ANALIZĂ​ : Yemen: Iadul de la Marea Roșie sau locul de unde poate veni următoarea criză globală de Cătălin Gomboș HotNews.ro

download - Copie - Copie

Vineri, 3 aprilie 2020, 12:12 Actualitate | Internaţional

Copil din Yemen

Foto: Mohammed Mohammed (Xinhua)/Profimedia Images

Copil din Yemen

​În general ignorată de comunitatea internațională, Yemen este una dintre cele mai sărace și mai greu de controlat țări din lume. Și, la fel ca Afganistanul din anii ’90, această țară se poate dovedi un generator de probleme regionale și globale.

Info pe scurt:

Războiul civil din Yemen, declanșat în 2014, s-a amplificat prin intervenția unei coaliții condusă de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări nemulțumite de legăturile dintre Iran, aflat în expansiune regională, și forțele șiiților Houthi.

Saudiții, conduși de prințul moștenitor Muhammad bin Salman, consideră Peninsula Arabică drept spațiul lor. Totuși, deși beneficiază de avioane moderne cumpărate de la americani, trupele coaliției anti-Houthi nu au reușit să câștige războiul care s-a transformat într-un așa-numit „quagmire”, o mlaștină din care saudiții nu mai știu acum să iasă.

În acest moment, situația din Yemen este disperată. 24 de milioane de persoane, între care 12 milioane de copii, au nevoie de o formă de asistență umanitară. Asta înseamnă 80% din populația țării.

La fel ca Afganistanul, Yemenul s-a dovedit a fi un mediu propice pentru radicalismul musulman, atât cel șiit- forțele Houthi au luat măsuri pentru a forța islamizarea societății conform viziunii lor- cât și sunnit.

Saudiții nu sunt primii care întâmpină probleme în Yemen: în anii ’60, țara a fost considerată un adevărat Vietnam pentru Egiptul lui Gamal Abdul Nasser, care era un lider informal al lumii arabe.

La sfârșitul lui martie s-au împlinit cinci ani de la declanșarea intervenției saudite în Yemen. Momentul a trecut aproape neobservat: întreaga lume este concentrată la pandemia de coronavirus. Chiar și fără această criză, însă, este puțin probabil ca știrea acestei comemorări să fi produs vâlvă. Deși impactul său de până acum a fost unul devastator, deși ar fi putut să provoace chiar și un conflict regional între Arabia Saudită și Iran și să dea peste cap piețele globale de petrol, războiul din Yemen a fost și este, în mare măsură, ignorat.

Yemenul pare a fi una dintre acele țări pe care mulți din comunitatea internațională au tendința să le uite, la fel cum s-a întâmplat și cu Afganistan. Ca și Afganistanul, Yemenul e una dintre cele mai sărace și mai greu de controlat țări din lume. Și tot ca Afganistanul (cel din anii ’90), dacă este ignorat, Yemenul se poate dovedi un generator de probleme regionale și globale.

Războiul uitat al Primăverii Arabe


Luptători Huthi din capitala Sana’a. FOTO de MOHAMMED HUWAIS/ AFP via Profimedia Images

Primăvara Arabă a fost urmată de patru mari conflicte care, în ultimul deceniu, au devastat o bună parte din Orientul Mijlociu: războiul civil libian, războiul civil sirian, războiul cu Statul Islamic și războiul din Yemen. Fiecare dintre ele a atras și actori externi.

În Libia s-a implicat într-o plină etapă NATO; ulterior, taberele care au intrat în conflict după răsturnarea lui Gaddafi au fost sprijinite de Turcia, Rusia, Emiratele Arabe și Egipt, financiar, cu arme, echipamente și chiar și militari. Războiul civil sirian a atras, de partea regimului Assad, Iranul și milițiile șiite aflate în orbita acestuia (în principal Hezbollah), precum și Federația Rusă, care cu doar câteva zeci de avioane a reușit să întoarcă situația în favoarea Damascului; rebelii, pe de altă parte, au primit bani, armament și uneori sprijin militar direct de la state arabe din Golf, Turcia și Statele Unite, care au și bombardat ținte guvernamentale ca represalii la folosirea armelor chimice sau la atacarea pozițiilor americane.

Israel a purtat, la rândul său, o campanie de descurajare a prezenței iraniene în apropierea granițelor sale.

Războiul cu Statul Islamic, grupare care a profitat de conflictul sirian pentru a câștiga teren și a-și forma o armată cu care a invadat și Irakul, a atras o coaliție internațională, condusă de Statele Unite, la care au participat zeci de alte țări.

