Articole / Cum ne răspunde Dumnezeu? /  Ce se întâmplă? – de Liviu Ciortuz

download

 

 

Articolele din acest număr:

 

 Radio Micul Samaritean – preluat de Biserica Adventista? – de Emanuel Adrian Sarbu [pagina 1] [click aici…]
 Criza dreptei religioase americane – studiu de caz – de Daut Manastireanu [pagina 1] [click aici…]
 Cum ne răspunde Dumnezeu? [pagina 2] [click aici…]
 Ce se întâmplă? – de Liviu Ciortuz [pagina 2] [click aici…]
 De ce aş vrea să trăiesc pînă la 72 de ani… – de Marius Cruceru [pagina 3] [click aici…]
Cum ne răspunde Dumnezeu?

David în Ps.34 spune „Eu am căutat pe Domnul şi mi-a răspuns:…”

Cum a răspuns Domnul?

„…m-a izbăvit din toate temerile mele.”

Cu toţii ne confruntăm cu temeri. Îngrijorări.

Recunosc că uneori mă tem pentru copiii mei. Mă întreb dacă vor fi buni şi credincioşi.

Ne temem pentru sănătatea noastră.

Azi mi-a fost teamă. ( Am fost la cabinetul stomatologic. Dar mi-a trecut repede teama, pentru că am avut parte de doi stomatologi speciali: mama-soacră şi dr. Sonila ).

Dr. Sonila este expertă în anestezie. Mama-Mariţa este expertă în extracţii. Aşa că nu am simţit nimic. Domnul să le binecuvânte.

Acum problema cu teama este că la prima vedere nu face rău. Ştim la nivelul minţii că nu este bine, dar spunem noi că nu poate fi aşa de rea precum vor alţii să ne convingă.

Temerile noastre au însă puterea de a ne fura bucuria şi a ne induce o mare cantitate de stres, aşa cum nimeni nu o poate face. Înainte de a ne da seama, teama ne înfăşoară întreaga percepţie despre lucruri.

Teama este şi cel mai eficient hoţ de bucurie şi libertate din vieţile noastre.

Prov.12:25 „Neliniştea din inima omului îl doboară ( adică, îl face să se ghemuiască şi să se sufoce ), dar o vorbă bună îl înveseleşte.”

Marcu 4:18,19 „Alţii sînt cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută între spini; aceştia sînt cei ce aud Cuvîntul; dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, cari îneacă Cuvîntul, şi-L fac astfel neroditor.”

Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le avem în viaţă aşezate corect şi sănătos pentru a fi în stare să biruim temerile din viaţă şi să ne bucurăm de pacea pe care ne-o promite Dumnezeu.

1. RELAŢII BUNE.

Una din sursele cele mai puternice de teamă şi îngrijorare sunt oamenii, relaţiile cu ei.

Dacă ai avut vreodată o ceartă cu partenerul de viaţă, sau un membru din familie ştii că acea ceartă s-a înfipt în mintea ta şi nu mai ai pace şi linişte.

Erau două femei care nu aveau o relaţie bună una cu alta. Iar cearta lor distrugea pacea bisericii.

Evodia şi Sintichia.

Toată viaţa lor este sumarizată în acest verset. Ne le mai găsim nici unde în Biblie.

Este tragic. Şi foarte ruşinos. Dacă ar fi să se scrie un verset despre viaţa ta, cum ar suna acel verset ?

2. O GÂNDIRE BUNĂ.

Lumea gândurilor noastre este extrem de importantă atunci când vorbim despre teamă.

Pentru că ne gândim, de aceea şi facem ce facem.

Prov.4:23 „Păzeşte-ţi inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.”

Filip.4:8 „Încolo fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, acea să ne însufleţească.” La ce să ne gândim? Uneori ne temem de lucruri care nici nu s-au întâmplat!

Dr. Walter Cavert a spus: 40% din temerile noastre nu se vor împlini, 30% aparţin trecutului, 12% sunt în legătură cu sănătatea dar fără motiv, 10% nesemnificative, rămân 8% temeri legitime.

Nu uitaţi că Diavolul este un mincinos.

Nu poţi schimba trecutul şi nu poţi controla viitorul. Minţile noastre sunt ca nişte ecrane imense de TV care merg încontinuu. Nu le putem închide, dar putem schimba canalele.

3. O RUGĂCIUNE BUNĂ

1 Petru 5:7 „Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi”

Rugăciunea nu schimbă înttodeauna circumstanţele noastre. Uneori în timpul petrecut în rugăciune, eu sunt cel care se schimbă.

Care îţi sunt temerile? Şi ce faci cu ele?

Caută-L pe Domnul…şi spune-i-le Lui!

„când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie..”

Articol apărut pe Blogul Ambasadorul (http://ambasadorul.wordpress.com)

sus

Ce se întâmplă? de Liviu Ciortuz

Textul de fata este un comentariu succint asupra capitolul 32 din Cartea Exodului, insotit, catre final, de o paralela la situatia Bisericii in perioada actuala de „tranzitie”.

Vom incepe cu o observatie importanta: Acest capitol, impreuna cu capitolele 33 si 34, ar fi trebuit de fapt sa lipseasca din Cartea Exodului. Iata de ce: daca poporul Israel ar fi respectat poruncile lui Dumnezeu, (in speta, aici: porunca a doua, „Sa nu-ti faci chip cioplit…”, Exod 20.4-6), atunci acest episod foarte dureros, al Vitelului de aur, n-ar fi existat. De la finalul capitolului 31, care vorbeste despre Sabat, cartea ar fi trebuit sa sara la inceputul capitolului 35, care, in mod sugestiv, reia tema Sabatului, intrand apoi in sectiunea despre construirea si consacrarea cortului intalnirii.

Insa, cum nu a fost asa, capitolul 32 in fapt va raspunde la intrebarea, pana atunci inedita:

I1: Ce se intampla cand poporul lui Dumnezeu, in ansamblu, incalca o porunca?

Inainte de a raspunde la aceasta intrebare pe baza textului din Exod 32, vom apela la un element din contextul imediat al acestui capitol pentru a repune, ceva mai tarziu, intrebarea de mai sus intr-o noua forma, pe care o consideram foarte utila.

Paragraful 31.12-17 constituie o rafinare a poruncii despre Sabat, porunca a patra, care fusese data in Exod 20.8-11. Elementul de noutate introdus aici este ca ziua aceasta de odihna si sarbatoare, pe care poporul Israel trebuie „sa o sfinteasca” (20.8), adica sa faca din ea o zi aparte fata de celelate zile ale saptamanii, este definita de Dumnezeu ca un „semn” (v. 32.13,17). Dupa acest semn, se va cunoaste in afara lui Israel ca „Domnul este cel care sfinteste”, adica pune deoparte, face distinct poporul lui fata de celelalte popoare. Asadar, ziua Sabatului este incarcata de semnificatia legaturii speciale dintre Dumnezeu si poporul Israel, semnificatie care trebuia sa iradiaze spre exterior. Este un un punct median intre Dumnezeu pe de o parte si lume (celelalte popoare) de cealalta parte, un reper intr-un act de sfintire, in procesul mantuirii lumii.

M-am intrebat daca mai exista si alte asemenea semne, cu rol similar intre Dumnezeu, poporul Lui, si exterior. Capitolul 32 ne spune ca si porunca a doua, privind interzicerea reprezentarii chipului lui Dumnezeu precum si a oricarui idol, trebuia sa functioneze similar poruncii a patra (ba chiar si mai mult!), ca un semn distinctiv al evreilor intre toate popoarele: Israel trebuia sa fie poporul unui Dumnezeu fara chip palpabil, transcendent, dincolo de puterea de reprezentare a omului. Ce se intimpla insa cand poporul renunta la acest semn?

Incalcarea unui astfel de semn de catre Israel are o prima consecinta foarte grava: „poporul era fara frau, caci Aaron il facuse sa fie fara frau, spre batjocura vrasmasilor sai” (32:25). Se vede clar ca atunci cand oamenii lui Dumnezeu pacatuiesc, ei nu devin ca lumea, nu sunt bine-veniti in clubul „Neamurilor”, ci, contrar asteptarilor, sunt dispretuiti si chiar luati in bataie de joc. Textul ne ajuta sa intelegem ca se intampla asa tocmai din cauza „semnului” pe care-l poarta Israel, semnul legaturii/legamantului care trimite inspre Dumnezeu.

Asadar, putem spune, apeland la un termen central din domeniul semioticii (stiinta despre semne), ca sectiunea de fata din Cartea Exodului raspunde si la intrebarea:

I2: Ce se intampla cand poporul lui Dumnezeu semnifica prost?

Iata acum, in sinteza, raspunsurile date de Exod 32 la intrebarile de mai sus. Cel dintai si cel mai simplu raspuns, intr-o formulare inspirata dintr-un text al Apostolul Pavel, este:

R1: A incalca una din porunci inseamna a incalca intregul ansamblu de legi ale lui Dumnezeu, si in consecinta legamantul Lui cu poporul Israel (a se vedea Exod 24.4,7).

Dumnzeu pune in fata lui Moise legamantul calcat, rupt! Acesta este intelesul versetului 32.7, cand Domnul ii spune lui Moise: „poporul tau” (nu mai este poporul Meu). Cortul intilnirii despre care au vorbit timp de patruzeci de zile pe munte nu mai avea nici un rost. Iar in 32.10 Domnul va propune chiar nasterea unui alt popor… Asadar, El se pronunta imediat, in consecinta directa cu faptele:

R2: Cand poporul lui Dumnezeu semnifica prost, Dumnezeu este prompt, gata sa schimbe purtatorul semnului, semnificantul!

Sa adaugam la cele spuse mai sus ca exprimarea foarte frumoasa „Eu sunt Domnul care va sfintesc” (31.13) constituie o noua definitie a lui Dumnezeu, adaugata altor remarcabile definitii-nume, introduse in aceasta carte: „Eu sunt Cel ce sunt”, „Eu sunt Domnul care va vindeca”, „Dumnezeul parintilor vostri, „Dumnezeul calatoriilor parintilor vostri”, etc. In urma acestui episod trist, ba chiar tragic, se va adauga, in capitolul 34: „Eu sunt un Dumnezeu gelos”.

Sa continuam acum sa raspundem intrebarii noastre din deschidere:

R1′: In perspectiva lui Moise, nu este posibil sa incerci sa salvezi legamantul cu Dumnezeu fara a simti dezgustul pacatului, fara a simti durerea ca te rupi de ceea ce te-a facut sa te desprinzi de legamantul Lui, fara jertfa ispasitoare.

De aceea Moise ii forteaza pe evrei sa bea apa cu cenusa idolului lor sfarimat, ca sa simta dezgustul; apa aceea lesioasa, ca sa induca nevoia de curatire. Din acelasi motiv, Moise se posteaza la intrarea taberei si face o chemare pentru separare, pentru despartire de frate, fiu si prieten, cu sensul revenirii de partea Domnului, chiar cu pretul jertfei, al [jertfirii] celor care au gresit si au ramas dincolo in ciuda apelului lansat.

R1′′: Cand intreg poporul calca legamantul, chiar daca intervine o mediere (v. 32.11-14,31-34) si chiar o jertfa (32.25-29), Dumnezeu poate ramane distant fata de poporul Sau (32.34, 33.14).

De aceea, cand Dumnezeu propune ca substitut al Sau, in rol de calauzitor, ingerul (32.34, 33.2), Moise percepe faptul ca lupta sa pentru a intoarce inima lui Dumnezeu din nou spre popor fusese doar pe jumatate castigata. El puncteaza superb (33.16) faptul ca semnul distinctiv al poporului lui Dumnezeu este insasi prezenta Lui in mijlocul lor. Cum se precizase deja in cap. 29.42-46: con-locuirea, spre comunicare si cunoastere.

R1′′′: A fost nevoie in acest caz specific de o invocare-mijlocire indoita (33.15) ca Dumnezeu sa revina asupra hotararii Lui.

