnezeu este în noi, și astfel noi suntem în atingere cu natura lui Dumnezeu, suntem părtași la natura lui Dumnezeu.

 Domnul Isus Însuși a fost cel care a definit acest fenomen drept naștere din nou (Ioan 3: 3-8), sau, cum o numește apostolul Ioan în introducerea Evangheliei sale, naștere din Dumnezeu (Ioan 1:11-13). Tot apostolul Ioan ne mai spune că cel născut din Dumnezeu are în sine sămânța lui Dumnezeu (1 Ioan 3: 10).

Acesta este cel mai extraordinar fenomen din istoria umană! El  a fost anunțat de Dumnezeu când a anunțat noul legământ și el a început să se întâmple de la venirea Domnului Isus și a Duhului Sfânt și de la introducerea prin Ei a noului legământ.

Fiindcă este un fenomen atât de extraordinar și fiindcă el ne privește direct, trebuie să facem efortul intelectual și spiritual de a-l înțelege, de a-i pătrunde toate adâncurile și de a-i cuprinde toate dimensiunile.

Să ne întoarcem, deci, la Ieremia și la Ezechiel și să vedem celelalte promisiuni făcute de Dumnezeu în legătură cu noul legământ.

Iată promisiunea esențăală, scrisă de Ieremia: „Voi pune Legea Mea în lăuntrul lor, o voi scrie în inima Lor” (Ieremia 31:33).

Când cei șaptezeci de învățați evrei au tradus Vechiul Testament în limba greacă (așa numita Septuaginta, făcută pe la aproximativ 250 înainte de Cristos), ei au tradus lăuntrul cu  mintea . În Epistola către Evrei se citează din Septuaginta și iată atunci cum sună promisiunea lui Dumnezeu:

„Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile, zice Domnul: voi pune legile mele  în mintea lor și le voi scrie în inimile lor” (Evrei 8: 10). Repetat astfel:

„Iată legământul pe care-l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor” (Evrei 10:16).

În Ezechiel, promisiunea unei inimi noi este combinată cu promisiunea punerii Duhului Sfânt în noi: „Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din voi inima de piatră și vă voi da o inimă de carne.

Voi pune Duhul Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele” (Ezechiel 36: 26-27)

Apostolul Pavel păstrează legătura aceasta dintre inima nouă și Duhul Sfânt în felul următor: „Voi sunteți arătați a fi epistola lui Cristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște table de piatră, ci pe niște table care sunt inimi de carne…

Destoinicia noastră vine de la Dumnezeu, care ne-a făcut să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al literei, ci al Duhului, căci litera omoară, dar Duhul dă viață”  (2 Corinteni 3; 3, 5-6).

Pentru apostolul Pavel schimbarea survenită este atât de radicală încât el vorbește despre un om vechi și despre un om nou: „Nu vă mințiți unii pe alții, întrucât  v-ați dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, și v-ați îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoiește spre cunoștință, după chipul Celui ce l-a făcut”  (Coloseni 3: 9-10).

Mai mult, el folosește pentru această radicală schimbare termenul de făptură nouă, care în original este o nouă creație: „Căci dacă este cineva în Cristos, este o făptură (ktisis – creație) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate s-au făcut noi”  (2 Corinteni 5:17).

Schimbările care se produc în cel ce, prin Cristos și prin Duhul Sfânt, intră în noul legământ nu ar putea fi descrise prin cuvinte mai mari decât cele folosite în textele de mai sus. Noi trebuie să le luăm așa cum sunt și să nu încercăm să le diminuăm  conținutul și forța prin interpretări metaforice care să le golească de conținut (lucru pe care îl fac mulți trologi evanghelici).

Mai de grabă, dacă spunem că credem că Biblia este Cuvântul inspirat și fără greșeală al lui Dumnezeu, trebuie să ne întrebăm dacă în noi există aceste schimbări, sau nu există? Și dacă nu le putem detecta în noi, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva (logica textelor ne-o impune!)   noi nu suntem în noul legământ, adică nu suntem una cu Cristos, Duhul Sfânt nu locuiește în noi, noi nu suntem născuți din Dumnezeu, poruncile Lui nu sunt scrise in mintea și în inima noastră, noi nu ne-am dezbrăcat de omul c el vechi și nu ne-am îmbrăcat în omul cel nou și nu suntem o nouă creație!

Fiindcă noul legământ este scris în inimă și în minte, trebuie să vedem cum se schimbă acestea prin unirea cu Domnul isus și cu Duhul Sfânt.

Domnul Isus spune despre centralitatea inimii:

“Căci din lăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, adulterurile, curviile, uciderile, furturile, lăcomiile vicleniile, înșelăciunile, faptele rușinoase, ochiul rău, blasfemia, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri ies din lăuntru și spurcă pe om” (Marcu 7:21-23).

Vă mărturisesc că până mai zilele trecute mă uitam sceptic la asemenea discuții despre inimă, deoarece consideram acest organ drept o simplă pompă de împins sângele în organism și consideram că totul despre inimă trebuie înțeles metaforic și că toată atenția noastră trebuie să fie îndreptată spre minte. Dar cine oare nu gândea ca mine în epoca modernă?

Ei bine, zilele trecute am citit cu mare interes o carte apărută recent, întitulată Kingdom Triangle (Triunghiul Împărăției) cu subltilul  Recover the Christian Mind, Renovate de Soul, Restore the Spirits Power (Să recâștigăm gândirea creștină, să renovăm sufletul, să restaurăm puterea Duhului), scrisă de J.P. Moreland, unul dintre cei mai buni filosofi evanghelici de astăzi. În această carte, printre altele, Moreland ne aduce următoarea știre din lumea științăfică:

„Interesant, un curent de gândire științific pornit de la descoperiri recente aruncă lumină asupra învățăturii biblice despre miezul unei persoane și despre relația acestuia cu organul inimii. Neurologii au descoperit că inima are propriul ei sistem nervos pe care îl numesc creierul din inimă. Într-un sens literal inima gândește pentru sine. Aproximativ patruzeci de mii de neuroni se află în inimă, un număr de neuroni egal cu cel aflat în cteva subregiuni importante din creier.

