MINERITUL ŞI METALELE

MINERITUL ŞI METALELE. Scena istoriei VT este aşa numita „Semilună fertilă” (adică, Mesopotamia, Siria, Palestina şi Delta Nilului). Câmpiile aluvionare ale Tigrului şi Eufratului şi valea Nilului nu conţin decât foarte puţină piatră. Este adevărat că marea parte a ghipsului din Asiria provine dintr-o carieră de piatră de lângă Mosul; şi mai există o vână de piatră lângă Ur, la care s-a lucrat. Dar în antichitate, în aceste văi, materialul care s-a folosit cel mai mult pentru construcţii au fost cărămizile de lut (Geneza 11:3; Exod 1:11-14; 5:7-19).

În partea de N şi E, „Semiluna” este mărginită de un şir de munţi înalţi şi crestaţi, care sunt alcătuiţi din roci de multe tipuri şi vârste. Lanţul de munţi este bogat în minerale şi aceştia conţin minereuri de aur, argint, cupru, cositor, plumb şi fier. În partea de S se înalţă un complex de roci vechi printre care amintim granitul, dioritul şi porfirul. Aceste formaţiuni se întind de-a lungul deşertului de E, între râul Nil şi Marea Roşie, de-a curmezişul jumătăţii de S a Peninsulei Sinai şi în E, în platoul arabic. În câteva din rocile acestea se găseşte aur, argint, fier, turcoază şi alte pietre semipreţioase, împreună cu piatră de construcţie de multe feluri.

La N de Sinai şi de platoul Arabiei se întinde deşertul Transiordaniei şi al Palestinei. Aceste deşerturi sunt alcătuite în principal din roci cretacee (calcar şi gresie), dar partea de N şi E a Iordanului superior sunt zone unde se găseşte bazaltul vulcanic mai nou.

I.Materiale nemetalice

Cremende

Cremenele se găseşte din abundenţă în calcarul din zona respectivă şi în pietrişurile formate din aceste roci calcaroase. Cremenele este o piatră dură cu granulaţia foarte fină, care nu poate fi zgârâiată cu o lamă de oţel. Poate fi prelucrat prin percuţie sau prin presiune, pentru a obţine o muchie tăietoare. Cele mai vechi unelte tăietoare pe care le-a folosit omul au fost făcute din cremene. Omul din epoca de piatră a făcut din această piatră capeţi de săgeţi, dălţi, răzuitoare şi cuţite, şi a continuat să fie folosită mult şi în epoca bronzului. Sefora, soţia lui Moise, şi-a tăiat împrejur fiul cu un cuţit de cremene (Exod 4:25). Cremenele este menţionat în Scripturi ca un simbol al durităţii, al inflexibilităţii şi al statorniciei (Deuteronom 8:15; Psalmul 114:8; Isaia 50:7; Ezechiel 3:9).

Piatra

Departe de câmpiile aluvionare ale Mesopotamiei şi ale Egiptului de jos, existau din abundenţă rezerve de piatră. În Egipt, calcarul şi gresia au fost la îndemână în pietrile din râu, iar granitul, dioritul şi alte pietre vulcanice se găsesc în aflorimentele de la suprafaţă. În Palestina, calcarul şi gresia se pot găsi pretutindeni în ţinutul deluros, iar bazaltul se găseşte în partea de E cursului superior al Iordanului. Răscolirea şi ridicarea unor pietre uriaşe în neolitic a fost începutul lucrărilor în carierele de piatră şi în mine. Calcarul se prelucrează uşor, fiind destul de moale, şi fost folosit pentru săparea de rezervoare şi de morminte, şi pentru construirea vaselor de apă (Ieremia 2:13; Matei 26:70; Ioan 2:6). Cuvântul „alabastru”, aşa cum este folosit în Matei 26:7, se referă la calcit (carbonat de calciu), o piatră mult mai dură decât alabastrul englezesc (sulfat de calciu).

Marmora

Aceasta este un calcar cristalin cu grăunţii foarte fini, de obicei de culoare albă sau crem. Poate fi şi roz sau striată cu nervuri roşii sau verzi. Cea mai bună marmoră pentru statui din Orientul Apropiat provenea din Paros (Minoa), dar ea se găseşte şi pe coasta de V a Golfului Suez, în partea de S a Greciei şi în Asiria, la E de râul Tigru. În 1 Cronici 29:2 se aminteşte despre „marmoră albă multă” şi s-ar putea să fie vorba despre o piatră de calcar extrasă din părţile acelea, care a fost lustruită, dar luând în considerare că în vremea lui David şi a lui Solomon comerţul a fost dezvoltat intensiv şi extensiv, este posibil ca această marmoră să fi fost adusă pe mare din NE.