În sfârșit, războiul civil din Yemen, declanșat în 2014, la doi ani după ce dictatorul Ali Abdullah Saleh fusese silit de manifestanți să renunțe la putere, s-a amplificat prin intervenția unei coaliții arabe conduse de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări nemulțumite de legăturile dintre Iran, aflat în expansiune regională, și forțele șiiților Houthi.

Trei dintre aceste conflicte s-au aflat, constant, în atenția Occidentului și a presei internaționale, atât din cauza brutalității lor (Siria, Statul Islamic), cât și a impactului pe care l-au avut. Libia, statul african cu cele mai mari rezerve de petrol, se află în vecinătatea Europei și este țară de tranzit și punct de pornire pentru una din cele două mari rute mediteraneene de migranți.

Siria a generat criza refugiaților al cărei impact asupra politicilor europene se simte și acum. În sfârșit, Statul Islamic a reprezentat o amenințare extrem de serioasă, atât pentru Orientul Mijlociu, cât și pentru Occident, care după căderea Mosulului, în vara lui 2014, nu a mai putut ignora brutalitatea acestei grupări pe care Barrack Obama o descrisese, ironic, la un moment dat drept o “echipă de rezerve”.

Războiul din Yemen, pe de altă parte, a fost în bună măsură ignorat. Țara este prea săracă, prea departe de Europa, iar rezervele sale de petrol nu prea contează. În plus, s-a considerat că Yemenul este în „curtea” saudiților, iar odată ce aceștia s-au implicat în război, mulți au preferat să se uite în altă parte, de frică să nu-i supere.

La izbucnirea războiului, Yemenul era deja cea mai săracă țară arabă; conflictul a generat, însă, și cea mai severă criză umanitară din lume.

Iadul de la Marea Roșie

Protest în Marea Britanie împotriva implicării Arabiei Saudite în Yemen. FOTO de Stephen Chung/LNP via Profimedia Images

Situația din Yemen este disperată. 24 de milioane de persoane, între care 12 milioane de copii, au nevoie de o formă de asistență umanitară. Asta înseamnă 80% din populația țării. Aproape 12 milioane au nevoie urgent de alimente. Peste două milioane sunt afectate de o epidemie severă de holeră. Aproape cinci milioane au fost forțate să se refugieze intern. Iar toate acestea sunt statistici ale ONU.

Se moare de foame, de boală, din lipsa serviciilor medicale, din cauza infestării apei și lipsei acesteia (li se termină rezervele), milioane de copii nu au acces la educație. Se moare și în urma bombardamentelor aeriene și de artilerie, a atentatelor sinucigașe, a luptelor dintre facțiuni care au ucis numai acestea peste o sută de mii de persoane de la declanșarea războiului până în prezent.

Actualul conflict a izbucnit în toamna lui 2014, când milițiile Houthi aflate în zona muntoasă din nordul Yemenului au năvălit către sud și au ocupat capitala Sana’a, pe fondul nemulțumirilor generate de tranziția lentă de după răsturnarea fostului președinte, Ali Abdullah Saleh.

Houthi sunt o mișcare politică islamistă a zaydiților – o ramură a șiiților apărută în secolul al 8-lea care este prezentă în număr masiv doar în Yemen. Mișcarea a fost în conflict, în anii ’90, și cu Saleh, s-a aliat cu acesta la începutul actualului război și l-a ucis, în urma unor noi dispute, în 2017.

Cauzele războiului din Yemen merg, însă, mai departe decât nemulțumirile generate de o tranziție eșuată, iar conflictul în sine este mult mai complex decât o confruntare între Houthi și partizanii președintelui răsturnat de aceștia, Abdrabbuh Mansur Hadi.

În fostul Yemen de Sud, care s-a unit cu nordul în 1990, sub conducerea lui Saleh, există o puternică mișcare separatistă; aceasta a încercat să obțină independența în anii ’90, când a provocat un război civil, și a redevenit activă la sfârșitul anilor 2000.

Al Qaida în Peninsula Arabică, prezentă în principal în Yemen (și, într-o mai mică măsură, în Arabia Saudită), a fost considerată a fi ani de zile drept cea mai periculoasă aripă a rețelei teroriste; gruparea s-a aflat în spatele atacului terorist de la Charlie Hebdo, în 2015, a căutat să producă bombe care pot fi ascunse în pantofi pentru a detona avioane, a studiat posibilitatea implantării chirurgicale a substantelor explozive, a reușit să cucerească în mai multe rânduri teritorii semnificative din Yemen.