Inima trimite semnale la diferite părți din creier, inclusiv la amigdală (un grup de neuroni din lobii temporali ai creierului care se ocupă cu procesarea reacțiilor emoționale și cu memorizarea lor). Amigdala este specializată în memoria emoțiilor puternice și ea este folosită de suflet pentru a procesa informația pentru semnificația ei emoțională. Influențând amigdala și alte regiuni din creier, savanții cred că bătăile inimii nu sunt numai niște zvâcniri mecanice ale unei pompe harnice, ci sunt un limbaj inteligent care influențează semnificativ  modul în care percepem lumea și în care reacționăm la lume. Unii savanți vorbesc de inteligența inimii, un șuvoi inteligent de conștiință și de percepție, un izvor intuitiv de înțelepciune și de înțelegere clară care îmbrățișează atât  inteligența mintală cât și cea emoțională.

Vorbind în termeni biblici, sufletul este persoana, dar sufletul are două facultăți, una de cunoaștere intelectuală și alta de percepție intuitivă, și fiecare dintre acestea este asociată cu o altă parte a trupului:  respectiv creierul și inima.  Astfel creierul și inima lucrează împreună ca să ne modeleze gândurile, emoțiile, stările și atitudinile. Dat fiind faptul că o persoană este un singur sine, nu două, cu un singur suflet, este evident că eu, sufletul, folosește și mintea (asociată cu creierul) și miezul intuitiv cel mai profund (asociat cu organul inimii) ca să gândească, să vadă și să simtă despre lume” (pag. 159-160).

În eseul următor ne vom ocupa de omul bun și de omul rău, inima bună și inima rea, în învățătura Domnului Isus.

http://publicatia.voxdeibaptist.org/teologie_iul08.htm

Inpolitics: Dacă site-urile închise pentru „fake news” sunt atît de periculoase, să ne așteptăm ca guvernanții să găsească o metodă prin care cenzurarea presei să poată avea loc oricînd, în orice condiții?

DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ  /   ȘTIRI   /   Publicat: Duminică, 26 aprilie 2020, 20:38   /   Actualizat: Duminică, 26 aprilie 2020, 20:40

Inpolitics: Dacă site-urile închise pentru „fake news” sunt atît de periculoase, să ne așteptăm ca guvernanții să găsească o metodă prin care cenzurarea presei să poată avea loc oricînd, în orice condiții?

ARTICOLE RELAȚIONATE

Ep. Ignatie al Hușilor despre Învierea în vremea molimei din aprilie 2020: Creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Învierea cu biserici închise, cu o elită a seculariștilor, care au răspândit fake news-ul că virusul nimicitor îi preferă pe ortodocși!

Ep. Ignatie al Hușilor despre Învierea în vremea molimei din aprilie 2020: Creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Învierea cu biserici închise, cu o elită a seculariștilor, care au răspândit fake news-ul că virusul nimicitor îi preferă pe ortodocși!

Manipulare în numele … luptei împotriva „fake news”

Manipulare în numele … luptei împotriva „fake news”

Ortodoxinfo este noul site suspendat de ANCOM în contextul stării de urgență

Ortodoxinfo este noul site suspendat de ANCOM în contextul stării de urgență

Într-un articol din Inpolitics, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob explică de ce site-urile de presă închise în ultima perioadă pentru „fake news” sau cenzurarea unor materiale de presă reprezintă un moment periculos pentru România. Jurnalistul sublinază că această măsur luată în vreme de pandemie nu este prevăzută  pe lista celor opt libertăți constituționale care urmau să fie restrînse pe durata stării de urgență, conform decretului prezidențial, nefiind și cele prevăzute la art.30 din Constituție. Decret care stipulează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, că ”Cenzura de orice fel este interzisă” ori că ”Nici o publicație nu poate fi suprimată”.

Cu toate aceste, continuă jurnalistul, pentru a se pune botniță presei, măsură greu de corelat cu restul măsurilor anti coronavirus, s-a recurs la un artificiu prin care, după cum s-a putut vedea în ultimele zile, a  început închiderea unor site-uri.

„Așa că s-a recurs la o șmecherie murdară, balcanică: în locul restricționării fățișe a libertății presei, s-a băgat, într-un capitol separat, intitulat ”Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă”, un articol, 91, care prevede că:

În situația propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile și autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect și obiectiv populația în acest context.

Furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire”.

Capitolul sus-menționat face, în ansamblul lui, obiectul unei sesizări de neconstituționalitate a OUG 1/1999 privind starea de urgență din partea Avocatului Poporului, pentru că e vorba de o procedură profund nelegală, care permite președintelui să legifereze efectiv.

În plus, art.91, cum spuneam, nici măcar nu poate pretinde că derivă din măsurile de limitare a drepturilor omului stabilite de președinte.

O dublă încălcare a normelor statului de drept”, scrie jurnalistul.

BTI admite că „există anumite derapaje ale presei (incitarea la violență, la discriminare, rasismul etc) care sunt sancționate de Constituție și de legi, pe bună dreptate”, dar susțune că dincolo de acestea  „nu trebuie să existe alte restricții, la cheremul unor oficialități care nici măcar nu acționează la vedere, vezi cazul celebru al Grupului de suport condus de Raed Arafat, care are componența secretizată.

Democrație e atunci cînd te bați pentru libertatea altuia de a spune chestii pe care nu le agreezi”.

Potrivit jurnalistul, în cazul pandemiei, există o graniță fină între scenarii conspiraționste și realitatea brutală.

„Teza că virusul a fost creat artificial și slobozit în lume cu oarece interese politico-economice nu e susținută pînă acum de dovezi, deci rămîne cu eticheta de conspiraționistă. Și dacă, ipotetic vorbind, într-o zi se va dovedi că așa a fost?Libertatea de exprimare include și dreptul de a vehicula scenarii oricît de tîmpite. Și care la un moment dat pot părea ridicole și chiar periculoase; istoria a dovedit adesea, însă, că mari ”conspirații” s-au dovedit reale.

După mintea lui Iohannis & comp, ar trebui reduși la tăcere toți cei care cred că pămîntul e plat ori că există extratereștri, pentru că asemenea teorii pot panica populația (dacă ne invadează??)”, mai scrie jurnalistul.

Textul integral poate fi citit AICI.