II.Metale şi mineritul

Ordinea în care au fost folosite principalele metale este: aur, cupru (bronzul) şi fierul. Aurul este primul metal menţionat în Scripturi (Geneza 2:11), iar după aceea este asociat de regulă cu argintul, celălalt metal preţios al antichităţii. Toate metalele menţionate mai sus se pot găsi în stare pură şi aşa au fost ele folosite pentru prima dată. Deseori argintul este întâlnit aliat cu aurul. După perioada în care s-au folosit metalele în stare naturală pură, în special pentru podoabe (*ARTE ŞI MEŞTEŞUGURI), din aflorimentele de la suprafaţă au fost separate zăcămintele de cupru, dar mineritul propriu-zis a început la o dată foarte timpurie şi cu mai bine de 1.000 de ani înainte de Avraam. În Ur se ajunsese la un stadiu avansat al prelucrării acestui metal (nu însă şi a mineritului). Conform celor spuse de RJ. Forbes (Metallurgy in Antiquity, 1950, p. 297), „este cert că în antichitate s-a practicat fiecare procedeu de minerit pentru a urmări straturile care conţineau zăcăminte de cupru, începând cu mineritul de la suprafaţă şi până la săparea de galerii în panta munţilor. Dar detaliile cu privire la minele din antichitate sunt puţine”.

Mineritul pentru găsirea turcoazului şi a cuprului a început probabil în timpul primei dinastii a Egiptului, la cca. 3.000 î.Cr. la Magharah şi Serabit el-Khadim în partea de V a Munţilor Sinai, iar în Arabah, la Timna, s-au găsit mărturii care ne arată că în perioada dinastiei Ramses (sec. al 13-lea î.Cr.), egiptenii prelucrau cuprul pe scară mare. În minele din Egipt au fost găsite puţuri de peste 35 m adâncime. Tunele, ventilate de puţuri, au fost săpate în panta dealurilor, iar în tunetele foarte largi au fost lăsaţi stâlpi ca să sprijinească bolta.

La început au fost folosite unelte de piatră, dar mai târziu s-au folosit atât uneltele de bronz cât şi de piatră. Pentru despicarea rocilor se foloseau pene şi focul, iar zăcământul era separat prin zdrobire, spălare şi alegerea cu mâna. Topirea se făcea de obicei prin încărcarea unei anumite cantităţi de minereu de cupru măcinat fin şi a fluxurilor (oxizi de fier, calcar sau cochilii de scoici de mare) împreună cu mangal, prin partea de sus a unui cuptor, care era deschisă, deasupra unui foc de mangal. Pe măsură ce minereul se topea, globulele de cupru se prelingeau spre partea de jos a cuptorului care era în formă de pâlnie. Zgura care se forma deasupra cuprului era trasă într-o groapă special construită pentru zgură până era încă în stare lichidă, iar lingoul de cupru se scotea din cuptor de îndată ce se solidifica. Pentru a putea fi folosit la turnarea în forme, lingoul trebuia retopit într-un creuzet. Creuzete şi movile de zgură se găsesc în multe aşezări antice. Pentru transportul zăcămintelor s-au folosit coşuri şi pentru eliminarea surplusului de apă s-au construit canale de scurgere. Traducerea pe care o face Moffat pasajului din Iov 28:1-11 ne prezintă un tablou viu al mineritului din antichitate.

Aurul

Acesta se găseşte în stare nativă, de obicei aliat cu argintul, în diferite cantităţi. Este extrem de maleabil şi ductil şi nu-şi pierde luciul. Această proprietate a făcut să fie acceptat ca şi material pentru podoabe cum ar fi salbele şi inelele, chiar şi de către omul din epoca de piatră. S-a prescris ca aurul să fie folosit pentru cele mai importante piese de mobilier din cortul întâlnirii construit în vremea lui Moise (Exod 25) şi în Templul construit de Solomon (1 Împăraţi 6). Metalul acesta se găsea din abundenţă mai ales în aluviunile din partea de E a deşertului Egiptului, şi este posibil ca la ieşirea lor din Egipt israeliţii să fi luat cu ei cantităţi însemnate. Alte surse de aur cunoscute lumii antice au fost coasta de V a Arabiei, munţii din Armenia şi Persia, partea de V a Asiei Mici şi insulele din Marea Egee. Curând aurul a devenit un mijloc monetar de seamă.

Argintul

Acesta este evaluat ca fiind cel de-al doilea metal preţios după aur, cu care este de multe ori asociat în Scriptură. În atmosferă pură nu-şi pierde luciul şi poate fi lustruit până primeşte luciul oglinzii. De obicei este extras din sulfura de plumb care se găseşte sub formă de minereu (galena), dar se poate găsi şi în stare nativă. În timpurile biblice argintul se găsea în cantităţi atât de mari încât procesele de extracţie şi purificare trebuie să fi fost cunoscute de la o dată foarte timpurie. Ieremia (6:29-30) foloseşte metafora procesului nereuşit de purificare a plumbului şi a argintului pentru a ilustra refuzul poporului de a fi ascultător de Dumnezeu. Resursele de argint se găsesc în aceleaşi locuri ca şi plumbul, şi anume, Asia Mică, insulele din Marea Egee, Laurion în partea de S a Greciei, Armenia şi Persia, şi 3 sau 4 locuri în partea de E a deşertului Egiptului.

Plumbul

Acesta apare în Scriptură numai în câteva liste de metale. Este folosit în mod ocazional ca table pentru inscripţii (Iov 19:24).