Doua paragrafe din acest capitol (32.1-6, 22-24) ma determina sa inchei textul meu cu o ilustrare:

Cand o companie/trupa de soldati condusa de un capitan prost instruit bate pas de defilare pe un pod, atunci podul este in pericol sa intre in vibratii din ce in ce mai mari si sa se rupa. (Au existat altfel de cazuri, reale…)

Acesta este efectul fenomenului de rezonanta indusa (mai precis: amplificarea reciproca a vibratiilor produse de doua surse) din fizica, fenomen aplicat, in acest caz, la domeniul militar. In astfel de situatii este nevoie imperativa de cineva care sa opreasca imediat marsaluirea iresponsabila! Cineva care sa strige „Comanda la mine! Rupeti randurile!”

In capitolele 25-31 din Cartea Exodului, poporul evreu este pe un „pod”; ei trebuiau sa-l astepte pe Moise sa se intoarca inapoi de la dialogul cu Dumnezeu pe muntele Horeb. Din pacate, in acest timp, Aaron intra in rezonanta cu poporul care si-a pierdut rabdarea si care vrea cu tot dinadinsul sa marsaluiasca. In loc sa le tina piept, el se pune practic sa bata pas de defilare in frunte lor si … podul-legamant se rupe!

Asadar, putem adauga o noua intrebare pe langa intrebarile precedente, care sunt continute in substanta de profunzime a capitolului nostru:

I3: Ce se intampla cand poporul lui Dumnezeu marsaluieste iresponsabil?

R3: In astfel de situatii, este nevoie urgenta de un Moise care sa fie in rezonanta (nu cu poporul in primul rand, ci) cu Dumnezeu! Pentru a salva ceea ce se mai poate salva…

Sa mai facem inca o observatie importanta: Desi vorbim aici despre Moise, conducatorul lui Israel, in fapt pentru a opri un mars iresponsabil pe pod este suficient si un copil istet! Un copil care sa atraga soldatilor atentia asupra dezastrului iminent… Bineinteles, cu conditia ca ei sa priceapa si sa accepte avertismentul, chiar daca vine din partea unui copil!

Din pacate astfel de capitole triste sunt cat se poate de actuale in Biserica de azi. Suntem pe un pod al tranzitiei. Si nu deslusim (bine) semnele. Simtim nevoia de a o lua din loc spre un Canaan, un pamant mai bun. Din pacate liderii nostri rezoneaza mult cu timpurile si cu multimile. Desi ingerul ne este poate alaturi, Dumnzeu Insusi ne este foarte distant…

Cand poporul lui Dumnezeu marsaluieste prost, in loc sa ne alaturam marsului, noi ar trebui sa intram in rezonanta, in re-semnificare cu Cel de Sus!

O astfel de re-intrare in rezonanta cu semnele puse de El, presupune, la fel ca in cazul lui Moise, ca inima noastra sa bata pentru poporul lui Dumnezeu. Moise isi legase viata total indisolubil de soarta lui Israel (32.32), de aceea cand Dumnezeu ar fi vrut sa mistuie poporul, El, Atotputernicul, nu trece peste vointa lui Moise ci ii cere permisiunea: „Lasa-Ma…” (32.10)!

Si totusi, s-ar putea sa trebuiasca, datorita lipsei de empatie, a lipsei de raspuns la avertismentul care a fost adresat poporului si pe care noi ni l-am asumat, sa rupem randurile (32.25-29). S-o rupem cu frati, fii, parinti sau prieteni. Comanda „Rupeti randurile!” salveaza nu (doar) podul ci (mai ales) soldatii! Este desigur durere, jertfa, dar este singura cale pentru a evita dezastrul. La capatul de pod, ne va astepta atunci Domnul!

Articol apărut în publicaţia Adoramus (http://adoramus.ro)

http://publicatia.voxdeibaptist.org/articole1_iun08.htm

 

DRUMUL SPRE FERICIRE

download

Picture

Toți ne dorim să fim fericiți, împliniți, iubiți de cei din jur și binecuvântați de Dumnezeu. Prin nașterea din nou, Dumnezeu a pus în noi tot ce avem nevoie ca să putem avea toate cele menționate anterior. Poate că vă întrebați la ce mă refer. Când L-am rugat pe Isus să vină în inima noastră și să fie Domnul nostru, Duhul Sfânt a intrat în duhul nostru și a venit cu tot caracterul Lui Dumnezeu, care este roada Lui.

Galateni 5:22-23 Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.

Nu-i așa că nu putem excela în toate aceste trăsături de caracter prin forțele noastre proprii? De ce? Tocmai pentru că firea umană este caracterizată de opusul acestora. Biblia ne îndeamnă să umblăm conduși de Duhul Sfânt, pentru că doar așa putem dezvolta în noi caracterul Domnului nostru și ne putem debarasa de caracterul firesc cu care ne-am născut sau pe care ni l-am format trăind în această lume.

Galateni 5:16-18 Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul, împotriva firii pământeşti; sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi. Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.

Nu este suficient să ne naștem din nou ca să ajungem să urmăm conducerea Duhului Sfânt. Este un proces în care trebuie să ne facem partea, să dorim să auzim ce are Duhul Sfânt să ne spună și să facem ce ne spune. El este martorul interior al inimii, care se bucură când alegem corect și se întristează când alegem greșit. Dacă ne luăm timp să ne analizăm comportamentul și emoțiile, remarcăm că Duhul Sfânt a fost totdeauna cu noi și ne-a condus de multe ori, chiar dacă nu ne-am dat seama. Cu siguranță v-ați spus de multe ori ceva de genul: „Știam eu că nu e bine să fac asta, că o să mă coste!” sau :„ Știam că o să se întâmple așa! Mai bine ascultam de primul gând.” Astfel de experiențe confirmă că Duhul Domnului ne-a avertizat punând gândul Lui în duhul nostru, dar noi l-am ignorat crezând că e doar mintea noastră. Pe măsură ce acordăm mai multă atenție gândurilor, analizându-le pe baza Scripturii, vom putea discerne tot mai bine sursa lor. Gândurile care vin din mintea noastră sunt bazate pe experiențe anterioare, pe ceea ce am învățat sau ni s-a întâmplat deja și pe ceea ce ne dorim sau de ce ne temem. Gândurile care vin de la diavol în mintea noastră sunt cele contrare Scripturii,  chiar dacă pot conține o parte de adevăr, sau Cuvântul Lui Dumnezeu, dar răstălmăcit. Dușmanul ne îndeamnă să facem răul, ne condamnă și pentru păcatele de care ne-am cerut sincer iertare. De asemenea ne induce frică, teroare și emoții negative. Diavolul este sursa răului, a minciunii și distrugerii. Pe când gândurile care vin de la Duhul Sfânt sunt cele care confirmă Scriptura, ne induc emoțiile pozitive și caracterul roadei Sale, ne învață ce este cel mai bine pentru noi, ne revelează adevărul Lui Dumnezeu și ne convinge când păcătuim, continuând să ne dea neliniște până când ne cerem iertare.

Cu cât reușim să ascultăm mai mult de șoapta Duhului Sfânt și ne oprim când ne avertizează că suntem pe cale să ne enervăm, să gândim, să spunem sau să facem ce vom regreta ulterior, rugându-L să ne ajute să ne calmăm și să facem voia Domnului, vom permite tot mai mult roadei Duhului Sfânt să se manifeste în noi și să devină caracterul nostru. Doar așa putem trăi pe placul Domnului și putem iubi cum vrea El. Iubirea aproapelui este o alegere care ne face mult mai fericiți. Când alegem să îi tratăm bine pe ceilalți și să facem pentru ei ceea ce ne-am dori să facă alții pentru noi, ne scutim de foarte multe probleme, suferințe și tristeți. Ca urmare vom putea fi mai bucuroși, vom zâmbi mai mult, vom face voia Domnului, vom fi mai iubiți de cei din jur și mai fericiți.

DEX explică „fericirea” ca fiind „stare de mulțumire sufletească intensă și deplină”. Ce ne poate da mai multă mulțumire sufletească decât umplerea cu Duhul Sfânt, care este Dumnezeu Însuși, autorul fericirii? Credeți că Isus ne-a spus că a venit pentru ca noi, oile Lui să avem viață din belșug (Ioan 10:10), fără să fi pregătit mijloacele necesare ca s-o putem avea? Nici un termen din Biblie nu este scris, doar ca figură de stil. Dumnezeu nu face risipă de cuvinte, nici nu are scopul să ne amăgească. El este sfânt, drept, corect și împlinește ceea ce promite. Dicționarul explicativ definește cuvântul „belșug”, ca fiind „cantitate mare de bunuri materiale care depășește ceea ce e necesar; abundență; prisos, îmbelșugare, bogăție”. Deci prin ceea ce a facut Isus Cristos pentru noi la cruce, putem avea o viață îmbelșugată, avem toate nevoile împlinite și chiar mai mult decât avem nevoie, ca să-i putem binecuvânta și pe alții. În economia Lui Dumnezeu, primim mai mult dacă dăruim mai mult. Dacă Îi dăm Domnului zeciuiala din venit și ascultăm de Duhul Sfânt când ne spune să dăruim celor în nevoie, Tatăl ceresc ne binecuvântează și se va îngriji de nevoile noastre.

Galateni 5:24-26 Cei ce sunt ai lui Cristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul. Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Cum ne putem răstigni firea pământească și toate poftele ei? Știm că ce este viu, va muri dacă nu este hrănit și hidratat. Nu ne putem „omorî” firea o dată și gata, pentru că trebuie să trăim în acest trup de carne până ne va lua Domnul de pe acest Pământ. Și atunci ce este de făcut? Isus a spus că trebuie să renunțăm la conducerea sinelui și să ne luăm crucea zilnic, ca să-L putem urma (Luca 9:23). Când ne luăm crucea, recunoaștem că sinele merită să moară și suntem de acord că nu ne mai poate conduce. Viața de creștin este un lung șir de decizii puse în aplicare, zilnic. Nivelul fericirii depinde de cât de constanți suntem în a face alegerile corecte și cât de repede ne cerem sincer iertare când greșim. Nu ne hrănim natura firească, atunci când nu-i facem poftele păcătoase și nu reacționăm cum ne îndeamnă s-o facem. Noi nu mai suntem sub domnia legii, păcatul nu ne mai conduce deci nu mai trebuie să ascultăm de poftele firii. Dumnezeu ne-a echipat deja cu tot ce avem nevoie ca să putem împlini tot ceea ce ne cere să facem! Aleluia!

Putem deschide larg poarta fericirii, dacă înțelegem că împlinirea poftelor firii ne poate oferi doar o pseudo-fericire de moment, care ne costă scump după, în schimb viața trăită pe placul Domnului, împlinind voia Lui ne dă adevărata fericire de durată.

Dar pentru ca poarta fericirii să rămână deschisă, este important să înțelegem că depinde de noi „să ne gândim la lucrurile de sus nu la cele de pe Pământ” (Coloseni 3:2). Ca să avem perspectiva corectă asupra vieții și a tot ce ni se întâmplă, trebuie să analizăm totul prin prisma Cuvântului Lui Dumnezeu. Vom fi mult mai fericiți dacă avem mentalitatea corectă și ne amintim zilnic, că Dumnezeu ne iubește și cu siguranță nu ni se va întâmpla nimic rău, care să nu poată fi rezolvat cu ajutorul Lui. Scopul Domnului este să trecem testele cu bine, să învingem adversitățile vieții și atacurile celui rău, iar la final să ne petrecem veșnicia cu El.

Persoanele pesimiste văd întotdeauna jumătatea goală a paharului și se îngrijorează de ceea ce lipsește, fără să se poată bucura că paharul nu e gol, mai au o jumătate. Optimiștii, nici nu remarcă că nu mai au jumătate din ce au avut, dimpotrivă se bucură de cât mai au și nu-și fac griji că nu vor avea destul. Înainte să mă întorc la Domnul, pot spune că eram pesimistă și găseam foarte ușor motive de îngrijorare. Dar slavă Domnului că El m-a schimbat. Este adevărat că încă mai trebuie să lupt ca să nu cad în capcana vechiului mod de a aborda greutățile, dar cu cât îmi amintesc mai repede cât de mult mă iubește Domnul, că niciodată nu mă lasă și nu mă părăsește, că nimic nu este imposibil pentru El și că orice vine în calea mea, Domnul va folosi spre binele meu, pe termen lung, bucuria revine și-mi pot păstra pacea în mijlocul furtunii. Domnul nu ne lasă nicio clipă singuri, El este în noi permanent și nu o va face nici de acum înainte, dacă vrem să fim ai Lui.