Activitatea grupării și succesul obținut de acesta în recrutarea unor simpatizanți în Occident, inclusiv în Statele Unite, au dus la o campanie americană cu drone și forțe speciale în Yemen, care a fost însă suspendată odată cu deteriorarea situației din acea țară.

În Yemen a pătruns, totodată, și Statul Islamic, care a atacat în principal ținte asociate mișcării Houthi, dar a intrat în conflict și cu Al Qaida. Dincolo de aceste forțe interne, în Yemen este activă și coaliția coordonată de Arabia Saudită, care a intervenit în martie 2015.

Cel care a ales această cale de acțiune a fost prințul moștenitor al tronului saudit, Muhammad bin Salman, aflat în acel moment la începutul ascensiunii care l-a transformat în cel mai puternic om din regat după tatăl său, regele. MbS a crezut că sosise momentul unei politici mult mai ferme față de Iran, aflat în plină expansiune, atât în Levant, cât și în regiunea Golfului.

Saudiții consideră inacceptabilă prezența unor forțe ostile în Peninsula Arabică, pe care o văd drept spațiul lor, iar MbS miza pe o victorie rapidă, dată fiind superioritatea tehnologică și numerică a alianței pe care a condus-o. Modernele avioane pe care saudiții le cumpăraseră de la americani nu au reușit să câștige războiul ba chiar, din contră, le-au adus saudiților deservicii de imagine din cauza bombardamentelor repetate, soldate cu numeroase victime, asupra unor ținte civile.

Armatele coaliției au reușit să-i împingă înapoi pe Houthi, izolați și printr-o blocadă severă care a provocat foametea din ultimii ani. Însă capitala Sana’a este deocamdată o țintă îndepărtată, iar războiul s-a transformat într-un așa-numit „quagmire”, o mlaștină din care saudiții nu prea par să știe cum să iasă.

Problemele lor sunt complicate și de faptul că între forțele yemenite controlate de Hadi și sudiști (care au o relație foarte bună cu emiratezii) a izbucnit un conflict care este ținut cu greu sub control.

Afganistanul arab

Protest în Londra față de vânzarea de armament către Arabia Saudită. FOTO de David Cliff/SOPA Images via Profimedia Images

Saudiții nu sunt primii care întâmpină probleme în Yemen: în anii ’60, țara a fost considerată un adevărat Vietnam pentru Egiptul lui Gamal Abdul Nasser, care era un lider informal al lumii arabe. Egiptul sprijinea atunci forțele unei republici nou-formate care era în conflict cu susținătorii zaidiți ai monarhiei; la vremea respectivă, însă, zaidiții au fost sprijiniți de vecinii saudiți.

Egiptul a pierdut zece mii de oameni înainte de a-și retrage trupele care, la fel ca și cele saudite din actualul conflict, fuseseră trimise pentru un război ce ar fi trebuit să dureze doar câteva săptămâni.

În ciuda acestei comparații cu Vietnamul, Yemenul amintește mai degrabă de un alt stat care s-a dovedit extrem de greu de cucerit de puteri externe și dificil de stabilizat de forțele interne: Afganistan.

Entități statale și triburi aflate pe actualul teritoriu al Yemenului au rezistat secole întregi încercărilor Imperiului Otoman de a le aduce sub control, iar când otomanii au avut succes a fost nevoie de forțe semnificative pentru a-și menține controlul.

Perioada modernă a reprezentat un lung șir de conflicte – insurecții, războaie civile, lovituri de stat, ciocniri între cele două țări yemenite; practic, în ultimii 60 de ani Yemenul nu a cunoscut zece ani de pace continuă. La fel ca Afganistanul, Yemenul s-a dovedit a fi un mediu propice pentru radicalismul musulman, atât cel șiit – forțele Houthi au luat măsuri pentru a forța islamizarea societății, conform viziunii lor – cât și sunnit.

Unul dintre cele mai importante atacuri lansate de Al Qaida înainte de 11 septembrie 2001 a vizat distrugătorul american USS Cole, aflat în portul Aden pentru realimentare; 17 membri ai echipajului au fost uciși în atentatul sinucigaș din 2000.

La aproape 20 de ani de la atacul asupra USS Cole, Al Qaida din Peninsula Arabică încă este suficient de relevantă încât președintele american, Donald Trump, aflat în pregătirea campaniei electorale, să considere că este important să anunțe personal uciderea liderului grupării în Yemen.