Cupru (Bronzul, Alama)

În Ezra 8:27, cuvântul ebr. nehoset este tradus prin „cupru” în VA, dar în toate celelalte locuri unde mai apare cuvântul, aceeaşi versiune îl traduce cu „alamă”. Bronzul nu este menţionat în Scriptură, dar a fost folosit în mod curent înainte de perioada patriarhală (Avraam a trăit pe la mijlocul epocii bronzului). De aceea, „alama” din Scriptură poate fi oricare din cele trei (cupru, bronz, alamă), exceptând faptul că alama adevărată, un aliaj de cupru şi zinc, a ajuns să fie folosită la o dată ulterioară. Este posibil ca termenul ebr. hasmal din Ezechiel 1:4, (VA, RV „chihlimbar”; VSR „bronz strălucitor”) să se refere la adevărata alamă. Primul metal care s-a folosit în mod obişnuit a fost cuprul mai mult sau mai puţin pur, cu toate că metodele de producere a lui ne arată că de obicei conţinea anumite impurităţi, iar în cele din urmă a fost obţinut şi produs deliberat aliajul dintre cupru şi cositor (bronzul). Se cunosc câteva cazuri de utilizare a alamei (cupru şi zinc), produsă probabil accidental până în jurul anului 20 î.Cr., când romanii au început să o producă pentru baterea monedelor. Minereul de cupru care apare la suprafaţă conţine nişte carbonaţi coloraţi viu în verde şi albastru; aceştia erau folosiţi ca vopsea pentru ochi sau pentru colorarea emailului în albastru. Este posibil ca încălzirea accidentală a acestor minereuri să fi dus la producerea cuprului. Nu avem nici o mărturie care să spună că în Egipt cuprul ar fi fost folosit în mod obişnuit în stare nativă, cu toate că a fost folosit în această stare într-o fază mai timpurie a industriei cuprului din Palestina. Minereul de cupru era larg răspândit în jurul „Semilunei fertile” în Sinai, în Madian, în partea de E a Egiptului, în Armenia, în Siria şi Persia, şi desigur în Cipru, insulă care îşi trage numele de la acest metal. Cuprul a fost folosit pentru o sumedenie de scopuri. Pe lângă utilizarea lui în Cortul întâlnirii şi în Templu, au mai fost făcute din el articole de uz casnic cum ar fi lighene, ulcioare, idoli, instrumente muzicale, precum şi armuri, oglinzi etc.

Cositorul

Cositorul este menţionat în Scriptură numai în listele de metale. În antichitate a fost deseori confundat cu plumbul. Prin amestecul unui mic procentaj de cositor cu cuprul se obţine bronzul. Datorită faptului că deseori cositorul se găseşte împreună cu cuprul, probabil că bronzul s-a obţinut pentru prima dată în mod accidental. Minereul care este un oxid greu şi de culoare închisă, casiteritul, era scos în principal din nisipul albiilor fluviale şi nu din mină, cum au fost de altfel scoase şi celelalte metale, până în vremea romanilor.

Fierul

Cazurile utilizării fierului în timpurile străvechi sunt rare şi ocazionale, dar chiar şi în aceste puţine cazuri cunoscute fierul a fost folosit numai în stare pură, cum se găsea în unele fragmente de meteoriţi. Aceasta este poate explicaţia că este menţionat atât de devreme în Geneza 4:22, pasaj care vorbeşte despre evenimente ce aparţin unei perioade cu mult anterioare începuturilor Epocii fierului. Fierul a fost experimentat cu mult înainte de posibilitatea confecţionării unor unelte din el, căci aceasta depindea de succesul obţinut în producerea unui metal cu proprietăţile oţelului. Hetiţii au fost primii care ştim că au folosit fierul în mod constant, cu toate că la scară redusă, iar când împărăţia lor s-a destrămat, acest meşteşug s-a răspândit mai departe. Filisenii l-au adus în Palestina, iar israeliţii au văzut că, din acest punct de vedere, ei sunt în dezavantaj faţă de aceştia (Judecători 1:19; 1 Samuel 13:19-22). Echilibrul a fost restabilit în timpul domniei lui David şi a lui Solomon (1 Cronici 29:7). Fierul se găsea din abundenţă alături de cupru în Valea Arabă, între Marea Moartă şi Golful Aqaba. Zăcămintele de fier în cantităţi mari în jurul Palestinei şi se găseau lângă Mt.Carmel, în Munţii Hermon, în SV Madianului, şi în partea de E a deşertului din Egipt, în Siria, în Cipru, pe Coasta Mării Negre a Asiei Mici şi în insulele din Marea Egee. Faptul că atât cuprul cât şi fierul puteau fi scoase din mină în teritoriul care era la îndemâna lui Solomon de lângă Eţion-Gheber a fost literalmente o împlinire a celor scrise în Deuteronom 8:9.

Oţelul este menţionat în VA în 2 Samuel 22:35 (= Psalmul 18:34); Iov 20:24; Ieremia 15:12, dar cuvântul ebraic este cel folosit pentru cupru şi bronz (nehoset); în mod corespunzător, VR traduce cu „alamă” iar VSR, mult mai precis, cu „bronz”.