Romani 5:17 Dacă deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii vor domni în viaţă prin Acel Unul singur, care este Isus Cristos!)

Prin nașterea trupească, am moștenit natura muritoare a lui Adam, dar prin nașterea din nou, din sămânța nepieritoare a Duhului Sfânt, am primit nemurirea și viața veșnică. Dar, ca să putem domni în viață, să fim fericiți și să beneficiem de tot ce are Tatăl ceresc mai bun pentru noi, este nevoie să primim „în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii” Lui Isus Cristos! Dacă primim doar parțial harul Domnului și neprihănirea Lui, ambele fiind total nemeritate, vom putea fi mântuiți, dar nu putem domni în viață și nici nu beneficiem de toate binecuvântările pregătite pentru noi. Fericirea este urmarea unei mulțumiri interioare intense și depline și nu poate fi atinsă dacă ne bazăm pe performanțele proprii și nici prin ceea ce facem noi înșine. Doar după ce primim cadoul nemeritat al mântuirii și devenim curați, acceptând neprihănirea Lui Cristos, vom putea să respingem condamnările și minciunile diavolului, care caută permanent să ne fure fericirea și să ne distrugă. Doar dacă cunoaștem adevărul Scripturii și al identității pe care o avem în Isus, putem fi liberi și să avem fericire de durată!

1 Corinteni 2:12-13 Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti.

Duhul Sfânt ne introduce în tainele Lui Dumnezeu. Doar cu ajutorul Lui putem înțelege sensul Bibliei, care este diferit și de multe ori opus gândirii umane. Omul firesc, care nu este născut din nou nu poate înțelege ce are de spus Duhul Sfânt și nici nu se poate supune voii lui Dumnezeu. Ce har minunat am primit să ni se facă recunoscut Fiul Lui Dumnezeu și prin El să fim înfiați în familia cerească, să devenim copiii Lui Dumnezeu și să fim moștenitori împreună cu Cel care a murit în locul nostru pentru păcatele noastre! Aleluia! Ce fericire mai mare poate fi decât să fim copiii Lui Dumnezeu nu doar cât trăim în acest trup ci pentru toată veșnicia!!!

Un alt adevăr minunat despre nașterea din nou, este că în duh suntem perfecți și avem nu doar caracterul ci și mintea Lui Cristos (1 Corinteni 2:16), adică totalitatea gândurilor Lui, ceea ce înseamnă că pe măsură ce creștem spiritual putem ajunge să gândim tot mai asemeni Lui Isus. Când petrecem timp în prezența Domnului în laudă și închinare, conversăm cu El în rugăciune, studiem și medităm la Cuvântul Lui, avem părtășia intimă pe care Domnul și-o dorește cu fiecare dintre noi. Cu cât vom petrece mai mult timp de calitate cu Isus, caracterul Lui va înlocui tot mai mult caracterul nostru. Dragostea va lua locul indiferenței și a urii; bucuria va fi tot mai prezentă, iar nefericirea și tristețea vor deveni tot mai rare; liniștea și pacea vor înlocui îngrijorarea, agitația și neliniștea; bunătatea și îngăduința vor lua locul răutății și a intoleranței; vom deveni mai răbdători și mai înțelegători și ne va fi mai ușor să ne înfrânăm poftele firești. Vom deveni o companie mult mai plăcută pentru cei din jur vom lua decizii mult mai bune și vom putea fi tot mai fericiți.

Psalmii 4:8 Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

De asemenea, liniștea și pacea care vin din încrederea în purtarea de grijă a Domnului, ne deschid porțile fericirii. Sute de versete ne arată acest adevăr de-a lungul Scripturii. Credința fermă că Domnul nu ne lasă, va fi răsplătită. „Iehova Ire” este cu adevărat Dumnezeul care poartă de grijă și nu-și părăsește copiii nicio secundă! El ne scoate din orice situație limită și chiar dacă se închide o ușă, El deschide o fereastră, iar dacă ne păstrăm inima curată și încrederea neclintită în El în perioada de testare sau tranziție, va deschide o altă ușă mai potrivită pentru noi, decât cea care s-a închis. Ceea ce ni se pare un eșec, poate deveni punctul de pornire spre adevăratul succes, iar ceea ce ne face să suferim, poate fi unealta care formează în noi caracterul și integritatea de care avem nevoie ca să împlinim chemarea pe care Domnul o are peste viața noastră. Prin orice am trece, putem fi siguri că atâta timp cât Îl urmăm pe Isus, toate lucrurile și circumstanțele lucrează împreună spre binele nostru (Romani 8:28)

Proverbele 15:15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.

Coloseni 3:16 Cuvântul lui Cristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.

Doar o inimă mulțumitoare poate fi plină de bucurie și să guste fericirea. Cel care este totdeauna nemulțumit, nu are nici o zi bună, nici nu cunoaște fericirea. Când Isus umple întreaga noastră ființă, înseamnă că i-am predat Lui tot și aceasta este cea mai înțeleaptă alegere a oricărui om. Dacă suntem plini de Isus, suntem plini și de Cuvântul Lui Dumnezeu și pentru că „din prisosul inimii vorbește gura”(Luca 6:45), vom vorbi potrivit Scripturii și vom avea o inimă mulțumitoare plină de laudă la adresa Domnului.

Cuvântul evreiesc tradus de Cornilescu prin „fericire” este „towb” și în acest verset este folosit ca substantiv cu sensul de „bunăstare, prosperitate, fericire”

Psalmii 23:6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.

David a înțeles că adevărata fericire vine doar din încrederea deplină în Domnul și este direct dependentă de nivelul relației cu El. David nu spune că va merge săptămânal la Casa Domnului, ci că va locui acolo unde este prezența Lui, cât va trăi. Vom avea o viață fericită dacă trăim în prezența Domnului, nu dacă vom vizita doar din când în când locul unde este El. Spre deosebire de David, avem privilegiul de a putea fi umpluți de Duhul Sfânt, oriunde am fi. Relația pe care Domnul o dorește cu noi este una strânsă, profundă, de totală dependență; o relație permanentă, nu sezonieră. Isus nu vrea să ne fie Domn doar când dăm de greu și suferim, ci dorește să rămânem în El și El în noi, tot timpul.

Apostolul Pavel ne arată cât de important este să ne rugăm pentru cunoașterea tot mai profundă a voii Domnului, ca să putem avea toată înțelepciunea și priceperea de care avem nevoie. Când trăim într-un mod plăcut Lui Dumnezeu, identificăm și respingem mai ușor minciunile diavolului și vom putea fi mult mai fericiți.

Coloseni 1:9b-12 … nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voiei Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, întăriţi cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, în lumină.

În concluzie, sursa celei mai mari fericiri este să ne golim de poftele lumești și să ne rugăm Domnului să ne umple de cunoștința voii Lui, în toate domeniile vieții. Doar așa vom putea trăi pe placul Lui Dumnezeu și aceasta este sursa adevăratei fericiri. Toți avem parte de îndoieli, frustrări, temeri, eșecuri, păcate, regrete, răutăți din partea semenilor, pierderea celor dragi, atacuri celui rău, boli, lipsuri, etc. Dar dacă alegem să facem voia Domnului, Duhul Sfânt ne va ajuta să avem atitudinea și comportamentul corect, indiferent de situație. El ne va întări dându-ne toată puterea de care avem nevoie ca să răbdăm cu bucurie încercările prin care trecem, mulțumind Domnului pentru viitorul minunat care ne așteaptă în ceruri alături de El, pentru veșnicie! Când căutăm succesul în termenii lumii și dorim să le facem pe plac oamenilor cu orice preț, nu vom putea fi niciodată fericiți. Dar cu cât trăim mai mult pe placul lui Dumnezeu, cu atât mai mult ne va binecuvânta și proteja, și vom fi mai fericiți!

VERSETE BIBLICE DESPRE FERICIRE

Deuteronomul 30:9-10 Domnul Dumnezeul tău te va umple de bunătăţi, făcând să propăşească tot lucrul mâinilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, căci Domnul Se va bucura din nou de fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinţilor tăi, dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind poruncile şi rânduielile Lui, scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

2 Cronici 6:41 Acum, Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi chivotul măreţiei Tale. Preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcaţi cu mântuirea, şi preaiubiţii Tăi să se bucure de fericire!

Estera 8:16-17 Pentru iudei nu era decât fericire şi bucurie, veselie şi slavă. În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungeau porunca împăratului şi hotărârea lui, au fost între iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut iudei, căci îi apucase frica de iudei.

Iov 8:6 „dacă eşti curat şi fără prihană, atunci, negreşit, El va veghea asupra ta şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.”

Iov 22:21 „Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire.”

Psalmii 4:6 Mulţi zic: „Cine ne va arăta fericirea?” Eu însă zic: „Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!”

Psalmii 16:2 Eu zic Domnului: „Tu eşti Domnul meu, Tu eşti singura mea fericire!”

Psalmii 23:6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.

Psalmii 25:12-13 Cine este omul care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă. El va locui în fericire şi sămânţa lui va stăpâni ţara.

Psalmii 73:28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.

Psalmii 85:12-13 Domnul ne va da şi fericirea, şi pământul nostru îşi va da roadele. Dreptatea va merge şi înaintea Lui şi-L va şi urma, călcând pe urmele paşilor Lui!

Psalmii 106:3-5 Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme! Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine şi dă-i ajutorul Tău, ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău şi să mă laud cu moştenirea Ta!

Proverbele 13:21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

Proverbele 16:20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea şi cine se încrede în Domnul este fericit.

Proverbele 17:20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.

Proverbele 19:8 Cine capătă înţelepciune îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea găseşte fericirea.

Proverbele 28:10 Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea.

Eclesiastul 8:12 Totuşi, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul şi stăruieşte multă vreme în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu şi au frică de El.

Isaia 48:18 O, de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi fericirea ta, ca valurile mării!

Ieremia 29:7 Urmăriţi binele cetăţii în care v-am dus în robie şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!’

Ieremia 32:39 Le voi da o inimă şi o cale ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.

Romani 4:6-9 Tot astfel şi David numeşte fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit. 7 „Ferice”, zice el, „de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite! 8 Ferice de omul căruia nu-i ţine Domnul în seamă păcatul!” 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa „i-a fost socotită ca neprihănire”.

Romani 5:17 Dacă deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii vor domni în viaţă prin Acel Unul singur, care este Isus Cristos!)

Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!
Filipeni 4:4

https://www.carmenpuscas.com/drumul-spre-fericire.html

Virus contra virus

download

DE OVIDIU TÂNJALĂ  /   ȘTIRI, SOCIAL   /   Publicat: Joi, 16 aprilie 2020, 13:47   /   Actualizat: Joi, 16 aprilie 2020, 14:13

Virus contra virus

ARTICOLE RELAȚIONATE

1 aprilie
1 aprilie

Oscillococcinum, ficatul de rață și numărul lui Avogadro
Oscillococcinum, ficatul de rață și numărul lui Avogadro

Patologia modernității sau suspendarea bunului simț
Patologia modernității sau suspendarea bunului simț

Doamna Esca și farmacista cea modestă
Doamna Esca și farmacista cea modestă

Deși scriu acest text cu ajutorul unui editor de text gratuit aș putea folosi un editor de text contra cost precum Microsoft Office. Microsoft Office este un produs al companiei Microsoft ce poate fi cumpărat ca abonament (lunar sau anual), eventual poate fi cumpărată o versiune a acestui produs. Cumpărarea unei anumite versiuni nu dă acces utilizatorului la versiuni ulterioare ale produsului, în câțiva ani acesta va fi nevoit să cumpere o altă versiune sau un abonament lunar din cauza diverselor probleme de compatibilitate care apar o dată cu trecerea timpului. Sunt întru totul conștient de calitățile produsului Microsoft în cursul anilor am cumpărat de mai multe ori Microsoft Office versiuni acum vechi, de nefolosit, ce-mi sunt cu totul inutile.