Nu în ultimul rând, deși la fel ca Afganistanul Yemenul pare a fi un ținut aflat la capătul lumii, poziția sa este una strategică, extrem de importantă. Yemenul are acces la Bab al-Mandab, una dintre cele mai importante strâmtori din lume, care leagă Marea Roșie de Golful Aden și, implicit, Marea Mediterană (prin Canalul de Suez) de Oceanul Indian.

O bună parte din traficul naval global trece pe acolo, iar strâmtoarea este considerată a fi unul dintre cele patru puncte globale-cheie pentru transportul naval de țiței.

În plus, Yemenul este suficient de aproape de câmpurile petrolifere și instalațiile petroliere saudite pentru a le putea ataca: în septembrie, anul trecut, capacitatea de producție a Riadului a fost temporar redusă la jumătate după un atac asupra instalațiilor de la Abqaiq și Khurais. Atacul cu drone și rachete de croazieră a fost atribuit de saudiți și de americani iranienilor, însă a fost revendicat de milițiile Houthi.

E greu de spus unde va duce criza Yemen, dacă va determina comiterea unor atacuri asupra rutelor de transport și infrastructurii petroliere din răzbunare sau ca pârghie de negocieri, sau îi va forța pe Houthi să cedeze. E clar însă că Yemenul e suficient de aproape de zone strategice-cheie pentru a putea provoca, peste noapte, următoarea criză globală.

Citeste mai multe despre    razboi yemen • arabia saudita • iran

Subiectele zilei

Sambata, 4 Aprilie 2020

Coaliția populismului obligă companiile de utilități să renunțe timp de trei luni la venituri, iar ca să nu dea faliment, să ia miliarde de lei de la stat

Trei parlamentari, Marcel Ciolacu, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, au profitat de situația dificilă în care a intrat România din cauza coronavirusului pentru a câștiga niște
citeste tot articolul
Refugiu pe timp de criză

În contextul actual, investitorii – sau simplii cetățeni – se orientează spre noi piețe de conservare a banilor și modalități sigure de plasare a depozitelor bănești. Printre piețele
citeste tot articolul
Executarea pedepsei la domiciliu. Un nou proiect adoptat de Senat în procedură de urgență

România încearcă de ceva vreme, fără succes, să implementeze măsuri alternative la pedeapsa închisorii. Necesitatea unor astfel de măsuri a fost evidențiată în expunerile de
citeste tot articolul
[P] Vești bune pentru cine își caută un job! Companii de renume recrutează la Angajatori de TOP București Online

Cel mai mare târg de carieră din România, Angajatori de TOP București se desfășoară în perioada 27 martie – 27 aprilie, pe platforma Hipo.ro. Ediția online din această
citeste tot articolul
Încă 11 persoane au murit în România din cauza coronavirusului / Bilanțul urcă la 133

Încă 11 decese în România din cauza coronavirusului au fost anunțate vineri seara, astfel încât bilanțul total urcă la 133. Cinci dintre victime sunt din județul Suceava.
citeste tot articolul
Generalul-maior în rezervă Ionel Oprea: O parte din cadrele medicale de la Spitalul din Suceava refuzau să poarte echipamente de protecție

Generalul-maior în rezervă Ionel Oprea, recent numit secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat vineri, pentru Monitorul de Suceava , că „o parte din cadrele
citeste tot articolul
Coronavirus în lume: Spania, aproape de Italia la numărul de cazuri / Australienii spun că, la nivel mondial, sunt probabil 5-10 milioane de cazuri

Numărul cazurilor de coronavirus raportate oficial în lume a depășit pragul de un milion, în timp ce bilanțul deceselor a ajuns la peste 55.000. Pe de altă parte, dintre cei raportați cu
citeste tot articolul
INTERACTIV Harta cazurilor de coronavirus din fiecare județ. Situația oficială la zi a infectărilor, deceselor și vindecărilor în România / Statistici

Numărul cazurilor confirmate de coronavirus din România se schimbă de la o zi la alta, la fel și cazurile de decese și de vindecări. Pe harta Româniai, acum, două mari puncte negre ies
citeste tot articolul
Yemen: Iadul de la Marea Roșie sau locul de unde poate veni următoarea criză globală

În general ignorată de comunitatea internațională, Yemen este una dintre cele mai sărace și mai greu de controlat țări din lume. Și, la fel ca Afganistanul din anii ’90, această țară se
citeste tot articolul
Toni Nadal: „Bill Gates i-a spus lui Rafa despre epidemie când s-au întâlnit la Capetown”