ȘTIRILE ZILEI

Covid 19 si trombozele – mesaj de la un medic hematolog, de Dr. Mihaela Andreescu

Ca medic hematolog, am întâlnit frecvent în practică curentă o serie de cazuri interesante de sindrom

Inpolitics: Dacă site-urile închise pentru „fake news” sunt atît de periculoase, să ne așteptăm ca guvernanții să găsească o metodă prin care cenzurarea presei să poată avea loc oricînd, în orice condiții?

Într-un articol din Inpolitics, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob explică de ce site-urile de presă închise în ultima perioadă pentru „fake news”

Drept la replică: Ce ne-a făcut Hristos cel înviat?

Textul ce urmează, intitulat „Ce ne-a făcut Hristos cel Înviat?”, semnat de Rucsandra Cioc (profesoară de limba

ȘTIRI

Ortodoxinfo este noul site suspendat de ANCOM în contextul stării de urgență

Redacția paginii web Ortodoxinfo.ro și-a notificat cititorii sâmbătă noaptea că ANCOM a blocat și acest portal de informații, după ce în cursul zilei de vineri au fost suspendate site-urile Justițiarul.ro și România-veche.ro.

Procurorii stau cu ochii pe achizițiile de materiale sanitare. Procurorul general, Gabriela Scutea: „Urmărim felul în care se desfășoară achizițiile publice în perioada stării de urgență”

Achetatorii urmăresc din mai multe surse modalitatea în care se desfășoară achizițiile publice în perioada stării de urgență, a subliniat

Alexandru Rafila și epidemiologii îi vor pe copii la școală, cât mai curând: „Cursurile trebuie reluate. Părinții trebuie să aibă încredere să își trimită copiii la școală”

În ciuda protestelor din partea unor lideri politici, epidemiologii trag un semnal de alarmă și spun că elevii trebuie să se întoarcă în clase, cât mai curând.

Doliu în lumea cinematografiei. Regizorul Mircea Mureșan, autorul serialului „Toate pânzele sus”, a trecut la cele veșnice

Regizorul, actorul și scenaristul Mircea Mureșan a trecut, vineri, la cele veșnice, la vârsta de 91 de ani.

SRI: Circulă un virus care accesează aplicațiile de Internet banking. Atenție la mesaje de tipul „Detalii secrete despre COVID-19”

În contextul asociat pandemiei de SARS-CoV-2 a fost identificată o campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credențiale

Asociațiile de elevi atrag atenția asupra pericolului reluării cursurilor după încheierea stării de urgență

Mai multe asociații de elevi atrag atenția asupra „pericolului” pe care îl presupune reluarea cursurilor după finalizarea stării de urgență

Zodia virusului și altele (VIII)

Pe concetățenii UDMR-iști îi simpatizez între mai multe altele și pentru că unii ca Băsescu și Iliescu n-ar fi avut loc printre ei în veacul veacurilor.

Germania solicită Poloniei să-și adapteze normele de carantină la trecerea frontierei pentru a le permite celor 125 mii de lucrători transfrontalieri să meargă zilnic la muncă în orașele germane limitrofe graniței

Un oficial guvernamental german a cerut relaxarea restricțiilor de călătorie impuse de Polonia, într-o scrisoare făcută publică la o zi după o demonstrație a sute de lucrători transfrontalieri împiedicați să meargă zilnic la locul de muncă din țara vecină

Reacție dură a Ministrului ungar de Externe la adresa Ambasadorului României la Budapesta. Marius Lăzurcă i-a luat apărarea unei deputate din Opoziție, nemulțumite de trimiterea unor ajutoare sanitare către maghiarii din România

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-a criticat, sâmbătă, pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lăzurcă, după ce acesta a trimis un mesaj de susținere unei deputate a Opoziției maghiare despre care afirmă că a fost atacată într-o dezbatere în Parlamentul de la Budapesta, după ce a cerut explicații cu privire la

O televiziune din Hong Kong susține că liderul nord-coreean Kim Jong-un ar fi murit, după ce surse din presa japoneză relataseră că acesta s-ar afla în stare vegetativă. Oficiali din Coreea de Sud și China infirmă ipoteza

Mai multe surse chineze citate de diferite publicații din Marea Britanie și SUA afirmă că liderul Nord Coreean Kim Jong Un ar fi decedat sâmbătă seara

Prințul Mihai Dimitrie Sturdza a decedat sâmbătă la Paris, fiind în vârstă de 86 de ani. Strănepotul domnitorului Mihail Vodă Sturdza a trăit în exil din 1964, activând ca diplomat, redactor politic la Radio Europa Liberă și publicist

Prințul Mihai Dimitrie Sturdza a decedat la Paris, sâmbătă, 25 aprilie 2020, fiind în vârstă de 86 de ani, informează pe social media Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu, directorul Institutului Cultural Român (ICR)

Boris Johnson s-a recuperat complet după COVID-19! De luni se întoarce în fruntea guvernului britanic

Boris Johnson s-a refăcut complet în urma îmbolnăvirii cu noul coronavirus și va reveni luni la muncă, a anunțat sâmbătă o purtătoare de cuvânt

S-a stins din viață generalul Constantin Lucescu, avocatul soților Ceaușescu în procesul din decembrie 1989

Generalul Constantin Lucescu, avocatul care i-a reprezentat și apărat pe soții Ceaușescu în procesul din 25 decembrie 1989, a murit

Zeci de români ar urma să plece în Austria cu un tren special, pentru a avea grijă de vârstnici. Ministrul Transporturilor neagă un astfel de acord între București și Viena

Ministrul austriac pentru afaceri europene a declarat că între România și Austria există chiar și un acord în acest sens și că primul tren care ar urma să transporte îngrijitori români ar pleca din Timișoara, pe data de 2 mai.

Prognoze sumbre. Ministrul Agriculturii: „Peste criza coronavirus se suprapune o secetă extremă. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor”. PSD cere guvernului să declare stare de calamitate în agricultură

Agricultorii se confruntă cu probleme uriașe în această perioadă, fie din cauza pandemiei de coronavirus, care îi împiedică pe mulți să vândă

EXTERNE

Consultantul politic Roger Stone îl acuză pe Bill Gates că ar fi creat coronavirusul pentru vaccinări obligatorii și microcipuri

Dacă Bill Gates va livra un vaccin contra coronavirusului, eu nu îl voi administra. Este afrimația consultantului politic Roger Stone,

Sminteală: Stalin și alte simboluri comuniste apar pe pereții noii Catedrale a Armatei Ruse de lângă Moscova

Biserica Ortodoxă a Rusiei a stârnit controverse între credincioși după ce a aprobat pictarea unor lideri politici în cadrul noii Catedrale a Forțelor Armate Ruse de lângă Moscova, între care și fostul dictator sovietic Iosif Stalin, informează RT.