BIBLIOGRAFIE. 1978 Forbes,Metallurgy in Antiquity, 1950; L. Woolley,Ur of the Caldees, 1938; WA. Ruysch (ed.),The Holy Land, Antiquity and Survival, II, 2-3, 1957; T. Low, Die Mineralia der Juden, 1935; A. Lucas (ed. J.R. Harris), Ancient Egyptian Material and Industries, 4, 1962; A. Guillaume, „Metallurgy in the Old Testament”, PEQ, 1962, p. 129-132; H. Hodges, Technology in the Ancient World, 1970; V. Tothenberg, Timna, 1972; R.F. Tylecote, A History of Metallurgy, 1976; Jane Waldbaum, From Bronze to Iron, 1978. A.S. J.Ru.

http://dictionarbiblic.blogspot.com/2012/07/mineritul-si-metalele_8540.html

Mileniul

Mileniul

Prin Mileniu se înţelege că înainte de Judecata de la urmă şi de intrarea în veşnicie, Cristos va reveni pe pămînt şi va domni împreună cu sfinţii Săi pentru o perioadă de o mie de ani (Apoc. 20:1-10). Învăţătura despre „Mileniu” nu trebuie confundată cu gruparea „Milenistă” a „Martorilor lui Iehova”. Aceşti „prooroci mincinoşi” fac tragica eroare de a se crede evrei, fără a practica „tăierea împrejur”, şi creştini, fără a crede în divinitatea Domnului Isus Cristos.

În limbaj teologic, învăţătura despre Mileniu se numeşte „Chiliasm”, de la termenul „Chilios”, „o mie” în limba greacă. Chiliasmul a fost singura interpretare escatologică predominantă din Biserica primului secol şi a revenit în primul plan al interpretărilor escatologice începînd cu secolul nouăsprezece.

După ce Constantin cel Mare a transformat creştinismul în religie de Stat, pentru a se putea alinia cu pretenţiile politice ale Imperiului, Biserica oficială a schimbat interpretarea escatologică, adoptînd „amilenismul”. Această interpretare îngăduia Bisericii să fie folosită de Stat în pretenţiile lui de dominare, sugerînd că ea trebuie să domnească „acum”, în Numele lui Cristos. Cruciadele şi încreştinările masive forţate au fost doar două urmări tragice ale acestei concepţii.

Prima încercare de instaurare a „Mileniului”, prin puterea armelor, s-a petrecut sub Carol cel Mare sau Charlemagne. A doua încercare i-a aparţinut lui Napoleon, iar cea de a treia a încercat-o Hitler, cu cel de al treilea „Reich”.

Cuceririle Reformei din secolul XVII şi progresul tehnologic din secolele XVIII şi XIX au insuflat omenirii un entuziasm nemărginit şi o credinţă nemăsurată în posibilităţile omenirii de a progresa şi de a făuri „raiul pe pămînt”. În acest context economic, Biserica a adoptat „postmilenismul”, care pune în sarcina Bisericii să misioneze şi să militeze pentru „marea trezire dinaintea revenirii lui Cristos”. Se crede că în urma acestei întoarceri în masă a omenirii la Dumnezeu, Biserica va făuri o mie de ani de pace şi prosperitate prin Evanghelie.

Concepţia Postmilenistă a fost zdruncinată profund de declanşarea celor două războaie mondiale, care au arătat că omenirea este în mod fundamental rea şi incapabilă să folosească cuceririle tehnice spre bine.

De ce este nevoie de învăţătura despre „Mileniu”?

Mai întîi pentru că o treime din profeţiile Vechiului Testament îşi aşteaptă încă împlinirea (Ier. 3:17-18; 30:9; 31:1, 35-40; 32:40-42; 33:14; Ezec. 37:22-28; 39:25 Osea 1:11; Zah. 12:3-10; 14:8-9, 16-19; Rom. 11:25-31). Majoritatea cărţilor profetice se încheie cu vestirea unei vremi viitoare glorioase pentru Israel. Numai revenirea Fiului lui David va reface această domnie (Fapte 15:13-18). Fără Mileniu, aceste profeţii sînt sau ratate sau inutile.

În al doilea rînd, după învierea Sa glorioasă, Domnul Isus a stat de vorbă cu ucenicii Săi timp de 40 de zile despre „Împărăţia lui Dumnezeu” (Fapte 1:3-8).

Printre exponenţii „Chiliasmului” din primul secol amintim pe:Irineu, episcop de Gaul în anul 177 d.Cr., pe Papias, pe Tertulian, pe Barnabas, pe Iustin Martirul, pe Hippolitus şi pe Cyprian.

Dintre cei mai cunoscuţi teologi susţinători ai învăţăturii despre Mileniu amintim pe: Franz Delitzch, Charles Spurgeon, D.L. Moody, C.I Scofield, J. Sidlow Baxter, Billy Graham, Jerry Farwell, Warren W. Wiersbe. Toate conferinţele profetice majore din ultimul secol s-au declarat categoric în favoarea credinţei că, după Răpirea Bisericii, Cristos va reveni în slavă şi va domni timp de o mie de ani pe pămînt.