?Unchiul și fostul anternor al marelui jucător spaniol spune că omul de afaceri și filantropul american Bill Gates i-a spus lui Rafa despre epidemia de COVID-19 din China când cei doi s-au
citeste tot articolul
INTERACTIV Necesarul de produse medicale în spitalele din România. Platforma care contabilizează nevoile și eforturile ONG-urilor în aceste zile

Toate spitalele din România se confruntă în aceste zile cu lipsuri de produse medicale, fie că vorbim de mănuși sau combinezoane de protecție, fie că discutăm de măști de protecție,
citeste tot articolul
VIDEO Profesor ASE: Ce greșeli fac antreprenorii în criză. Ajutoarele de la stat trebuie lăsate în planul doi

Criza provocată de pandemia coronavirus s-ar putea încheia abia pe la finalul verii, estimează Eduard Dinu, profesor ASE București, într-un interviu #deladistanță pentru HotNews și
citeste tot articolul
Ludovic Orban, despre proiectul inițiat de Alina Gorghiu privind închisoarea la domiciliu: „O aberație, deputații PNL vor vota împotrivă”

Președintele PNL, premierul Ludovic Orban, a catalogat, vineri, proiectul de lege privind executarea la domiciliu a pedepsei cu închisoarea, inițiat de senatorul liberal Alina Gorghiu, drept o
citeste tot articolul
Cum este viața într-un centru de carantină instituționalizată: „Dacă unul era infectat nenorocea un etaj întreg!”

Un voluntar de la Crucea Roșie din Brașov ne-a povestit cum este viața românilor care, după ce s-au întors din străinătate, sunt acum nevoiți să stea cel puțin 14 zile într-un centru
citeste tot articolul
Un nou tratament pentru coronavirus va fi folosit în România: cel cu plasmă umană hiperimună

În curând, românii infectați cu coronavirus vor putea fi tratați cu plasmă umană hiperimună. Ministerul Sănătății și Besmax Pharma Distribution au semnat un protocol pentru donarea a
citeste tot articolul
Noul coronavirus poate fi transmis, fără îndoială, și prin vorbire (expert american)

Este posibil ca noul coronavirus să se transmită și când oamenii vorbesc și respiră, a declarat vineri un înalt responsabil științific al Administrației americane, în contextul
citeste tot articolul
Detalii despre creditele cu dobândă subvenționată pentru IMM-uri de la Finanțe. Ar putea beneficia 40.000 de firme

În urmă cu circa 2 săptămâni Guvernul a anunțat credite cu dobânda subvenționată pentru IMM-uri prin OUG 29/2020, publicată ulterior în Monitorul Oficial. În ședința de
citeste tot articolul
Peste un milion de doze de Hidroxiclorochină, donate de Sanofi / Ministrul Nelu Tătaru: O gură de oxigen, pot fi tratați 45.000 de pacienți infectați

Ministerul Sănătății anunță că a primit de la compania farmaceutică Sanofi România 18.000 de cutii (adică peste un milion de doze) de Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul
citeste tot articolul
Coronavirus SUA: Trump promovează utilizarea voluntară a măștilor

Președintele Donald Trump a anunțat vineri că autoritățile sanitare recomandă acum americanilor să își acopere fața cu măști ne-medicale din material textil, în mod voluntar, informează
citeste tot articolul
Ministerul Muncii: Circa un milion de persoane ar putea primi ajutorul pentru șomajul tehnic / În trei zile au fost suspendate aproape 900 mii contracte

Ministerul Muncii are o estimare de un milion de persoane care ar putea fi beneficiare ale ajutorului pentru șomajul tehnic, a declarat vineri Violeta Alexandru, ministrul muncii. Au început să
citeste tot articolul
Asistent de la Floreasca, reținut după ce a furat 2.000 de măști și dezinfectanți

Un asistent de la Spitalul Floreasca este acuzat că a furat din depozitul spitalului 2.000 de măști și dezinfectanți, după care a vândut echipamentele medicale unei alte persoane, potrivit
citeste tot articolul
VIDEO Cum se antrenează acasă Simona Halep în vremea pandemiei de coronavirus

Simona Halep nu va avea ocazia să-și apere în acest an titlul câștigat la Wimbeldon în 2019 din cauza pandemiei de coronavirus. Există și părți pozitive în această decizie,
citeste tot articolul

https://www.hotnews.ro/stiri-international-23778535-razboiul-civil-din-yemen.htm?cfnl

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.