Guvernul Viktor Orban obține credite preferențiale de la chinezi. Ungaria și China au semnat un acord de împrumut pentru proiectul feroviar Budapesta-Belgrad

Calea ferată dintre Budapesta și Belgrad se va finaliza până în 2025, datorită unui acord de împrumut, deosebit de avantajos

CULTURĂ

26 aprilie: 33 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Începutul unui coșmar care a durat ani de zile

Considerat cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986.

26 aprilie, Ziua mondială a proprietății intelectuale

Sărbătorită anual, la 26 aprilie, Ziua mondială a proprietății intelectuale

26 aprilie: Poetul, medicul, rugătorul mistic și deținutul politic Vasile Voiculescu

Vasile s-a născut la 27 noiembrie 1884, la Pârscov/Buzău, în familia negustorului Costache Voicu și a soției sale…

27 aprilie: Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, ruda Domnului

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, ruda Domnului este pomenit în calendarul creștin ortodox la data de 27 aprilie.

26 aprilie: Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis

Sfântul Sfințit Mucenic Vasilevs, episcopul Amasiei, pomenit în calendarul creștin ortodox la 26 aprilie, a fost episco

https://www.activenews.ro/stiri/Inpolitics-Daca-site-urile-inchise-pentru-%E2%80%9Efake-news-sunt-atit-de-periculoase-sa-ne-asteptam-ca-guvernantii-sa-

Drept la replică: Ce ne-a făcut Hristos cel înviat? de Rucsandra Cioc

DE ACTIVENEWS  /   ȘTIRI, SOCIAL   /   Publicat: Sâmbătă, 25 aprilie 2020, 22:02   /   Actualizat: Luni, 27 aprilie 2020, 12:38

Drept la replică: Ce ne-a făcut Hristos cel înviat?

  FOTO: https://aleteia.org/

ARTICOLE RELAȚIONATE

Ep. Ignatie al Hușilor despre Învierea în vremea molimei din aprilie 2020: Creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Învierea cu biserici închise, cu o elită a seculariștilor, care au răspândit fake news-ul că virusul nimicitor îi preferă pe ortodocși!

 Ep. Ignatie al Hușilor despre Învierea în vremea molimei din aprilie 2020: Creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Învierea cu biserici închise, cu o elită a seculariștilor, care au răspândit fake news-ul că virusul nimicitor îi preferă pe ortodocși!

Reportaj din Noaptea de Înviere: Cum s-a luminat Titanul, unul dintre cele mai mari cartiere din București, cu sau fără voie de la Poliție

 Reportaj din Noaptea de Înviere: Cum s-a luminat Titanul, unul dintre cele mai mari cartiere din București, cu sau fără voie de la Poliție

Textul ce urmează, intitulat „Ce ne-a făcut Hristos cel Înviat?”, semnat de Rucsandra Cioc (profesoară de limba română la un liceu din Capitală) este un drept la replică față de articolul „Dumnezeu există”, semnat de Cristian Tudor Popescu (CTP) pe siteul republica.ro. (redacția)

Ce ne-a făcut Hristos cel Înviat? 
de Rucsandra Cioc

Hristos a înviat, bucuria mea! Așa îi întâmpina Sfântul Serafim de Sarov pe cei care veneau la el să îi ceară ajutorul, fie că sosirea acestor vizitatori era în perioada pascală, fie în afara ei.

Această mărturisire de bucurie străbate veacurile, așa cum Domnul  Însuși ne-a promis: „Voi zidi Biserica mea și porțile iadului nu o vor birui.” Mulți sunt aceia care au încercat să înăbușe acest anunț al Învierii. De la Nero, Dioclețian, până la Lenin, Stalin și alți persecutori ai creștinilor. Și totuși, iată că lumea întreagă și-a stabilit numărătoarea anilor începând de la Nașterea Lui, iar mărturisirea Învierii nu s-a stins nicio clipă, oricât de mult și-ar fi dorit persecutorii. Unul dintre acești mari prigonitori este și Saul, care înainte de convertirea sa (devenind apostolul Pavel) îi ura pe creștini din toată inima. El este cel care a participat la primul martiriu, stând pe margine și ținând hainele celor care l-au omorât cu pietre pe Sfântul Ștefan. Dar lui Saul i s-a arătat Domnul, printr-o lumină puternică, pe drumul Damascului. Și s-a auzit un Glas, grăindu-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești?

Oare nu ni s-ar aplica și nouă această întrebare, rostită cu blândețe și durere? Români, români, de ce Mă prigoniți? Poporul Meu, ce am făcut vouă? Sau cu ce v-am supărat?

Cum este posibil ca în perioada pascală să apară în presă (și din plin chiar și pe această platformă – republica.ro, n.r.) atât de multe articole prin care Îl prigonim pe Domnul? Ce ne-a făcut nouă Hristos cel înviat? Ne-a promis bucurie, viață veșnică, Iubire care nu cade. Ne-a dat liber arbitru, libertate adevărată și tocmai de aceea ne rabdă și ne lasă a semăna fie binele, fie răul, cum vom dori noi. Ne-a îmbrățișat chiar și când (sau mai ales când) păcătuim mai înverșunat. Marii prieteni ai lui Iisus sunt niște mari păcătoși (vameși și desfrânate), dar nu pentru a-i menține în acea stare, ci pentru a-i chema spre bucurie. Ne oferă putere, încredere, tămăduire, curaj. Toate darurile bune, toate lacrimile șterse, îndemnându-ne ca și noi să ștergem lacrimile de pe chipul aproapelui, așa cum Sfânta Veronica a șters îndureratul Său Chip, pe Golgota. Pentru toate acestea, să Îl urâm? Ce ne-a făcut El, ca să primească din partea noastră, din nou, răstignirea?