BARZILAEN DAN

Mileniul

Interpretarea pasajului din Apocalipsa 20:1-10, care descrie o perioadă de o mie de ani (cunoscută ca „mileniu”) în care Satan este legat şi sfinţii domnesc cu Cristos înainte de judecata de pe urmă, constituie de multă vreme un subiect controversat între creştini. „Amilenismul” este concepţia care consideră că mileniul este un simbol al epocii Bisericii şi identifică legarea lui Satan cu lucrarea lui Cristos în trecut (Matei 12:29). „Postmilenismul” consideră că mileniul este o perioadă ulterioară de succes al Evangheliei în cursul istoriei, înainte de venirea lui Cristos. „Premilenismul” consideră mileniul o perioadă între venirea lui Cristos şi judecata de pe urmă. (Termenul „chiliasm” este folosit de asemenea pentru această teorie, în special în formele care pun accent pe aspectul materialist al mileniului.) „Premilenismul” poate fi subîmpărţit. Există ceea ce este numit uneori „premilenism istoric”, care consideră că mileniul este o perioadă viitoare în realizarea împărăţiei lui Cristos, un stadiu intermediar între epoca Bisericii şi epoca viitoare. (Uneori 1 Corinteni 15:23-28 este interpretat în sprijinul acestei idei despre trei stadii în împlinirea lucrării răscumpărătoare a lui Cristos.) „Dispensaţionalismul”, pe de altă parte, susţine că mileniul nu este un stadiu în acţiunea răscumpărătoare universală a lui Dumnezeu în Cristos, ci este în mod specific o perioadă în care promisiunile făcute poporului Israel vor fi împlinite în sens strict literal.

Ar trebui subliniat că nici un alt pasaj din Scriptură nu se referă clar la mileniu. Aplicarea la mileniu a profeţiilor VT despre o epocă de mântuire este contrară modului general în care NT interpretează asemenea profeţii, care îşi găsesc împlinirea în mântuirea realizată deja prin Cristos şi care va fi împlinită în epoca viitoare. Acesta este modul în care Apocalipsa interpretează asemenea profeţii în cap. 21 ş.urm. În cadrul structurii Apoc, mileniul are un rol limitat, de demonstrare a victoriei finale a lui Cristos şi a sfinţilor săi asupra forţelor răului. Principalul obiectiv al speranţei creştine nu este mileniul ci noua creaţie din Apocalipsa 21 ş.urm.

Unele scrieri apocaliptice evreieşti aşteaptă o Împărăţie preliminară a lui Mesia pe mărunt, înainte de apoca viitoare, şi este foarte probabil că Ioan a adaptat acele aşteptări. Există motive exegetice puternice pentru a considera mileniul ca o consecinţă a venirii lui Cristos, descrisă în Apocalipsa 19:11-21. (Vezi G. R. Beasley-Murray, The Book of Revelation, NCB, 1974, p. 284-298.) Aceasta favorizează „premilenismul istoric”, dar este posibil ca imaginea mileniului să fie luată prea literal când este interpretată ca o perioadă precisă de timp. Fie că este o perioadă de timp, fie că este un simbol cuprinzător a cărui semnificaţie este legată de venirea lui Cristos, semnificaţia teologică a mileniului este aceeaşi: exprimă speranţa triumfului final al lui Cristos asupra răului şi ocrotirea poporului Său care a suferit în epoca prezentă sub tirania răului.

http://dictionarbiblic.blogspot.com/2011/11/escatologie.html

MIJLOCITOR.

MIJLOCITOR. Termenul nu apare de prea multe ori în Scripturi (Galateni 3:19-20; 1 Timotei 2:5; Evrei 8:6; 9:15; 12:24; Iov 9:33, LXX). Dar ideea de mijlocire şi, de aceea, a unor persoane care acţionează în calitate de mijlocitor se găseşte pretutindeni în Biblie. Rolul unui mijlocitor este acela de a interveni între două părţi pentru a stabili între ele un raport pe care ele însele nu l-ar putea stabili. Situaţia care cere serviciul unui mijlocitor este deseori una de înstrăinare, iar mijlocitorul este cel care face reconcilierea. În sfera relaţiilor dintre oameni, Ioab a jucat rolul unui mijlocitor între David şi Absalom (2 Samuel 14:1-23). Iov exprimă necesitatea de a avea un mijlocitor între el şi Dumnezeu atunci când spune: „Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mâna peste noi amândoi” (Iov 9:33).

În Vechiul Testament

În VT prorocul şi preotul au fost cei care au îndeplinit de obicei rolul de mijlocitor în relaţiile pe care le-a stabilit Dumnezeu cu poporul Lui. Prorocul a fost purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu. El a vorbit de la Dumnezeu înaintea oamenilor (cf. Deuteronom 18:18-22). Preotul a acţionat în beneficiul oamenilor, prezentându-i pe aceştia înaintea lui Dumnezeu (Exod 28:1; Levitic 9:7; 16:6; Numeri 16:40; 2 Cronici 26:18; Evrei 5:1-4; cf. Iov 42:8). În VT, însă, dintre toţi oamenii pe care i-a folosit Dumnezeu ca instrumente, Moise a fost un mijlocitor prin excelenţă (cf. Exod 32:30-32; Numeri 12:6-8; Galateni 3:19; Evrei 3:2-5). El a fost mijlocitorul vechiului legământ, căci el a fost cel prin care a fost ratificat şi transmis legământul de la Sinai (cf. Exod 19:3-8; 24:3-8; Faptele Apostolilor 7:37-39). Isus ca Mijlocitor al noului legământ este comparat din toate punctele de vedere cu Moise.