Pe de altă parte cu toții ar trebui să ne amintim de scandalul de corupție Microsoft, la vremea sa a fost revelator pentru modul în care funcționează statul român. Au fost implicați politicieni din toate partidele de la doamnele Andronescu sau Udrea la domni precum Daniel Funeriu, Șerban Mihăilescu sau Cătălin Harnagea, au fost implicați afaceriști precum domnii Claudiu Florică, Khalil Abi Chanin, Remus Truică, Dinu Pescariu sau Dorin Cocoș. Acest scandal ar trebui să ne învețe că marile firme vor reuși într-un mod sau într-altul, în mod direct sau prin interpuși, să facă astfel încât diversele guverne să le plătească o rentă, un tribut pe care statele îl vor plăti folosind bani colectați din taxe.

Având în vedere cele de mai sus cred că sunt întru totul justificate suspiciunile față de interesul filantropic al domnului Gates, proprietarul firmei Microsoft, în chestiunea dezvoltării vaccinurilor împotriva virusul chinezesc cu care avem de-a face în aceste zile. A ne feri de Microsoft chiar și atunci când vrea să ne facă daruri poate fi o atitudine foarte înțeleaptă, ar trebui să facem tot ce ne stă în puteri astfel încât noi înșine să nu devenim un soi de Microsoft Office biologic, să nu devenim surse periodice de profit pentru marile companii internaționale de fiecare dată când o supă de liliac sau o altă asemenea delicatesă este mâncată în vreun colț al unei lumi devenită prea mică.

În lumea biologică ca și în informatică există viruși. Calculatoarele care sunt gestionate cu ajutorul produselor domnului Gates, adică cele care rulează sistemul de operare Microsoft Windows, au inclus un antivirus gratuit (programul antivirus inclus în MS Windows a fost cumpărat de la o companie românească). Acesta este actualizat zilnic întrucât zilnic apar noi viruși. Totuși, atunci când Microsoft decide că propriul produs este prea vechi, că este timpul să dăm bani pe unul nou, nu mai trimite calculatoarelor rulând versiunea veche de Microsoft Windows actualizările, așa numitul fișier de semnături, conținând descrierea noilor viruși lăsându-le astfel vulnerabile în fața virușilor recent apăruți. Aceasta este normalitatea în mediul în care dl. Gates și-a făcut banii devenind unul dintre cei mai bogați oameni din lume, aceasta este normalitatea lumii domnului Gates.

Dl. Gates sugerează păstrarea restricțiilor impuse în contextul virusului importat din China până când vaccinarea în masă ne va face imuni în fața acestuia. Aceasta este și abordarea în lumea informaticii, dacă imensa majoritate a calculatoarelor au baza de date conținând ultimii viruși actualizată la zi infecția virală nu se poate propaga în lumea calculatoarelor, calculatoarele neactualizate fiind deconectate de la rețea până la actualizare tocmai pentru a le putea prezerva integritatea. Trecând în mod fraudulos de la lumea digitală la cea biologică dl. Gates propune un soi de identitate digitală virală care să arate dacă fiecare dintre noi suntem la zi sau nu cu vaccinurile. Implicațiile totalitare ale acestei abordări sunt ușor de intuit, devenim non persoane în sens orwelian, adică arestați la domiciliu, oameni fără viață socială, de îndată ce propria identitate digitală ne demască aratând că nu suntem vaccinați la zi.

Vaccinarea în masă are costuri. Nu mă refer la costurile monetare susceptibile să fie aducătoare de profituri de care dl. Gates este fără îndoială interesat. Este vorba de costuri umane, un anumit procent dintre cei vaccinați va muri sau va avea probleme grave de sănătate imediat sau după o perioadă mai lungă de timp după administrarea vaccinului. Această chestiune este bine documentată, este nedisputată de specialiști. Orice medicament are reacții adverse, administrarea oricărui medicament, oricât de banal, implică un anumit risc, vaccinurile sunt medicamente care manipulează sistemul imun, este firesc să existe consecințe precum reacții alergice/imune imediate sau să constatăm consecințe pe termen lung precum boli autoimune etc. A vaccina periodic întreaga populație împotriva unor viruși precum cel importat din China implică costuri umane comparabile numeric cu victimele făcute de virus. Distribuția victimelor se schimbă, în cazul vaccinării în masă aceasta devine uniformă, sunt afectate comunitățile rurale izolate la fel după cum sunt afectate și zonele puternic urbanizate, nu sunt afectate preponderent centrele urbane mari precum se întâmplă în cazul epidemiilor. Ca de obicei obsesiile urbane tind să facă victime în mediul rural, în mediul tradițional care nu a contribuit la răul pe care modernitatea degradată a timpului nostru îl revarsă asupra sa.

Costurile umane ale filantropiei interesate practicate de domnul Gates sunt foarte bine ilustrate de situația vaccinării împotriva poliomelitei. De-a lungul timpului dl. Gates a donat 450 de milioane de dolari în vederea vaccinării împotriva poliomelitei. Este de menționat că dacă virusul natural al poliomelitei a cauzat în 2017 6 paralizii la nivel mondial, virusul modificat existent în vaccine a cauzat 21 de paralizii. Recentele focare de poliomelită din Ucraina sau Moldova sunt cauzate tot de tulpini modificate (atenuate) existente în vaccine, nu de virusul existent în natură. Vaccinarea împotriva poliomelitei este unul dintre cele mai mari succese ale medicinei moderne, suntem foarte aproape de eradicarea acestei boli, faptul că numărul de victime ale vaccinării este în prezent mai mare decât numărul de victime făcute de virus nu înseamnă că vaccinarea este un eșec. Există costuri, acum când suntem aproape de eradicarea bolii costurile eradicării complete a poliomelitei tind să fie mai mari decât cele cauzate de virusul aproape de extincție. Dar aceste costuri trebuie să fie analizate imparțial, fără presiune financiară, dincolo de interese comerciale. Pentru că este conștient de costurile umane ale vaccinării dl. Gates cere imunitate legală înainte de a distribui vaccinuri pe scară largă (minutul 12-13 al interviului).

Tocmai de aceea este important ca modul în care vaccinăm populația să fie proporțional cu riscul la care aceasta este expusă, nu cu ceea ce și-ar dori politicienii, medicii plătiți pentru a vacccina sau diversele companii implicate în toate cele de mai sus. Este de subliniat că elitele medicale au fost mituite de marile companii farmaceutice, cazul lui Streinu Cercel mituit de marile firme producătoare de medicamente fiind ilustrativ în acest sens. Este de menționat că dacă dl. Gates dorește impunitate pentru eventualele pierderi de vieți omenești datorate vaccinării, interesul domnului Streinu Cercel este mult mai mundan, dorește impunitate pentru modul în care se desfășoară achizițiile statului în timpul perioadei de urgență.

Faptul că încercăm să înțelegem după propriile puteri ce se întâmplă în jurul nostru nu este datorat domnului Putin, nu se datorează neadaptării omului simplu la lumea secolului XXI se datorează pur și simplu corupției și nihilismului moral de care dau zilnic dovadă elitele, este datorat lipsei de simț moral de care dau dovadă cei care ar trebui să aibă competența tehnică să ajute omul obișnuit aflat în nevoie.

Dl. Ciolacu, președintele PSD, dorește introducerea cât mai rapidă a vaccinării obligatorii. Virusul chinezesc ne arată cât de periculoasă este această idee. Deși pentru elitele politice și medicale orbite de banii primiți de la producătorii de programe informatice sau de la producătorii de medicamente nu este foarte evident, pentru un copil de școală generală este cât se poate de clar că un procent mare dintr-un număr relativ mic poate da un rezultat net inferior unui procent infim dintr-un număr foarte mare. Astfel, chiar dacă am considera ca fiind reale cifrele măsluite ale mortalității provocate de virusul chinezesc, aceste cifre trebuiesc comparate cu mortalitatea provocată de vaccinarea întregii populații cu un vaccin încă inexistent și prin urmare încă netestat. Până la a decide dacă obligăm întreaga populație să se vaccineze ar trebui să înțelegem mai bine mortalitatea provocată de de infectarea cu virusul chinezesc, ar trebui să testăm și să înțelegem vaccinul propus de amicii domnului Gates.

De asemenea, vaccinarea obligatorie face foarte probabilă apariția la intervale din ce în ce mai scurte a unor viruși precum cel chinezesc tocmai datorită faptului că obligativitatea vaccinării garantează profituri industriei farmaceutice, medicilor implicați, instituțiilor media care generează emoția indispensabilă amorțirii rațiunii precum și politicienilor interesați de limitarea libertăților civile.

Având în vedere cele de mai sus cred că este extrem de important ca înainte de a lua decizii care să ne limiteze libertatea, să ne diminueze ca ființe morale, să ne încalce liberul arbitru, responsabilitatea de a lua decizii pentru noi și pentru familiile noastre trebuie să ne facem temele și să înțelegem dincolo de dubiu chestiunile tehnice legate de vaccinare. Suntem departe de asta atât din punct de vedere euristic cât și din punct de vedere etic.

Oricât de nevrednici, de lipsiți de spirit, de proști sau de bătrâni, oricât de inutili și de neproductivi am fi, oricât de abrutizați de turismul de masă am fi, oricât de primitivi și de insensibili am fi devenit în contact cu producțiile cu pretenții artisticeale modernității nu suntem încă calculatoare iar calculatoarele domnului Gates nu au încă scânteia de divinitate care ne îndreptățește pe noi oamenii la un tratament diferit de cel aplicat de dl. Gates calculatoarelor. Suntem oameni, libertatea noastră, liberul nostru arbitru, nimic din toate aceste nu ar trebui să fie condiționat de certificatele digitaleemise de dl. Gates sau de firma domnului Gates.

Prietenii politici ai doamnului Gates cred că nici o criză nu trebuie irosită, că scopurile politice ale stângii moderne trebuie atinse profitând de confuzia specifică crizelor. Dacă avem ceva de învățat din această criză este tocmai faptul că persoane precum dl. Gates sunt mereu dispuse să exploateze fragilitatea condiției umane, fragilitatea noastră biologică și crescânda fragilitate morală a omului modern. Criza virusului chinezesc ne arată și faptul că ne-am atins limitele biologice, că nu suntem construiți pentru a fi în contact fizic aproape instantaneu unii cu alții, fie că suntem mâncători de supă de liliac fie că nu, că înainte de a deveni cetățeni ai lumii ar trebui să devenim membri ai propriei comunități, că înainte de a traversa jumătate de glob pentru a observa viața altora ar trebui să încercăm să facem tot ce ne stă în putere ca propria comunitate să nu fie un loc din care să ne dorim să plecăm fie și pentru o scurtă vacanță.

OPINII
Bogdan Munteanu

Manipulare în numele … luptei împotriva „fake news”

de Bogdan Munteanu

Propaganda mainstream din toate țările marșează pe o atitudine alarmistă, menită să exagereze pericolul pandemiei provocate de noul coronavirus, 

PE ACELAȘI SUBIECT
Publicistul Iulian Capsali cere autorităților găsirea unor soluții pentru Înviere: Putem să cerem culoare până la biserica din cartier, așa cum au avut zilierii care au plecat din Suceava, de pildă, spre Cluj, cu autocarele?

Publicistul Iulian Capsali cere autorităților găsirea unor soluții pentru Înviere: Putem să cerem culoare până la biserica din cartier, așa cum au avut zilierii care au plecat din Suceava, de pildă, spre Cluj, cu autocarele?

ȘTIRI

Ordonanța militară numărul 9 redeschide exportul de grâu. Decizia Guvernului, luată la presiuni internaționale?