Aceste cuvinte sunt scrise în special ca un răspuns la articolul „Dumnezeu există. Noi nu existăm”, o întristătoare și sumbră poziție nihilistă apărută pe acest site. Întristătoare nu atât pentru Biserică, cât pentru noi, ca neam (deși putem spune că și neamul face parte din Biserică). Ce s-a întâmplat cu neamul acesta, cu ”poporul binecredincios”, așa cum se spune la Sfânta Liturghie, când preotul se roagă pentru țară? Ce s-a întâmplat cu poporul binecredincios, de a ajuns să se înrăiască și să uite binefacerile Domnului asupra sa? Nu amintesc despre binefacerile istorice, despre faptul că e un miracol că mai vorbim românește în acest spațiu. Ci de acele binefaceri personale și de zi cu zi. Conștiința fiecăruia ne spune, negreșit, că tot ceea ce suntem și tot ceea ce avem mai bun, de la El este. Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma că Domnul se face cunoscut, la un moment dat, fiecărui om, în conștiința sa.

Este interesant că în articolul deja menționat, nu este negată istoricitatea lui Iisus. Nici nu s-ar putea, pentru că există izvoare istorice, iar a nega existența Sa reală, e ca și cum am nega-o pe cea a lui Alexandru cel  Mare, Traian, Decebal, Mihai Viteazul. Nici pe aceia nu i-am văzut, dar știm că au existat, datorită atestărilor documentare. Dar articolul neagă Dumnezeirea lui Iisus, pornind de la șoapta de pe cruce: ”Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”. Autorul menționează strigătul lui Iisus, prin care El își arată teama, singurătatea pe cruce, suferința și omenitatea deplină. Pentru că, într-adevăr, Hristos a fost om deplin, dar și Dumnezeu deplin. Dar autorul articolului nu mai menționează că ultimele cuvinte ale lui Iisus pe cruce au fost: „Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu.” Și, ceva mai înainte, i-a spus tâlharului pocăit: „Adevărat grăiesc ție: astăzi vei fi cu Mine în rai.” Acestea nu mai sunt cuvintele Omului singur pe cruce, supus suferinței și celei mai batjocoritoare morți din acele timpuri. Sunt cuvintele unui Dumnezeu Atotputernic, Fiu al Tatălui, care are puterea de a ne duce și pe noi în rai, alături de Sine. Hristos Își dă duhul în mâinile Tatălui și promite raiul nu unui drept, nu unui călugăr care bate sute de metanii pe zi, ci unui tâlhar la drumul mare. Dar acest tâlhar a făcut ceva esențial: s-a căit, a arătat milă față de un nevinovat și, totodată, și-a mărturisit vina (”noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă nu a făcut nici un rău.”) Dacă Hristos a strigat pe cruce „Eli, Eli, lama sabahtani?” este pentru că el și-a arătat singurătatea ca om. Dar Fiul lui Dumnezeu nu era singur, întrucât mântuirea se realizează prin voința Tatălui, cu participarea Fiului și prin Taina Sfântului Duh. Ca om, El a suferit plata păcatului în locul nostru, deci și singurătatea.

Despre restul articolului, nu voi spune multe. E un sumbru poem cosmic, ce are frumusețea lui (pentru că semnatarul e un om de talent, acest talant fiindu-i dat tot de Sus). Dar cu toată frumusețea lui sumbră, nu înseamnă că articolul este și adevărat. Asta ne așteaptă? 70-80 de ani (în cel mai bun caz), urmați de stingere, de anihilare completă? Asta suntem, un mănunchi de vene, de țesut, oase și epidermă? Creierul – un organ ca oricare altul, inima, la fel, iar sufletul – nicăieri? Cum se face însă că nu primesc palme, ci poate doar o vorbă, dar sufletul mă doare? (sau ce mă doare – creierul?). Cum se face că epiderma mea nu simte îmbrățișări, ci poate doar o altă vorbă, iar sufletul tresaltă de bucurie? Cum se face că primesc o floare și mă emoționez, poate, de bucurie? (Acesta e efectul unei flori, potrivit biologilor? Asta e funcția sa? Oare nu sufletul reacționează, de fapt?) Unde este sufletul? Desigur, nu putem pune degetul pe el. Unde este Dumnezeu? Unde se sfârșește Universul? Unde este Raiul? Răspunsurile acestea au fost date, în parte, de oamenii de știință: unii creștini, alții atei. Dar fiecare dintre noi, dacă este sincer cu el însuși, primește răspunsurile acestea privind în adâncul său, în conștiința sa. Dumnezeu nu a făcut aceste lucruri evidente, pentru a nu ne forța libertatea. Ne-a lăsat inclusiv libertatea de a-L ignora sau chiar, Doamne ferește, de a-L batjocori. Dacă El ar fi lăsat în lume evidențe copleșitoare ale existenței Sale, porunca lui de a-L iubi pe El și pe aproapele ar fi fost urmată doar din frică. Și ce iubire mai e aceasta, din frică?

Filosoful Soren Kierkegaard spunea că Dumnezeu nu este un papagal roșu. El nu S-a arătat omenirii într-un mod ostentativ, tocmai pentru că nu vrea să-L urmăm din frică față de puterea și slava Lui. El ne vrea ucenici ai Săi doar din dragoste și ne respectă libertatea, cu delicatețe: „Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine.”

Post scriptum. Unii duhovnici afirmă că noi toți cei care facem parte din Biserică, în chip tainic, suntem chemați la a fi lucrători pentru ea, pentru Mireasa lui Hristos. Cu toții ar trebui să fim mai rugători, să arătăm mai multă dragoste pentru aproapele. Câte rugăciuni spunem oare zilnic pentru frații noștri, pentru țară? Câtă milă arătăm dând nu bani, nu hrană, ci altceva și mai de preț –  timpul nostru pentru a ne ruga unii pentru alții? Să lăsăm câteva clipe televizorul, internetul, bucuriile familiei și să facem sacrificiul de a trimite energia unui gând bun, a unei cereri pentru aproapele nostru, sau chiar pentru vrăjmaș. Vom fi răsplătiți și noi, și acela, cu mângâierea și bucuria nepieritoare a harului.

În toate bisericile și mănăstirile, preoții și călugării își pleacă genunchii în aceste zile și se roagă mai puternic, inclusiv pentru izbăvirea de boli molipsitoare. Dar noi, mirenii? Ne rugăm suficient? Arătăm iertare, dragoste pentru aproapele nostru, pentru cel pe care îl considerăm, poate, necredincios – deși numai Dumnezeu știe pe fiecare? Sfinții ne învață să nu judecăm pe nimeni, deoarece poate azi îi vedem cuiva păcatul, dar nu îi știm tainica pocăință. Nu știm ce va aduce ziua de mâine pentru el, cum poate se va ridica precum sfântul Moise tâlharul, sau Maria Egipteanca, sau Sfânta Evdochia.