Cristos ca Mijlocitor

Titlul de „Mijlocitor” îi aparţine în primul rând lui Cristos şi chiar şi cei care au jucat rolul de mijlocitori în perioada VT au fost aleşi ca mijlocitori numai pentru faptul că instituţia VT în care ei şi-au îndeplinit aceste funcţii a constituit umbra realităţilor originale împlinite în Cristos (cf. Ioan 1:17; Evrei 7:27-28; 9:23-24; 10:1). Isus este Mijlocitorul noului legământ (Evrei 9:15; 12:24). Acesta este un legământ mai bun (Evrei 8:6) pentru că el aduce plinătatea harului pe care-l conţine acest legământ. Cristos este acel „singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni” (1 Timotei 2:5). A-l învesti pe un altul cu aceste prerogative înseamnă a lua cu asalt onoarea care-I aparţine numai Lui şi a nega afirmaţia de bază a textului.

Cu toate că titlul de „Mijlocitor” nu este folosit frecvent, Scripturile conţin din abundenţă referinţe la lucrarea de mijlocire a lui Cristos.

Mijlocirea înainte de întrupare

Ca Fiu veşnic şi, ca atare, preexistent creaţiei, Cristos a fost Mijlocitorul la crearea Cerurilor şi a pământului (Ioan 1:3,10; Coloseni 1:16; Evrei 1:2). Această activitate în economia creaţiei are ca paralelă rolul Lui de mijlocitor în economia răscumpărării. Omnipotenţa care a fost pusă în evidentă la creare şi prerogativele de Creator care Îi aparţin sunt indispensabile înfăptuirii răscumpărării. Răscumpărarea este însă sfera în care se vede clar caracterul atotcuprinzător al activităţii Lui de mijlocire. Această activitate de mijlocire este prezentă pe tot parcursul procesului de răscumpărare. Alegerea ca izvor suprem de mântuire nu a avut loc fără Cristos. Cei care sunt ai Lui au fost aleşi de El mai înainte de întemeierea lumii (Efeseni 1:4) şi au fost predestinaţi ca să fie transformaţi după chipul şi asemănarea Lui (Romani 8:29).

Mijlocirea în actul mântuirii şi al răscumpărării

Activitatea de mijlocire a lui Cristos se vede în special în înfăptuirea odată pentru totdeauna a mântuirii şi a răscumpărării (cf. Ioan 3:17; Faptele Apostolilor 15:11; 20:28; Romani 3:24-25; 5:10-11; 7:4; 2 Corinteni 5:18; Efeseni 1:7; Coloseni 1:20. 1 Ioan 4:9). În ceeace priveşte acţiunea prin care a fost înfăptuită răscumpărarea, accentul cade pe moartea, sângele şi crucea lui Cristos. În Scripturi, moartea lui Cristos este întotdeauna privită ca un eveniment în care Isus este profund activ, ascultând de porunca Tatălui şi împlinindu-Şi propria misiune (cf. Ioan 10:17-18; Filipeni 2:8). Ceea ce conferă morţii Lui puterea de mântuire este activitatea lui Isus ca Mijlocitor, prin vărsarea sângelui Său. Când mântuirea care a fost înfăptuită este privită ca o reconciliere şi ca o ispăşire, atunci rolul de Mijlocitor iese în relief foarte clar. Reconcilierea presupune preexistenţa unei înstrăinări între Dumnezeu şi oameni, şi constă din înlăturarea acestei înstrăinări. Rezultatul este pacea cu Dumnezeu (cf. Romani 5:1; Efeseni 2:12-17). Ceea ce a făcut Cristos la cruce se răsfrânge atât asupra noastră cât şi asupra lui Dumnezeu. În acest caz din urmă, ea se răsfrânge asupra mâniei lui Dumnezeu, iar Isus ca Împăciuitor, prin lucrarea Lui de ispăşire potoleşte mânia pe care Dumnezeu Şi-a manifestat-o faţă de noi (cf. 1 Ioan 2:2).