Ministrul Afacerilor Interne a emis, joi, Ordonanța Militară numărul 9. Principalele măsuri adoptate sunt reluarea exporturilor de grâu, suspendarea pentru încă 14 zile a zborurilor internaționale către mai multe destinații occidentale, exceptarea de la izolare sau carantinare a lucrătorilor transfrontalieri asimptomatici care

Der Spiegel: Un român aflat la cules de sparanghel în Germania a murit de COVID-19

Un român aflat la cules de sparanghel în Germania a murit în urma infecției cu noul coronavirus.

Parlamentul a încuviințat starea de urgență, dar a pus condiții Guvernului. Iohannis, nemulțumit

Parlamentarii au încuviințat, joi, în ședință online, cu majoritate de voturi, solicitarea președintelui Klaus Iohannis de prelungire a stării de urgență pe teritoriul României cu încă 30 de zile, dar au fost impuse Guvernului o serie de condiții.

Jurnalistul Ion Cristoiu: Președintele a suferit ieri o înfrângere umilitoare din partea Guvernului, așa se explică de ce în mesajul de astăzi nu s-a referit deloc la acordul dintre Patriarhie și MAI și a trecut în plan secund prezența Armatei pe străzi

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a declarat că mesajul de miercuri al președintelui Iohannis este o diversiune menită să acopere umilința de a nu fi putut să-l dea jos pe ministrul de Interne, Marcel Vela, în urma scandalului despre Lumina de Paști. O dovadă este absența din discursul președintelui a oricărei trimiteri la

Deputatul Matei Dobrovie (PNL): Dacă CNCD va tolera acest derapaj mizerabil al lui Caramitru și-l va lăsa nesancționat, aceasta va fi dovada incontestabilă că are agendă ideologică anti-creștină

Deputatul PNL, Matei Dobrovie, a declarat că instituția numită Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) ar trebui să se autosesizeze

IPS Teodosie, despre avertismentul președintelui Iohannis, „stați acasă, altfel vom avea înmormântări”: Este ca un soi de blestem!

Exprimarea președintelui Iohannis, respectiv „stați acasă, altfel vom avea înmormântări”, este ca un soi de blestem, a spus, IPS Teodosie,

Acad.Ioan Aurel Pop: „Lăsați bătrânii în pace! A le fixa bătrânilor ore de ieșire în lesă, a le construi țarcuri, a-i despărți complet de lume, de lumea lor, pe care și ei au creat-o, este absurd”

Profesorul Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române a publicat un nou text impresionant, în Sătptămâna Patimilor,  intitulat „Periculoșii bătrâni”

Săptămâna Patimilor: La 75 de ani de la încheierea ultimului Război Mondial, Ambasada României la Moscova a finalizat lista nominală integrală a celor 20.718 români deportați și decedați între 1941-1956 în lagărele sovietice

Numele altor aproape 10.000 de români, prizonieri de război și civili, deportați în Uniunea Sovietică, internați în lagăre și înhumați în cimitirele multinaționale de pe teritoriul actualei Federații Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova. Mulțumită eforturilor ambasadorului Vasile Soare,

Managerul Spitalului Târgoviște, amendat pentru că zeci de cadre medicale au ieșit în stradă să se închine la moaștele Sfântului Nifon

Arhiepiscopia Târgoviștei a organizat, marți, în municipiu o procesiune cu moaștele Sfântului Nifon, „pentru încetarea pandemiei” de coronavirus

Gigi Becali a anunțat că va fi voluntar în noaptea de Înviere și va împărți lumină credincioșilor

Finanțatorul FCSB, Gigi Becali, a anunțat că va fi voluntar în noaptea de Înviere și va împărți lumină credincioșilor.

Cea mai mare desfășurare de forțe polițienești de după Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, pentru a-i determina pe greci să stea acasă de Paști, deși în ultima lună au avut doar 105 morți de coronavirus

Mii de polițiști vor fi mobilizați în Grecia pe durata weekend-ului dinaintea Paștilor pentru a evita ca grecii să frecventeze bisericile sau să plece la rudele lor de la țară, conform tradiției, care în acest an intră în contradicție cu măsurile restrictive de izolare la domiciliu și evitare a formării de grupuri de oameni

Pandemia a început în 1949, la Pitești. Se numea reeducare

În decembrie 1949, în România a început cel mai cumplit experiment, prin intermediul căruia deținuții politici din închisoarea Pitești au fost supuși

Virus contra virus

Deși scriu acest text cu ajutorul unui editor de text gratuit aș putea folosi un editor de text contra cost precum Microsoft Office

EXTERNE

Procurorul general al SUA intervine după ce primarul din Mississippi a restricționat slujbele de Paști din cauza covid-19: „Chiar și în circumstanțele actuale, discriminarea religioasă este interzisă!”

Chiar și în perioade de stare urgență, când se pun restricții rezonabile și temporare asupra unor drepturi, Primul amendament și legea federală

Frica de ziua de mâine, mai tare decât frica de boală. În America, oamenii au protestat împotriva izolării, cu arme de vânătoare și drumuri blocate: „Nu suntem prizonierii voștri!”

Reprezentanții unor asociații din Michigan au organizat un protest împotriva măsurilor de izolare, la care au participat inclusiv oameni care aveau asupra

CULTURĂ

„În Vinerea Patimilor” – un text emoționant scris de Emil Gârleanu cu un secol în urmă

În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea”, „foaie bisericească – politică” din Blaj, un text literar care s-a pierdut, peste ani.

17 aprilie: Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, episcopul Persiei, pomenit în calendarul creștin ortodox la 17 aprilie, face parte dintre creștinii care au suferit în timpul persecuțiilor declanșa

https://www.activenews.ro/stiri-social/Virus-contra-virus-161076

Acad.Ioan Aurel Pop: „Lăsați bătrânii în pace! A le fixa bătrânilor ore de ieșire în lesă, a le construi țarcuri, a-i despărți complet de lume, de lumea lor, pe care și ei au creat-o, este absurd”

download

DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ  /   ȘTIRI   /   Publicat: Joi, 16 aprilie 2020, 15:05   /   Actualizat: Joi, 16 aprilie 2020, 15:18

Acad.Ioan Aurel Pop: „Lăsați bătrânii în pace! A le fixa bătrânilor ore de ieșire în lesă, a le construi țarcuri, a-i despărți complet de lume, de lumea lor, pe care și ei au creat-o, este absurd”

ARTICOLE RELAȚIONATE

Prof. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Gânduri la vreme de restriște
Prof. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Gânduri la vreme de restriște

Președinele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre cei care vorbesc despre „barbarie medievală” și „Evul Mediu întunecat”: E o dovadă de IGNORANȚĂ

Președinele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre cei care vorbesc despre „barbarie medievală” și „Evul Mediu întunecat”: E o dovadă de IGNORANȚĂ

Profesorul Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române a publicat un nou text impresionant, în Sătptămâna Patimilor,  intitulat „Periculoșii bătrâni”. O „mărturisire simplă”  sau o lamentație, după cum afirmă autorul, despre cum sunt priviți bătrănii nu doar în vreme de pandemie. ”Tinerii de azi vor deveni și ei iremediabil și indubitabil bătrâni. Nu ne mai convingeți că bătrânețea este o boală sau un handicap, pentru că nu este”, ne amintește academicianul Ioan-Aurel Pop.

Redăm textul integral:

„Cu mai bine de două secole în urmă, pe când desfășura campania din Egipt, Napoleon (pe atunci el era doar generalul Bonaparte) a decis, în fața mamelucilor și a unei situații-limită, să aplice o tactică de apărare de tip circular, cu valorile puse la mijloc și cu militarii francezi desfășurați pe lungimea cercului. Se zice că atunci viitorul împărat ar fi dat un ordin memorabil, care nu a sunat bine deloc: „Măgarii și savanții la mijloc!”. Asta însemna să fie protejate aceste două categorii de ființe (adevărate valori) prin așezarea lor cât mai departe de primejdie. Nu era rău, ci era bine pentru că savanții nu erau asimilați cu măgarii, decât din punctul de vedere al utilității lor. Dincolo de glumă, măgarii erau de neprețuit pentru că erau cei mai buni cărăuși, iar savanții erau indispensabili pentru descifrarea comorilor istorice ale Egiptului, inclusiv a scrierii hieroglifice. Ambele categorii și-au făcut datoria, fapt pentru care Parisul s-a ales cu obeliscuri egiptene jefuite și cărate cu greu, iar umanitatea cu mesaje în clar despre o lume căreia îi datorăm, între altele, civilizația greco-romană, din care se trage civilizația noastră modernă și contemporană.
Unii au înțeles astăzi, tot într-o situație-limită, dar fără umorul lui Napoleon, să-i pună alături de protejații „măgari și savanți” și pe bătrâni, și tot cu intenția benefică de apărare.

Pandemia aceasta este o nenorocire cum nu s-a mai întâmplat una la fel în istoria celor vreo 80-90 de ani recenți (adică timp de trei generații). Planeta, de la Al Doilea Război Mondial încoace, a trăit (în mare parte din Europa, America, Asia, Australia) multe decenii liniștite, prospere și chiar pline de răsfăț pe ici, pe colo. Criza declanșată de această boală și de numeroasele cazne și morți pricinuite de ea a trezit în oameni și lupta feroce pentru existență. Modul de a gândi „politicește corect” – criticat, pe bună dreptate, în multe privințe – a fost înlocuit uneori cu o gândire pragmatică, de genul „scapă cine poate”. Evident, nu se spune asta în mod direct. Noi trăim într-un continent numit Europa, unde sedimentările de civilizații una peste alta sunt ca sendvișurile cu multe straturi, spre care ne lăcomim uneori. Această evoluție ne-a obișnuit cu un anumit rafinament al comunicării, cu disimularea minciunii, cu ascunderea relelor intenții, cu ademeniri înșelătoare. De exemplu, acum, în mijlocul acestui morb (care ne distruge, în oarecare măsură, nu numai vieți, ci ne întunecă și judecata limpede), unor conducători ai noștri – inclusiv de la nivelul cel mai înalt al Uniunii Europene – le-a cășunat pe bătrâni. Natural, istoricii știu că bătrânii au fost țapi ispășitori, de la Socrate încoace, în multe perioade istorice și în multe comunități declarate civilizate. Ce să faci cu unii neputincioși și socotiți inutili, care-ți complică viața de pomană, când viețile tinerilor sunt în pericol? Ba, acești expirați mai cer și de mâncare, mai au pretenția să primească și medicamente scumpe, mai îndrăznesc – acum, când ambulanțele nu prididesc cu tinerii și cu cei activi – să sune la 112 și să clameze că au febră sau tușesc? Dar, în fine, astea s-ar mai putea suporta, pentru că societățile europene au încă resurse, deopotrivă alimentare și medicale. Mai gravă pentru locuitorii grăbiți ai planetei este însă sâcâiala acestor bătrâni, pretenția lor de a fi activi, dorința de a umbla pe străzi precum ceilalți oameni, de a merge la piață, la supermarket etc. Insuportabile sunt plângerile lor neîncetate, lamentările lor, repetarea acelorași lucruri din viața lor trecută și chiar sfaturile pe care le dau fără să le fie cerute.