Hristos a înviat!

CELE MAI POPULARE
OPINII
Andrei Dîrlău

E timpul unificării laicatului: un Forum Ortodox Român e mai necesar ca oricând

de Andrei Dîrlău

Câteva gânduri într-o Vineri a Patimilor cum n-am mai trăit niciodată. Mă uit în jur și ne văd mai dezbinați ca oricând. 

PE ACELAȘI SUBIECT

https://www.activenews.ro/stiri-social/Drept-la-replica-Ce-ne-a-facut-Hristos-cel-inviat-161195

Despre Unirea Hupostatis – HRISTOS, Dumnezeu și om – Alex Ghiță și Andrei Croitoru

ON APRIL 27, 2020 BY GEORGEIN CREDINTA,

Ce trebuie să înțelegem că reprezintă persoana lui  Isus Hristos ca om și ca Dumnezeu, în unitate, dar și în momentul jertfei Sale sau acum când e la dreapta Tatălui în cer

Ipostas, este un termen preluat din limba greacă, vine de la hupostatis;  hupo, care înseamnă sub și statis care înseamnă stare, adică sub stare. În limbajul lui Aristotel făcea referință la substanță, la esență.

Vasile cel Mare dinamizează acest termen și spune că hupostatis – ipostasul, este ceva care are subzistență, el subzistă, are independeță, e de o anumită esență și, încercând să definească Sfânta Treime, Vasile cel Mare, spunea că Dumnezeirea este o singură usia (esență) și trei ipostasuri.

Confuzia care a urmat vine de la folosirea limbii latine, săracă în limbaj teologic, teologii nu puteau explica persuasiv termenii profunzi din limba greacă.

Echivalentul pentru hupostatis, în latină, a devenit prosopon care înseamnă înfățișare, arătare (cum îl vezi pe un om). Așa că hupostatis a devenit practic nimic altceva decât persoană, așa că atunci când vorbim despre Dumnezeire, de exemplu despre trinitate, spunem că este o singură esență divină și trei persoane sau trei ipostasuri, o singură “Ființă” și trei persoane (ușor confuză exprimarea). Și, când vorbim despre unirea ipostatică, în aceeași termeni discutăm, în sensul în care înțelegem că o singură Persoană, persona Fiului lui Dumnezeu, Hristos, posedă două naturi, deci cele două naturi sunt unite; și ceea ce face unirea aceasta este o singura Persoană, cu două naturi.  Vorbim de o singură Persoană, în care sunt două naturi.

Așa se face că au apărut și multe erezii în înțelegerea biblică a Persoanei Domnului Isus, a lui Hristos, Mântuitorul nostru. Cum se predică la Biserica Genesis Londra (iar cei care îi urmăresc predicile lui Florin Antonie acceptă greșeala), iar pastorul nu are în aceste aspecte o teologie clară, spunând totuși că e o taină, vizavi de versetul “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?“ (Mat.27:46) – vezi video de mai jos.

În consecință, împotriva unor erezii de felul acesta a  apărut ceea ce numim CREZ.

Iată un CREZ autentic, care ne poate da o bună îndrumare:

CREZUL ATANASIAN

( secolul al V-lea, scris împotriva ereziilor lui Arie)

Înainte de toate, cine vrea sa fie mântuit este necesar să țină credința creștină  universală. Credința, care dacă nu este ținută întreagă și neștirbită, omul piere neîndoielnic pe veșnicie.

Iar credința crestină universală este aceasta, că noi ne închinăm unui singur  Dumnezeu în Trinitate, iar Trinității în unitate; fără a confunda Persoanele si fără a diviza făptura (Dumnezeirii). Căci există o singură Persoană a Tatalui, o alta a Fiului, si o alta a Duhului Sfânt. Însă Dumnezeirea Tatălui, a Fiului si a Duhului Sfânt este întru totul una: egală în glorie, co-eternă în mărire. La fel cum este Tatăl, este si Fiul, si la fel este si Duhul Sfânt. Tatăl necreat, Fiul necreat, si Duhul Sfânt necreat. Tatăl infinit, Fiul infinit, si Duhul Sfânt infinit. Tatăl etern, Fiul etern, si Duhul Sfânt etern.  Și totusi Ei nu sunt trei Eterni, ci un singur Etern. La fel cum nu sunt trei Infiniti, nici trei Necreati, ci unul singur Necreat, si unul singur Infinit. În acelasi fel, Tatăl este atotputernic, Fiul este atotputernic, si Duhul Sfânt, atotputernic. Totusi, nu sunt trei Atotputernici, ci Unul Singur. Cum Tatal este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, si Duhul Sfânt este Dumnezeu. Si totusi nu sunt trei Dumnezei, ci Un Singur Dumnezeu. Cum Tatăl este Domn, Fiul este Domn si Duhul Sfânt este Domn. Si totusi nu sunt trei Domni, ci Un Singur Domn. Căci astfel suntem obligati de către adevărul crestin să recunoastem fiecare Persoană ca fiind ea însăsi Dumnezeu si Domn. Astfel ne este interzis de către credința crestină universală să spunem ca există trei dumnezei, sau trei domni.

Tatăl nu este făcut din nimic: nici creat, nici născut. Fiul este doar al Tatălui: nu este nici făcut (conceput), nici creat, ci născut. Duhul Sfânt este al Tatalui si al Fiului: nu este nici făcut, nici creat, nici născut, ci purcede. Astfel, există un singur Tată, nu trei tați; un Fiu, nu trei fii, un Duh Sfânt, nu trei duhuri sfinte.

In această Trinitate nici o Persoana nu este înaintea celeilalte, sau după cealaltă; nici una nu este mai mare sau mai mică decât cealaltă.  Ci toate trei Persoanele sunt împreuna co-eterne si co-egale.

Astfel că în toate lucrurile, cum este spus mai înainte, să se aducă închinare Unității în treime si Treimii în unitate.

Astfel trebuie sa creadă despre Trinitate cel ce vrea să fie mântuit.