Mijlocire continuă

Activitatea de mijlocire al lui Cristos nu s-a încheiat o dată cu încheierea lucrării de răscumpărare. Ea nu se termină niciodată. Acum când beneficiem de roadele răscumpărării, noi depindem de continua Lui intervenţie ca Mijlocitor. Intrarea pe care o avem la Dumnezeu şi faptul că am intrat în harul lui Dumnezeu sunt prin El. El este cel care ne prezintă înaintea Tatălui (Ioan 14:6; Romani 5:2; Efeseni 2:18). Harul domneşte datorită Lui, dând neprihănirea spre viaţă veşnică, iar harul şi pacea sunt înmulţite spre bucuria plinătăţii lui Cristos (cf. Romani 1:5; 5:21; 2 Corinteni 1:5; Filipeni 1:11). Cele mai caracteristice exerciţii de închinare sunt oferite prin Cristos. Pe lângă faptul că mulţumirea şi rugăciunea pot fi aduse prin harul pe care-l acordă Cristos, ele sunt de asemenea prezentate înaintea lui Dumnezeu de Cristos (cf. Ioan 14:14; Romani 1:8; 7:25; Coloseni 3:17; Evrei 13:15). Caracterul acceptabil al închinării şi al slujirii credinciosului se datorează meritului şi eficienţei mijlocirii lui Cristos şi nimic nu poate să constituie o jertfă spirituală dacă nu este adusă prin El (1 Petru 2:5). Chiar şi îndemnurile pe care le dăm altor oameni de a se achita de datoriile lor au greutate datorită faptului că ele sunt făcute prin Cristos şi în numele Lui (Romani 15:30; 2 Corinteni 10:1; cf. Romani 12:1). Mijlocirea continuă a lui Cristos este exemplificată în mod special în lucrarea pe care o înfăptuieşte în ceruri, la dreapta Tatălui. În particular, această lucrare priveşte rolul Lui preoţesc şi împărătesc. El este un Preot în veac (Evrei 7:21, 24). Un aspect important al acestei lucrări preoţeşti este mijlocirea pe care o face înaintea Tatălui, prin care îi prezintă orice nevoie a poporului lui Dumnezeu. Isus este înălţat în natura Sa umană, şi în virtutea faptului că în încercările şi ispitele stării Lui de umilinţă El a simţit ceea ce simţim noi (Evrei 2:17-18; 4:15), El satisface orice nevoie a vieţii de luptă a credinciosului. Orice har revărsat curge prin canalul mijlocirii lui Cristos (Romani 8:34; Evrei 7:25; cf. 1 Ioan 2:1), până când mântuirea pe care ne-a asigurat-o va ajunge la desăvârşire, prin faptul că noi ne vom asemăna chipului Său. Însă lucrarea preoţească a lui Cristos nu trebuie limitată la activitatea Lui de mijlocire. El este Mare Preot peste casa lui Dumnezeu (Evrei 3:1-6) şi această poziţie implică multe alte funcţii. În rolul Lui împărătesc, El este înălţat mai presus de orice stăpânire şi putere (Efeseni 1:20-23) şi va împăraţi până Îşi va pune pe toţi vrăjmaşii la picioarele Sale (1 Corinteni 15:25). Aceasta este stăpânirea prin mijlocire a lui Cristos, şi ea cuprinde toată autoritatea în cer şi pe pământ (Matei 28:18; Ioan 3:35; 5:26-27; Faptele Apostolilor 2:36; Filipeni 2:9-11).

Escatologia este aceea care în cele din urmă va arăta şi va justifica rolul de Mijlocitor al lui Cristos. Învierea şi judecata vor fi înfăptuite prin El. Toţi morţii, cei drepţi şi cei nedrepţi, vor învia la porunca Lui (Ioan 5:28-29). În El, cei drepţi vor învia spre nemurire şi neputrezire (1 Corinteni 15:22, 52:54; 1 Tesaloniceni 4:16) şi vor fi proslăviţi împreună cu El (Romani 8:17; cf. Ioan 11:25; Romani 14:9). Judecata finală va fi înfăptuită de El (Matei 25:31-46; Ioan 5:27; Faptele Apostolilor 17:31).

Concluzie

Aşadar, Cristos îşi exercită rolul de Mijlocitor în toate fazele răscumpărării, de la alegerea care are loc la sfatul etern al lui Dumnezeu, până la încheierea mântuirii. El este Mijlocitor atât în starea de umilinţă cât şi în starea proslăvită. De aceea, activitatea Lui de mijlocire ia forme diferite şi ea nu poate fi definită în funcţie de o idee sau de un rol. Ea are tot atâtea faţete câte are Persoana Lui, rolul şi lucrarea Lui. Şi după cum există diversitate în rolurile şi în sarcinile pe care le îndeplineşte şi în relaţiile pe care le întreţine cu oamenii ca şi Mijlocitor, tot aşa există diversitate în relaţiile pe care le întreţine cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt în opera de răscumpărare. Credinţa în El şi închinarea pe care I-o aducem cer ca noi, să recunoaştem această diversitate. Şi gloria inegalabilă care îi aparţine numai Lui ca Mijlocitor ne impune să nu acordăm nimănui nici măcar ceva asemănător acelor prerogative care I se cuvin doar Lui ca singurul Mijlocitor între om şi Dumnezeu.