În vremuri normale, acești bătrâni nu erau, însă, întotdeauna de lepădat. Își îngrijeau constant nepoții, pe care îi hrăneau, îi răsfățau așa cum numai bunicii pot și știu, îi duceau în parc la joacă și reușeau să-i lase liberi din când în când pe părinții acestor nepoți. Ba, de multe ori, acești bătrâni aduceau periodic mâncare gătită, în lipsa activilor casei și o lăsau în frigider, încât, la venirea acasă, tinerii se puteau înfrupta „ca la mama acasă”. Mai mult, unii dintre acești pensionari scoteau din economiile lor de o viață sume de bani pentru tineri, pentru nevoile lor, le dădeau maturilor casele lor (și se mutau ei în spații mici, chiar meschine, „că doar noi ne-am trăit traiul”). Sigur, tot pisălogi erau, tremurau din când în când ori șchiopătau, când veneau spre noi aduși de spate, dar purtau cu sine și avantaje care nu erau deloc minore. Nici atunci nu erau tocmai răsfățați de lume, pentru că lumea lor trecuse. Mai auzeai pe la câte o televiziune că „un bătrân de 60 de ani a fost surprins de un automobil pe trecerea de pietoni, pentru că nu s-a asigurat” și simțeai în vocea crainicului (mustind de tinerețe și de sănătate) un năduf abia reținut, de genul: „Ce-o mai fi căutat și moșulică ăsta prin oraș, când îl căuta moartea pe-acasă?”. Tot pe la noi, prin mioritica noastră lume originală, mai erau, după 1989, și alte reproșuri la adresa bătrânilor. Vedeai des tineri imberbi, plini de zel, activi și atoateștiutori care condamnau „nesimțirea” celor care au trăit sub comunism, care s-au ghiftuit sub comunism, care au construit comunismul și care mai voiau să și trăiască în continuare, să muncească, să făurească o lume democratică. Să ne amintim că avem acum în România tineri de 30-40 de ani care nu știu deloc, pe viu, ce a fost comunismul. Unii nu înțeleg încă nimic din lumea asta și condamnă generația celor de 60-70 de ani pentru simplul fapt că a îndrăznit să trăiască sub comunism, că și-a ales, din toată istoria asta lungă și mare, tocmai „epoca de aur” ca să ființeze. Bătrânii, aceste „relicve decrepite” – cum zicea nonșalant un comunicator nu demult – sunt afectate și chiar infectate de comunism și nu prezintă nicio încredere. Sigur, asemenea judecăți nu erau tocmai curente și nu erau rostite Urbi et Orbi mereu și cu voce tare, dar răzbăteau din când în când. Le cenzura bunul simț și nevoia de bătrâni, care erau, pentru unii, un rău, dar „un rău necesar”. Societatea prea activă, maturii prea ocupați, goana după câștig material cât mai mare, obținut din câte 2-3 slujbe (azi joburi) concomitente, îi făcea, oarecum, indispensabili pe bătrâni.

Dar acum, când stăm cu toții acasă, ce să mai faci cu acești „paraziți”? Au nevoie de mâncare, de medicamente, de companie, de stat la o poveste și nu „produc” nimic în schimb! Ba mai au și neobrăzarea să se îmbolnăvească – ceea ce ar putea să fie treaba lor – și să și răspândească boala – ceea ce e treaba tuturor. Dacă s-ar îmbolnăvi doar ei între ei, dacă și-ar da boala numai unul altuia, ar mai fi cumva, dar ei dau virusul tinerilor și copiilor, ceea ce este de-a dreptul revoltător. De câte ori îi vezi pe stradă sau oriunde în afara casei lor, parcă umblă intenționat cu panere pline de covid-19, ca să strice cheful și viața oamenilor folositori de pe lumea asta, să-i infecteze și să-i distrugă. Sigur că sunt și excepții între bătrâni, de exemplu bătrânii politicieni. Ei pot umbla liber pe afară și pe dinăuntru, pe oriunde, pentru că ne conduc și ce ne-am face fără indicațiile lor! Nu-i evoc aici doar pe politicienii bătrâni români (și nu le dau numele, fiindcă ei s-ar putea simți ofensați și m-ar putea dojeni), dar îi spun concret pe câțiva din cei mondiali și europeni (pentru că lor, oricum, nu le prea pasă de noi, rudele sărace). Să-l luăm, de pildă, pe președintele Donald Trump, care (născut în 1946) are, deci, 74 de ani și care se încăpățânează să fie președintele celei mai importante națiuni din lume, cum o spune el însuși, mereu. Ba, ilustrul președinte american a îndrăznit ca, aproape expirat fiind, să aibă, la vârsta de 60 de ani, chiar și un copil. Să-l luăm și pe domnul Jean Claude Junker (născut în 1954), care are 66 de ani și care, deși plin de boli, a condus Uniunea Europeană până de curând. Poate că el, totuși, stă acum mai mult în casa lui modestă. E de amintit chiar cazul doamnei Ursula von der Leyen care, cu toată particula ei de noblețe din nume, nu este nemuritoare. Domnia sa are 62 de ani (fiind născută în 1958) și ne-a avertizat senin, de curând, că „este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârșitul anului”, în vreme ce „copiii și tinerii se vor bucura de mai multă libertate”. Cer scuze pentru devoalarea vârstei unei doamne, dar era nevoie pentru demonstrație. Să notăm delicatețea traducătorului acestui text în românește, care nu a redat „elderly people” prin „bătrâni” ori prin „oameni bătrâni”, ci prin „persoane în vârstă”. Prin urmare, „persoanele în vârstă” vor sta în izolare încă aproape un an, în vreme ce animalele de companie vor fi plimbate liber, chiar dacă ele mișună și mușină prin microbii și virușii din praful străzilor și chiar dacă nu s-a demonstrat deloc că nu sunt și ele purtătoare ale ucigașului virus. Ba, animalele de companie pot să se bucure de libertate, deși se spune că acest teribil morb ar veni chiar de la animale (nu de la cele de companie, deși nu putem să știm ce fel de animale au mai ajuns să fie acum „de companie”). Departe de mine gândul să cer îngrădirea libertății animalelor, dar ce facem cu oamenii, pentru că și bătrânii sunt oameni? Aș cere timid să fie bătrânii asimilați, pe lângă „măgari și savanți”, și cu aceste fericite animale care au dreptul la libertate.

Dorința aceasta răsună deocamdată în deșert. Decidenții țării și ai lumii, care au nevoie de voturi nu peste mult timp, invocă grija lor sinceră și dezinteresată pentru binele social, dar nu s-ar da în lături să-i izoleze pe bătrâni pentru toată viața. Treaba asta – suntem asigurați – le-ar face și lor, bătrânilor, bine. În izolare, bătrânii s-ar plictisi, ar muri de inimă rea ori s-ar îmbolnăvi între ei și le-ar face bine și celorlalți, care s-ar simți în siguranță, s-ar vindeca definitiv și nu și-ar mai pierde vremea cu cai verzi pe pereți. Doar nu se propune ca bătrânii să fie gazați, împușcați, aruncați în prăpăstii, cum au făcut alți decidenți din alte epoci și locuri, însă nu de pe Marte, ci de aici de pe Pământ. Se decide, în chip umanitar, să fie împiedicați bătrânii să se miște liber, ceea ce ar fi un privilegiu de pe urma căruia ar muri singuri. Dar asta nu se mai spune, că nu dă bine și nici nu este bine să fie spus, deoarece s-ar trezi unii nostalgici, slabi de inimă, miloși să sară în apărarea acestor oamenii inutili. Nu este un scenariu de George Orwell, dar ar putea să fie, dacă ar fi fost scris cu talentul inimitabil al celebrului scriitor invocat. Așa, e doar un gând al unui istoric bătrân, care, evident îți apără bătrânețea sa și bătrânețea bătrânilor în general.

Scenariul acesta este unul imaginat și nu se va întâmpla decât dacă ne va lua Dumnezeu tuturor mințile, pentru că societatea este ca un corp. Unui corp, dacă îi tai brațele nu poate munci, dacă îi amputezi picioarele nu poate umbla, dacă îi scoți plămânii nu poate respira, dacă îi zbori crierii nu poate gândi etc. Să știți că unii dintre acești gânditori extravaganți nu sunt originali deloc. Au mai fost confrați ai lor cu mintea cât o nucă și dăruiți cu putere, care au voit să extermine copiii, alții care au scos din joc maturii păcătoși ca să-i păstreze pe copiii inocenți (trimiși la moarte sigură prin Cruciada copiilor” din 1212), alții care au vrut să izoleze sau să extermine „rasele inferioare”, alții care au vrut să-i ucidă pe cei care nu credeau în zeii „buni”, alții care i-au exterminat pe cei care gândeau altminteri decât guvernanții etc. Nici ideea că bătrânii sunt inutili nu este nouă. Au încercat mulți să o promoveze și nu au câștigat nimic. Comunitatea nu poate trăi nici fără tineri, nici fără maturi, nici fără copii și nici fără bătrâni. Natural, motivările cu grija față de bătrânii contemporani sunt insinuante, sunt ascunse, sunt îmbrăcate în bune intenții. Tot ceea ce se gândește de către anumite minți rătăcite este prezentat frumos: personale în vârstă au nevoie de protecție, iar protecția înseamnă izolare, restricții de circulație pe ani în șir, ca să le prelungim viața. De fapt, este teama de boală, pe care, pasămite, ar răspândi-o prioritar bătrânii. Faptul este nedovedit și judecata care-i incumbă este falsă. Toți oamenii sunt sau pot să fie purtători de virus și toți oamenii îl pot răspândi. Bătrânii au un singur „avantaj”, anume sunt mai vulnerabili, pentru că au și alte afecțiuni. Această vulnerabilitate se răsfrânge, însă, asupra lor, nu asupra altora. Din câte am văzut, după datele statistice prezentate, cei mai mulți bolnavi de această gripă au între 40 și 65-70 de ani și nu între 65 și 90 de ani. Prin urmare, ar fi de așteptat să nu distorsionăm lucrurile, să nu ne punem numai pe noi la adăpost și să nu dăm mereu vina pe alții. Natural, este nevoie de o anumită disciplină, de ordine și de restricții severe, dar discriminarea bătrânilor (chiar și când este, aparent pozitivă) devine jignitoare, înjositoare, rușinoasă. Haideți să-i protejăm pe toți oamenii, să nu-i lăsăm pe bolnavi (inclusiv pe bătrâni) să ia boala și s-o răspândească, să-i izolăm pe cei care au și alte boli, favorizante (inclusiv pe bătrâni), să tratăm cu grijă toate aceste boli (inclusiv ale bătrânilor). A le fixa însă bătrânilor ore de ieșire în lesă, a le construi țarcuri, a-i despărți complet de lume, de lumea lor, pe care și ei au creat-o, este absurd.

Tinerii de azi vor deveni și ei iremediabil și indubitabil bătrâni. Nu ne mai convingeți că bătrânețea este o boală sau un handicap, pentru că nu este. Iar dacă pentru unii bătrâni este așa, atunci nu au nevoie să li se amintească mereu asta, să li se spună ori sugereze că sunt o povară. Faptul că ei au ticuri verbale și fizice, că sunt oropsiți și umiliți de povara anilor și de sacrificiile făcute de ei pentru copii și nepoți, că au în ei un frig sufletesc greu ca viscolul Siberiei este evident și nu trebuie mereu reamintit. Bătrânii știu ei și singuri, în mod dureros, „ce e suta de lei”, ce este suferința fizică, ce este singurătatea, ce este dorul de copii și de nepoți. Nu vă mai chinuiți să-i izolați, pentru că mulți sunt izolați oricum, nu-și vor mai îmbrățișa pe dragii lor de departe, cozonacul nu va mai avea acel miros unic de Sfintele Paști iar drobul de miel (dacă va mai fi) va fi oricum fără gust în acest an.

Nu le mai spuneți bătrânilor și nu ne mai spuneți, obsedant, tuturor că vom muri catastrofic, că va veni al doilea val al epidemiei care va fi mai dur, că starea de urgență va mai dura o lună, că nimic nu va mai fi ca odinioară.

Lăsați grija asta excesivă, că de viața și de moartea noastră se ocupă Dumnezeu și noi înșine, după puterile noastre omenești. Luați-ne cu binișorul, fiți gentili și blânzi, dați-ne termene mai scurte pentru rău și mai lungi pentru bine. Nu ar fi mai constructiv să ne puneți câteodată în față și binele, să alternați avertismentele dure cu raze de speranță, să insistați mai mult pe vindecări, pe gânduri și vorbe bune? Cu folosește crearea de psihoze și de depresii, din moment nu avem atâția psihologi ca să ne vindece ori să ne aline? Este drept că suntem în Săptămâna Patimilor, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim supuși doar pătimirilor.