Pe deasupra, este necesar ca pentru mântuirea vesnică, omul să creadă de asemenea cu statornicie în întruparea Domnului nostru Isus Christos. Căci dreapta credință este că noi credem si mărturisim că Domnul nostru Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu este Dumnezeu si om. Dumnezeu de natura Tatălui, născut înainte de întemeierea lumii, si om dupa natura mamei Lui, născut in lume. Dumnezeu desăvârsit si Om desăvârsit, cu suflet rațional si carne omenească.  Egal cu Tatăl, privitor la Dumnezeirea Lui si inferior Tatălui, in ceea ce priveste umanitatea Lui. Care deși este Dumnezeu si om, totusi nu sunt doi, ci un Christos. Unul, nu prin convertirea Dumnezeirii în trup, ci prin luarea (asumarea) omenescului în Dumnezeire. Unul, pe de-a întregul, nu prin amestecarea naturii, ci prin unitatea Persoanei. Căci asa cum sufletul rational si carnea omeneasca alcătuiesc un singur om, tot asa Dumnezeu si omul sunt una în Christos.

Care a suferit pentru mântuirea noastră, a coborât în locuința morților si a înviat a treia zi din morți. El s-a înaltat la cer, s-a asezat la dreapta Tatălui, de unde va veni pentru a judeca viii si mortii. La a cărui venire toti oamenii vor învia în trupurile lor si vor da socoteală pentru faptele lor. Cei ce au făcut binele, vor intra în viața vesnică, iar cei ce au făcut răul, vor merge în focul vesnic.

Aceasta este credința creștină universală  în care dacă un om nu crede cu statornicie si neclintire, nu poate fi mântuit.

(Pentru mai multe materiale in limba romana, apasa aici.)

https://armoniamagazineusa.com/2020/04/27/despre-unirea-hupostatis-hristos-dumnezeu-si-om-alex-ghita-si-andrei-croitoru/

FRANȚA: Consiliul Național al Evanghelicilor din Franța în videoconferință cu Emmanuel Macron

 Cosmin Frișan  25-04-2020 19:26:58

Consiliul Național al Evanghelicilor din Franța (CNEF) a participat la o consultare cu președintele Republicii, Emmanuel Macron, și cu alți lideri religioși, în cadrul unei videoconferințe în data de 21 aprilie, în prezența ministrului de interne Christophe Castaner.

Prin directorul general Clément Diedrichs, CNEF a abordat mai multe puncte sensibile pentru evanghelici cum ar fi: căsătorii, acțiuni sociale, tineret, atenție specială persoanelor în vârstă etc.

Clément Diedrichs a adus în discuție și „discriminarea de care a avut parte atât Biserica ‘Porte Ouverte’ din Mulhouse (care se consideră a fi focarul coronavirusului în Franța) cât și alți creștini evanghelici din Franța”, a declarat CNEF într-un articol pe blogul acestora.

Christophe Castaner a amintit faptul că președintele Emmanuel Macron a susținut încă de la prima întâlnire avută cu cultele evanghelice din 23 martie, „un discurs ferm pentru prevenirea stigmatizării”.

CNEF a menționat de asemenea dorința mai multor cupluri de a se putea căsători civil, măcar într-un cerc restrâns și fără un număr mare de persoane. S-a discutat și marea problemă a creștinilor evanghelici din Franța, și anume redeschiderea bisericilor. Dacă Emmanuel Macron a spus că lăcașurile de cult vor rămâne închise și după 11 mai, ziua anunțată că fiind ziua începerii „perioadei de relaxare” a restricțiilor, problema va fi revizuită trei săptămâni mai târziu, în funcție de rezultatul graficului de stopare al pandemiei. În timp ce unele adunări s-ar putea redeschide la jumătatea lunii iunie, ținându-se cont în continuare de măsurile de distanțare în vigoare, niciun eveniment major nu se va putea realiza în această vara.

În numele CNEF, Clément Diedrichs a cerut ca păstorii să poată ieși din locuințe fără nicio restricție, „pentru a răspunde nevoilor individuale ale membrilor comunităților creștine evanghelice cât și ale tuturor celorlalți oameni”. Răspunzând interogatoriului CNEF privind taberele de vară, ministrul Christophe Castaner a lămurit că „vacanțele de vară nu vor fi că și cele de dinainte” și că un cadru va fi specificat în două săptămâni de la dată videoconferinței din 23 Aprilie.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că măsurile de izolare vor fi prelungite până pe 11 mai, iar evenimentele publice sunt interzise până la jumătatea lui iulie.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, spune că este vital ca oamenii să rămână în casele lor cel puțin până pe 11 mai: „Adunările publice, restaurantele, cafenelele, hotelurile, teatrele, săile de spectacol, cinematografele și muzeele rămân închise în acest moment.

Festivalurile și evenimentele care adună un public numeros ar putea să fie reluate la jumătatea lui iulie. La jumătatea lunii mai vom evalua situația și vom reveni cu alte detalii”, a spus Macron, citat de Get French Football News.

În Franța s-au înregistrat până acum 136.779 de cazuri de COVID-19, dintre care 4.188 în ultimele 24 de ore. Mai multe decât în Spania sau Italia. Aproape 15.000 de francezi și-au pierdut viața până în acest moment.

SURSA | Evangueliques.info

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/25/franta-consiliul-national-al-evanghelicilor-din-franta-in-videoconferinta-cu-emmanuel-macron/?

Meditația Zilei cu Sorin Cigher – Ziua #43: Cu întârziere, dar nu prea târziu

 Doina Bejenaru  26-04-2020 08:00:20

Ioan 20:24-29

A aflat și Toma că Domnul Isus este viu. S-a arătat multora în cele opt zile, dar Toma a lipsit de la întâlnirea cu Domnul Isus. A întârziat, a contestat, a cerut dovezi palpabile, de acolo i se trage porecla, Toma necredinciosul. Cu toate că a dispărut o vreme, s-a întors, pentru că nu i-a plăcut separat de frați. Aici era locul lui, între ucenici; nu-i stătea bine plecat, era o contradicție între ce a învățat, cum a fost instruit și deciziile pe care le lua acum.

Putea cineva să-l tragă la răspundere, unde a dispărut, unde a întârziat așa de mult? Nu, nu cred că era cineva care să-l judece prea aspru, nici măcar Domnul Isus nu o face!