Nicolae Iorga (1871-1940) a fost ucis acum 80 de ani, după ce fusese dascălul de românitate al tuturor regilor României. Poate că și din pricina asta a avut de la Cel de Sus harul să-și știe clipa morții. Astfel, cu o zi înainte de „marea trecere”, a scris poezia „Brad bătrân”. E bine să ne-o reamintim acum:

Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Și-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:

„O, voi, ce-n soare cald trăiți
Și ați răpus strămoșul nostru,
Să nu vă strice rostul vostru,
De ce sunteți așa grăbiți?

În anii mulți cât el a fost,
De-a lungul ceasurilor grele,
Supt paza crăcilor rebele
Mulți și-au aflat un adăpost.

Moșneagul stând pe culme drept
A fost la drum o călăuză
Și-n vremea aspră si ursuză
El cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu,
Ci mort acuma când se duce,
Ce alta poate-a vă aduce,
Decât doar încă un sicriu?!…”

Se duc bătrânii oricum, fiindcă așa e datul firii, dar, cât sunt pe lume, ei ne dau poate și altceva decât sfaturi. După moarte, ce ne pot aduce decât sicrie în plus, vorba lui Iorga? Să presupunem măcar că, trecând prin mai multe situații-limită decât noi, ei au și niscaiva soluții pentru chinul prin care trecem, să credem că ne lămuresc cât de importante sunt în comunitate iubirea și jocul, din moment ce – cum ne spune în zadar Lucan Blaga – iubirea și jocul lor e-nțelepciunea. Bătrânii sunt (încă) oameni ca toți oamenii. Acum sunt și ei primejduiți de molimă, dar nu sunt periculoși. Nu-i mai „protejați” peste măsură, fiindcă le striviți umanitatea și le pătați demnitatea. Omenia nu le-o puteți distruge și nici păta, deoarece o au din belșug și o revarsă neîncetat asupra acestei lumi bolnave.

Vă rog, dragi cititori, să luați cele de mai sus ca pe-o mărturisire simplă, ca pe o lamentație fără nicio importanță, ca și cum ar fi niște gânduri dezlânate, poate mai ironice decât s-ar fi cuvenit și menite să fie puse între paranteze. Vă rog chiar să iertați – cei care v-ați simțit jigniți – vorba aceasta proastă a unui om bătrân care nu s-a ramolit încă de tot, care este și el îngrijorat și care nu știe cum s-ar putea proteja acum mai bine copiii, tinerii și maturii (adică cei aduși pe lumea asta păcătoasă de bătrâni, de bătrânii foști odinioară și ei copii, tineri și maturi).”

CELE MAI POPULARE

https://www.activenews.ro/stiri/Acad.Ioan-Aurel-Pop-%E2%80%9ELasati-batranii-in-pace-A-le-fixa-batranilor-ore-de-iesire-in-lesa-a-le-construi-tarcuri-a-i-desparti-complet-de-lume-de-lumea-lor-pe-care-si-ei-au-creat-o-este-absurd-161078

24 aprilie – 23 mai 2020: 30 de Zile de Rugăciune pentru Lumea Musulmană Augustinov Gabriela

download

24 aprilie – 23 mai 2020: 30 de Zile de Rugăciune pentru Lumea Musulmană
Augustinov Gabriela  15-04-2020 15:05:12

Anul acesta în perioada 24 aprilie – 23 mai, 1,8 miliarde de musulmani vor avea parte de o lună de Ramadan diferită de oricare înainte. Va fi un Ramadan înconjurat de îngrijorări globale cu privire la sănătate și viitor.

În aceste momente deosebite, nu încetați să vă rugați pentru lumea musulmană! Dumnezeu este la lucru! Alătură-te proiectului internațional 30 de Zile de Rugăciune pentru Lumea Musulmană în perioada ce urmează și poartă-i pe musulmani în rugăciunile tale.

„Unul dintre obiectivele noastre prin intermediul celor „30 de zile” este să ajutăm Biserica globală în înțelegerea Lumii Musulmane. Este ușor să presupunem că toți musulmanii sunt la fel ca aceia pe care îi cunoaștem fiecare de acolo de unde locuim. Iar dacă nu îi cunoaștem personal, putem presupune foarte ușor că toți musulmanii sunt la fel ca aceia despre care citim sau vedem la știri. Dar, desigur, acest lucru nu este adevărat – în Islam există foarte multe idei diferite despre ceea ce înseamnă să fii musulman. Diferite idei au influențat culturile musulmane de-a lungul istoriei, iar ele s-au răspândit și s-au schimbat cu trecerea anilor. Ghidul de rugăciune din acest an explorează unele dintre aceste idei.

Sperăm că vei învăța multe lucruri despre diversitatea care există printre oamenii musulmani, în felul cum își exprimă credința, în convingerile lor religioase și în ideologia lor, pe măsură ce citești Ghidul 30 de zile de rugăciune pentru Lumea Musulmană 2020. Ne dorim ca acesta să te inspire să te rogi pentru musulmani cu o perspectivă proaspătă.

Îți mulțumim că te rogi!”

Redactorii 30 de Zile International

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/15/24-aprilie-23-mai-2020-30-de-zile-de-rugaciune-pentru-lumea-musulmana/?

REPLICA directorului general OMS pentru TRUMP: „Ne concentrăm să stopăm pandemia și să salvăm vieți”

download

Cosmin Frișan  15-04-2020 22:57:33

Tedros Adhanom Ghebreyesus dă replică după ce președintele SUA a anunțat că va înceta să finanțeze Organizația Mondială a Sănătății. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Thedros Adhanom, a apărat activitatea organizației ONU, după ce președintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat de „rea intenție și acoperirea datelor cu privire la propagarea COVID-19” și a promis că Washingtonul va renunța să mai contribuie cu fonduri pentru funcționarea organizației.

În prezentarea strategiei actualizate a OMS, pentru a minimaliza propagarea acestui micro organism, responsabilul a publicat pe contul de Twitter că: „nu e timp de pierdut” și că această organizare se va concentra pe evoluarea în „salvarea de vieți și stoparea COVID-19.”

Adhanom a scris că una dintre „principalele” învățături dobândie despre această pandemie e că, „cu cât detectăm, izolăm și ținem toate cazurile sub control, cu atât mai greu va fi ca virusul să se răspândească”, un principiu care „va salva vieți și va diminua impactul economic al pandemiei.”

Chiar în aceași zi, Adhanom a declarat într-o conferință de presă că regretă decizia lui Trump de a opri finanțarea, semnalând că OMS studiază posibilul impact și „va încerca să umple orice gol împreună cu partenerii”.

Deasemenea, oficialul a precizat că în aceste timpuri lumea trebuie să se unească în lupta comună împotriva „periculosului dușman”, pandemia.

„SUA au fost un prieten de lungă durată și generos al OMS și sperăm că va continuă să fie așa”, a declarat directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.

Donald Trump a anunțat că SUA nu va mai finanța OMS, aceste declarații provocând critici din partea mai multor țări.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China, Zhao Lijian, a scos în evidență că această decizie „trezește serioase îngrijorări” la Beijing, pentru că lupta împotriva virusului traversează „un moment critic”, iar această decizie de la Washington „subminează cooperarea internațională” în acest context.

Purtătorul de cuvânt a insistat ca SUA să-și îndeplinească responsabilitățile și obligatile și să susțină acțiunea contra pandemiei, alături de OMS.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de interne din Marea Britanie, a refuzat să evalueze decizia lui Trump, scoțând în evidență că țara lui „nu plănuiește să oprească finanțarea către OMS”, recunoscând importantul rol al acestei organizații internaționale, ca un răspuns în coordonarea sănătății.

Deși reprezentantul lui Boris Johnson a semnalat că Londra dorește ca OMS să învețe lecții despre cum să îmbunătățească răspunsul către urgențele sanitare mondiale, atenționează că noul „CORONAVIRUS este o provocare globală” și reiese că „e esențial ca țările să colaboreze pentru a gestiona această amenințare”.

La rândul său, fostul președinte al Boliviei, Evo Morales a replicat că „e clar că SUA nu face diferența între cultură și viață, dar nici nu respectă tratatele drepturilor umane și încurajează cheltuieli militare de peste 600 de miliarde de dolari pe an”.

SUA este finanțatorul principal al Organizației Mondiale a Sănătății, contribuția anuală fiind de 400 de milioane din cele 6 miliarde de dolari din total al instituției.

Traducere de Monica Frisan

SURSA | Actualidad.rt.com

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/15/replica-directorului-general-oms-pentru-trump-ne-concentram-sa-stopam-pandemia-si-sa-salvam-vieti/?

Meditația Zilei cu Sorin Cigher – Ziua #33: JOI – Noaptea care schimbă istoria omenirii

download

 Educatie, Important, Istorie, Meditaţii

Doina Bejenaru  16-04-2020 08:00:40
JOI Săptămâna Mare, Marcu 14:12-72

Mântuitorul traversează o noapte a paradoxurilor, cea mai lungă, privind la tot ce s-a petrecut în timpul ei.

Este liniște în camera de sus, pentru că cei mai mulți s-au dus la culcare; nu puteau fi treziți vecinii, totul trebuia făcut în liniște! Acolo iau cina pentru ultima dată, dar imediat după aceasta, în grădina Ghetsimani se întâmplă ceva care schimbă totul din temelii. Mai întâi, la rugăciune, când Domnul se luptă cu „paharul”, ucenicii ațipesc și dorm duși în câteva reprize, fiind dojeniți de El. Apoi, se agită, fug ca potârnichile, care pe unde apucă, fricoși, speriați, agitați, nimeni nu înțelege ce se întâmplă, doar Domnul Isus pricepe realitatea. Unul, care trebuia să fie în echipa Domnului, a trecut în echipa dușmanului. Sărutul lui Iuda a fost semnul definitoriu al trădătorului. Sărutul nu este întotdeauna real… Altul, care face parte din echipa de intervenție a prinderii Domnului, rămâne fără ureche, pentru că ucenicul blând și smerit se enervează și taie ce prinde, la întâmplare… Ce bine că Medicul chirurg a fost prezent la datorie și i-a pus urechea la loc! O minune înainte de moarte. Aceasta ar fi trebuit să le dea de gândit, dar nu au putut-o analiza, au fost prea grăbiți… și orbiți.

Lumea intelectuală, lumea bună, cei deștepți și religioși au așteptat cu sufletul la gură să-L vadă pe Isus, dar nu oricum, ci legat. A fost acuzat pe nedrept, au fost inventate pe loc motivele, au fost aduși oameni mincinoși care L-au incrimant și apoi L-au dus la cruce! Acele acuzații inventate și răstălmăcite L-au condamnat la moarte!

Ucenicul curajos, Petru, devine cel mai mare laș, care se leapădă prin blestem de Cel care i-a fost învățător o perioadă. Dar înspre dimineață, când cocoșul cântă, cineva, care știa de ce cântă cocoșul, începe să plângă. Cocoșul cântă în zori; înseamnă că toată noaptea, Petru a trăit cu remușcarea unei trădări ieftine și nu a primit nimic în schimb decât dreptul de a se furișa printre oameni, cu o minciună. Glasul cocoșului îl trezește la realitate, îl înfioară pe ucenicul, care plânge, dar nu oricum, ci din inimă, din amărăciunea căderii lui… Se ridică și devine alt om!

Seara de joi rămâne memorabilă pentru toți creștinii! Nu este o altă zi asemănătoare! Acolo, în grădină, ar fi trebuit să fie un parc de relaxare, de rugăciune, însă devine locul unui război spiritual! Când creștinul ațipește de oboseală, când lasă garda jos de epuizare, Cineva rămâne treaz și se roagă pentru el! Hristos se duce deoparte și duce povara credinciosului! El ia paharul pe care eu trebuia să-l beau, pentru că era al meu…; al meu era și conținutul paharului…!

Ce observăm, la distanță de peste 2000 de ani de eveniment, în seara de joi? A lăsat o rânduială a comemorării morții Lui, Cina pe care o luăm ca amintire a jertfei Sale pentru noi.

Observăm avertismentele adresate celor care se prea încred în propriile puteri. Niciodată să nu îmi pun încrederea în puterea mea, pot cădea oricând! Dacă mă ține ceva, acela este harul Lui!

Apoi, trebuie să am o grădina a mea în care să mă retrag cu Domnul… Grădina de unde primesc prospețime și înviorare! Da, acolo pot obosi, dar ce bine e că pot intra cu Domnul Isus! Nu pleca singur!

Când amenințările bat la poarta mea, sau intră în curte…, să nu cedez și nicidoată să nu îl reneg pe Isus, El nu merită aceasta. Privirea Lui blândă îndreptată spre mine mă pătrunde până în adâncul sufletului! Dumnezeu pregătește și un cocoș să cânte și să-mi aducă aminte de căderea mea, atunci când e cazul!

Cigher Sorin,
16 aprilie 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion din Sibiu

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/16/meditatia-zilei-cu-sorin-cigher-ziua-33-joi-noaptea-care-schimba-istoria-omenirii/?

Al Treilea Stâlp al Înțelepciunii: Postul (VIDEO)

download - Copie - Copie

Un al treilea stâlp al Înțelepciunii, o altă disciplină sau o altă practică care cred că nu trebuie să lipsească din arsenalul unui ucenic al Domnului, este postul.

Și când mă gândesc la post nu vreau să spun doar o abținere ci mult mai mult de atât. Interesant este că noi, în general, vrem să ÎI iubim și să Îl slujim pe Dumnezeu, dar așa cum credem noi de cuvință, așa cum ne place. Dumnezeu nu aceptă orice jertfă, în orice condiții, adusă de oricine. Jertfa era primită de Dumnezeu doar dacă era adusă respestând cerințele date în Sctiptură, altfel nu era acceptată și degeaba tot sacrificiul!

La fel este și cu postul, este posibil să ni se pară nouă că așa sau altfel ar fi logic de procedat, dar chiar nu are importanță ce credem noi atunci când vine vorba de modul în care trebuie să procedăm cu ceea ce ne cere Dumnezeu. Ceea ce contează cu adevărat este ceea ce Biblia ne spune. Noi putem face ce vrem și cum vrem, dar dacă ne dorim ca sacrificiul nostru, de orice natură ar fi el, să fie primit de Dumnezeu, atunci Sfânta Scriptură devine normă pentru noi, și respectarea cerințelor găsite în Cuvânt devin un imperativ.

În acest studiu, care nu epuizează nici pe departe subiectul, în câteva cuvinte aduc în atenția celui care are timp pentru a asculta, câteva gânduri cu privire la post:

  1. Care este acel post primit de Dumnezeu?
  2. Câte feluri de post sunt?
  3. Cât și când trebuie să postim?
  4. Este sau nu obligatoriu postul?
  5. Beneficiile postului d.p.d.v. spiritual, sufletesc și fizic.

POSTUL!

Jurnal de Rugăciune: Rugăciune pentru popoare fără Biblie!

download - Copie - Copie

 Doina Bejenaru  16-04-2020 08:30:04

În perioada, 16-22 aprilie, continuăm să ne rugăm pentru înaintarea Împărăției Evangheliei până la Marginile Pământului! Vă provocăm să descoperiți puterea profundă a rugăciunii în viața noastră și a celor pentru care ne rugăm. Acest exercițiu, rugăciunea, este vital necesar pentru sănătatea noastră emoțională, fizică și spirituală! Prin rugăciune atingem oameni pe care nu îi cunoaștem, nu îi vedem, dar le cunoaștem nevoia profundă de a se întâlni în mod personal cu Dumnezeu. De a avea Pâine și Cuvântul Vieții, care poate da mângâiere, speranță, vindecare. Nu fi indiferent la un har atât de mare, de a binecuvânta popoare! Fii misionar prin rugăciune!

Rugăciune pentru familia Dumitriu: Papua Noua Guinee
Săptămâna trecută ne-am rugat pentru Mihai și Hajni Dumitriu care se aflau în orășelul Bulolo unde slujesc poporului Patep. Datorită restricțiilor de circulație impuse la nivelul țării pentru prevenirea pandemiei, cei doi au fost blocați acolo mai mult de două săptămâni. Slăvim pe Domnul, pentru că organizația din PNG a primit aprobare de la guvern să îi ia pe cei doi din Bulolo la centru, pe 9 aprilie. Acolo, împreună cu mulți alți misionari, se află sub un protocol de izolare de prevenție. Domnul v-a răspuns la rugăciunile făcute săptămâna trecută pentru ei, de aceea vă mulțumim. Ei cer susținere în rugăciune pentru siguranța lor și a familiilor lor de acasă în această perioadă de criză. Rugați-vă și ca situația să fie rezolvată de Domnul cât mai curând (dar totuși la timpul stabilit de El) ca ei să poată să meargă înapoi la poporul căruia îi slujesc. După cele întâmplate, ei simt o urgentare și mai puternică să ajute pe acești oameni să înțeleagă cât mai bine Scriptura și să fie transformați spre mântuire.

Rugăciune pentru familia Taciuc: Papua Noua Guinee
Rugați-vă să putem rămâne aici în PNG până la sfârșitul termenului al doilea. Mulțumiți Domnului că El ne-a ținut sănătoși și a îngăduit să lucrăm până acum. Rugați-vă ca școala internațională din Ukarumpa să-și poată relua activitatea pentru ca Iustin și Teodora să-și continue educația. Rugați-vă ca instituțiile misiunii din PNG să-și reia activitatea.

Rugăciune pentru popoare fără Biblie: Surzi, Maroc
După calendarul lunar, în luna aprilie ne rugăm pentru surzii din Maroc, neatinși cu Evanghelia și care nu au nici un fragment din Biblie tradus în limbajul semnelor. Rugați-vă ca surzii creștini să folosească internetul pentru a conduce pe surzii din Maroc la Domnul Isus. Rugați-vă ca materialele creștine în limbajul semnelor să le arate surzilor din Maroc calea mântuirii. Rugați-vă pentru mai mulți specialiști în limbajele semnelor care să-i ajute pe surzii din Maroc.

Cererea Asociației Wycliffe România pentru anul 2025
Rugați-vă împreună cu Wycliffe România pentru 
obiectivele 2025.
1. 25 de biserici partenere noi, pentru lucrarea de traducere a Bibliei. 2. 25 de misionari noi pentru lucrarea de traducere a Bibliei
3. 25 de proiecte noi de traducere cu implicarea membrilor Wycliffe România 4. 25 de mii de dolari pe an pentru sponsorizarea proiectelor de traducere a Bibliei 5. 5 consultanți noi în traducerea Bibliei

6. Un spațiu mai mare pentru Asociația Wycliffe România
Vă invităm să participați la RUGĂCIUNEA 10:02, setarea alarmei pe telefonul mobil pentru ora 10:02 și/sau 22:02. Ideea este bazată pe Luca 10:2. În această rugăciune ne concentrăm pe 
obiectivele 2025.

Tranziția la nivelul conducerii: global
Dr. Stephen Coertze va deveni directorul executiv al Alianței Globale Wycliffe în curând în locul dr. Kirk Franklin. Cei doi au planificat o perioadă de tranziție cu mai multe întâlniri față în față și unele călătorii împreună între aprilie și iunie. Acest lucru nu mai este posibil din cauza pandemiei COVID-19. În schimb, fac tranziția prin întâlniri video virtuale. Lăudați-L pe Dumnezeu că acest proces merge bine. Cereți-I lui Dumnezeu să le ofere înțelepciune să conducă Alianța în aceste vremuri provocatoare.

Conducând în contextul pandemiei COVID-19: global
Multe, dacă nu toate, organizațiile Alianței Globale Wycliffe se confruntă cu o perturbare semnificativă din cauza pandemiei COVID-19. Multe organizații au închis birourile, iar personalul lucrează de acasă pentru a limita răspândirea bolii. Liderii organizațiilor cooperează strâns cu partenerii din întreaga lume pentru a stabili cum este cel mai bine să aibă grijă de personalul care este desemnat să lucreze în alte țări. Unii au părăsit țările în care au slujit, iar alții au ales să rămână. Cei aflați în concediu nu pot să se întoarcă în țările în care slujesc. Multe întâlniri și ateliere au fost anulate și călătoriile legate de lucrare au fost suspendate. Rugați-vă pentru echipele de conducere ale organizațiilor Alianței în aceste momente dificile. Cereți-I lui Dumnezeu putere, sănătate și multă înțelepciune pentru ei. Rugați-vă ca pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, să le păzească inimile şi gândurile în Hristos Isus. Filipeni 4:7

Bordul de conducere privind spre viitor: global
Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. Psalmii 121:1-2
Cu atât de multe sisteme naționale și globale zdruncinate și situația mondială care se schimbă rapid, bordul de conducere al organizațiilor din Alianța Globală Wycliffe va trebui să se gândească la viitor în moduri noi. Chiar și cele mai de succes organizații trebuie să se pregătească să se schimbe și să se adapteze la ceea ce se întâmplă în lumea de azi. Rugați-vă ca membrii bordului să se uite la Domnul și să caute voia Lui și să asculte vocea Lui în timp ce înaintează în timpuri incerte.

Sursa: Wycliffe România

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/16/jurnal-de-rugaciune-rugaciune-pentru-popoare-fara-biblie/?

Confruntă Fricile: „Teama de Cuvântul Domnului”, de Remus Runcan

download - Copie - Copie

Doina Bejenaru  16-04-2020 08:45:56

Exod 9:13-35, Psalmi 119:105

Foarte interesant este faptul că teama nu este pomenită în cazul urgiilor până la a șaptea plagă, când Dumnezeu amenință cu grindina, care va ucide oamenii și vitele care nu se vor adăposti.

Aici egiptenii se împart în două categorii: cei ce s-au temut de Cuvântul lui Dumnezeu (v.20) și cei ce nu și-au pus la inimă Cuvântul Domnului (v.21). Era, se pare, o teamă superficială și superstițioasă, care nu i-a ținut prea mult nici măcar pe acei slujitori care și-au adăpostit slujitorii și turmele. Moise, omul lui Dumnezeu, le spune: „dar știu că tu și slujitorii tăi nu vă veți teme de Domnul Dumnezeu”.

Cunoașterea lui Dumnezeu este singura care duce la o teamă profundă de Cuvântul Său, care este „da” și „amin”. Faraon a refuzat să se teamă de Domnul și să asculte de Cuvântul Său și a avut de suferit, pierzându-și fiul în cea de-a zecea urgie.

Cel care se teme de Cuvântul Domnului și îl respectă pe Dumnezeu, ascultă de poruncile Scripturii și le împlinește în fiecare zi. „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea” (Psalmi 119:105). Ia cuvântul ca și un dreptar pentru viața ta și nu uita că ascultarea adevărată nu este ocazională, ci trebuie să fie un mod de viață.

Rugăciune: Tătă ceresc, Te laud că ești un Dumnezeu mare și puternic, iubitor, drept și adevărat. Te rog să pui în mine o teamă autentică de Tine și de Cuvântul Tău. Mă dedic citirii și studierii Bibliei în fiecare zi și vreau să mă supun într-o ascultate deplină și să respect principiile cuvântului Tău, care este dătător de viață. Îți mulțumesc pentru acest dreptar al cunoștinței depline și al adevărului care a ajuns până la mine. Slăvit să fii în veci! Amin.

Remus Runcan este autorul a trei titluri de carte în limba română: „Se stinge o lume” (2015), „Capcanele Facebook-ului” (2016) și „Povestea lui Face” și două titluri în limba engleză: Virtual Communication (2015) și Facebook Mania (2020). Urmează să publice în curând un titlu de carte care vine să Confrunte Fricile. Puteți achiziționa online în format Kindle sau print, pe Amazon sau din Librăriile creștine Kerigma și Scriptum, cărțile semnate de Remus Runcan pentru creșterea, dezvoltarea și vindecarea dvs.

https://www.stiricrestine.ro/2020/04/16/confrunta-fricile-teama-de-cuvantul-domnului-de-remus-runcan/?