Săptămâna aceasta a fost de chin pentru el. Era confruntat cu mesajul primit și ideile sale preconcepute. Voia să înțeleagă totul pe cale rațională. Filozofia lui a început să dea rateuri. Construcția lui, temperamentul, personalitatea erau direcționate spre logică; tot ce depășea logica, era exclus. Oare cum și-a petrecut nopțile, frământându-se cu gândul că s-ar putea și să fie adevărat. L-a lăsat Domnul opt zile să se frământe singur; nu s-a dus direct la el, acolo unde era,  în ascunzătoarea lui deși putea să o facă, dar l-a lăsat să își demonteze, bucată cu bucată, toată teoria cu privire la învierea Domnului.

Toma este un om de valoare! Este omul care nu acceptă orice învățătură care apare pe piață, în care s-ar fi strecurat ușor și o erezie. Filtrează totul, poate prea mult, uneori. Nimic nu scapă de criticile lui. Este un ucenic profund care are o credință de neclintit. Nimic și nimeni nu-l poate scoate din ale lui. Ce știe el, știe bine și rămâne de nestăvilit. Unul singur putea să-l schimbe, radical, Acela era Domnul Isus. Toate dovezile de care a avut nevoie Toma i-au fost aduse. Nu ucenicii i-au spus Domnului care este solicitarea lui Toma, dar Domnul Isus i-a cunoscut toate nevoile, gândurile, incertitudinile etc. Nicio clipă nu l-a părăsit Domnul; a fost prezent, deși părea absent pentru Toma. Pentru acest ucenic nu există prea târziu, chiar dacă a fost o întârziere. Toma pricepe, după toată frământarea pe care a avut-o, că Unul singur este Domnul și Dumnezeul personal. Dacă Toma a ajuns la această convingere, însemnă că ipoteza a fost verificată și nu mai există nimic de adăugat! Poți fi sigur că Toma știe ce spune, fiind omul pe care te poți baza!

Era o întâlnire a tuturor ucenicilor când a apărut Domnul în mijlocul lor; i-a salutat și s-a ocupat de Toma! L-a invitat să ia aminte la cel mai puternic argument al învierii, rănile de pe trupul Său. Toma a fost copleșit, a vorbit și din toată inima a mărturisit că El este Domn și Dumnezeu pentru el! Nu a mai avut nevoie de dovezi, de niciun argument. Viața lui Toma a s-a derulat, din acel moment, în jurul învierii Domnului. A devenit ucenicul credinței autentice, bazate pe rănile Domnului Isus. Toma a devenit ucenicul argumentelor. Tot scepticismul este eradicat atunci când îți vorbește Toma! Privirile colegilor erau îndreptate în tăcere spre Toma. Fiecare aștepta reacția lui și Toma a reacționat exemplar. Cum poți fi altfel în fața Hristosului înviat? Convingerea lui Toma traversează veacurile și toți credincioșii au argumentul lui: Isus este viu, i-am văzut rănile de pe mâini, din coaste, de pe frunte… este El! De acum, trăirea va fi prin credință și nu prin vedere sau prin atingere! Ferice de cei care n-au văzut și au crezut…!

Chiar dacă azi este cu întârziere pentru tine, încă nu e prea târziu, deși s-ar putea întâmpla asta dacă nu te grăbești la întâlnirea cu El!

Cigher Sorin,
26 aprilie 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion din Sibiu

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/26/meditatia-zilei-cu-sorin-cigher-ziua-43-cu-intarziere-dar-nu-prea-tarziu/?

Confruntă Fricile: „Teama de oamenii lui Dumnezeu”, de Remus Runcan

 Consiliere, Devoțional, Important, Sănătate

 Doina Bejenaru  26-04-2020 08:05:30

Exod 34:1-10, 29-30 ,

Uneori suntem dornici să întâlnim oameni ai lui Dumnezeu, oameni puternici ai rugăciunii și ai credinței, oameni cu daruri speciale de cunoștință, de proorocie, dar după ce îi căutăm și îi găsim parcă ne apucă teama, oamenii aceștia ne citesc așa cum suntem și nu cum am vrea noi să ne prezentăm.

După ce Moise taie al doilea rând de table de piatră și urcă cu ele pe munte, Dumnezeu își strigă numele (v.6-7) în revelare a caracterului Său. El se definește ca fiind plin de îndurare, milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie, iubitor peste generații, iertător, dar drept în tot ce face. De aceea El nu poate socoti pe cel vinovat drept nevinovat și de aceea pedepsește fărădelegilor până la trei sau patru generații. Domnul face un legământ de exclusivitate, iar poporului i se cere loialitate deplină. Dumnezeu promite că va face minuni nemaiauzite (v.10), iar lui Moise îi promite că prin el, ca și om al Său, El va face „lucruri înfricoșătoare”. Imediat după ce Moise coboară de pe muntele Sinai, cu pielea feței strălucindu-i, el inspiră teamă semenilor (v.30) și aceasta fiindcă Moise începea să semene cu Dumnezeu.

Când ne întâlnim cu Domnul într-o părtășie intimă începem să semănăm cu El și câștigăm respectul semenilor noștri.

Rugăciune: Doamne Tu ești îndurător și milostiv, plin de bunătate și de credincioșie, iubitor de oameni, încet la mânie, iertător și drept în toate hotărârile Tale. Te ador, te iubesc și te slăvesc! Îți mulțumesc pentru Fiul Tău Isus Hristos, care este chipul Dumnezeului nevăzut și aș vrea să seamăn cu El. Aș vrea să fiu omul Tău în această generație, fiind un exemplu care să arate teamă de Tine și respect față de autoritate și față de oamenii Tăi. Ajuta-mă la lucrul acesta!Amin!

Remus Runcan este autorul a trei titluri de carte în limba română: „Se stinge o lume” (2015), „Capcanele Facebook-ului” (2016) și „Povestea lui Face” și două titluri în limba engleză: Virtual Communication (2015) și Facebook Mania (2020). Urmează să publice în curând un titlu de carte care vine să Confrunte Fricile. Puteți achiziționa online în format Kindle sau print, pe Amazon sau din Librăriile creștine Kerigma și Scriptum, cărțile semnate de Remus Runcan pentru creșterea, dezvoltarea și vindecarea dvs.

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/26/confrunta-fricile-teama-de-oamenii-lui-dumnezeu-de-remus-runcan/?