BIBLIOGRAFIE 2 Calvin,Instituţiile religiei creştine, 2. 12; G. Stevenson,Treatise on the Offices of Christ, 1845; R.I. Wilberforce, The Doctrine of the Incarnation of Our Lord Jesus Christ, 1875, p. 166-211; P.O. Medd, The One Mediator, 1884; W. Symington, On the Atonement and Intercession of Christ, Part 2, 1839; W.L. Alexander, A System of Biblical Theology, 1888, 1, p. 425, 2. p. 212; J.S. Candlish,The Christian Salvation, 1899, p. 1-12; E. Brunner, The Mediator, 1934; H.B. Swete, The Ascended Christ, 1916, p.87-100; V. Taylor, The Names of Jesus, 1954, p. 110-113; A. Oepke, TDNT 4, p. 598-624; J. Guhrt, O. Becker, NIDNTT 1, p. 365-376. J.M.

http://dictionarbiblic.blogspot.com/2012/07/mijlocitor.html

MIELUL LUI DUMNEZEU

MIELUL LUI DUMNEZEU. Această expresie apare de două ori, numai în NT (Ioan 1:29, 36). Cuvântul amnos poate fi găsit şi în Faptele Apostolilor 8:32 şi în 1 Petru 1:19, arnos apare în Luca 10:3, iar arnion se găseşte o dată în Ioan 21:15 şi de 21 de ori în Apocalipsa. Cuvintele „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii” (Ioan 1:29) îi sunt atribuite lui Ioan Botezătorul, atunci când L-a întâmpinat aclamându-L pe Isus. Au fost exprimate multe interpretări posibile ale cuvântului „miel”.

Unii sugerează că el se referă la mielul adus ca jertfă pentru păcat, şi că expresia „care ridică păcatele lumii” ar sprijini această interpretare. Faptul că ideea de ispăşire pare să nu mai existe şi în altă parte a Evangheliei după Ioan nu este un motiv temeinic pentru a respinge această interpretare.

Alţii cred că este o referire la mielul pascal. Sărbătorile evreieşti ocupă un loc important în scrierile lui Ioan şi Ioan 19:36 poate la fel de bine să facă aluzie la mielul de Paşte. Aceasta, însă, nu explică întreaga expresie, întrucât mielul pascal nu ispăşeşte păcatele.

Unii susţin că avem de a face cu Robul în suferinţă din Isaia 53. Cuvântul amnos apare în LXX, în Isaia 53:7. Ioan Botezătorul a citat din Isaia 40 cu o zi înainte, şi este posibil ca el să fi meditat asupra acestor capitole. Funcţia de purtător al păcatelor reiese clar din Isaia 53. Sugestia că amnos este o traducere greşită a cuvântului aramaic talya’, care înseamnă „slujitor” este ingenioasă, dar nu a fost dovedită ca adevărată.

O altă posibilitate ar fi ca acest cuvânt să se refere la berbecele cu coarne care stătea în capul turmei. „Mielul lui Dumnezeu” ar fi în acest caz acelaşi cu „Împăratul lui Israel”. Acest punct de vedere este acceptat numai în cazul în care considerăm că ho airon ten hamartian nu are nici un sens de ispăşire.

Se pare că, indiferent de ce a vrut să spună Ioan Botezătorul, evanghelistul s-a referit la un miel adus ca jertfă în Templu, la mielul pascal şi la Robul în suferinţă. Expresia „Mielul lui Dumnezeu” ne aduce aminte de asemenea de modul în care Dumnezeu i-a scos în cale lui Avraam un miel de jertfă (Geneza 22:8, 13-14).

BIBLIOGRAFIE

Arnt; J. Jeremias, TDNT 1, p. 338-340; R. Tuente, NIDNTT 2, p. 410-414; comentariile standard la Evanghelia după Ioan; C.H. Dodd, The Interpretation of the Fourth Gospel, 1953, p. 230-238; L. Morris, The Apostolic Preaching of the Cross, 1965, p. 129 ş.urm. R.E.N.

http://dictionarbiblic.blogspot.com/2012/07/mielul-lui-dumnezeu.html

PROFEŢIA LUI MICA

MICA, PROFEŢIA LUI (în ebr. mika, forma prescurtată de la mikayehu, „Cine este ca Iahve?”).

I.Conţinutul pe scurt

1. Venirea judecăţii asupra lui Israel (1:1-16).
2. Israel va fi pedepsit, iar apoi restaurat (2:1-13).
3. Condamnarea căpeteniilor şi a prorocilor (3:1-12).
4. Gloria şi pacea în viitor a Ierusalimului (4:1-13).
5. Suferinţa şi restaurarea Sionului (5:1-15).
6. Religia profetică în contrast cu cea populară (6:1-16).
7. Corupţia din societate; afirmaţii concludente cu privire la încrederea în Dumnezeu (7:1-20).
8. Autorul şi data scrierii

În general se consideră că autorul este Mica din Moreşet (1:1). Această localitate care se crede că este *Moreşet-Gatul din părţile de jos ale ţinutului lui Iuda, a fost în general reşedinţa activităţilor sale profetice (1:14). Un contemporan mai tânăr al lui Isaia, el a prorocit în timpul domniei lui Iotam (cca. 742-735 î.Cr.), a lui Ahaz (cca. 735-715 î.Cr.) şi a lui Ezechia, împăratul lui Iuda (cca. 715-687 î.Cr.).

Unii cercetători ai Scripturilor din vremea noastră susţin că numai Mica 1:2; 2:10 şi anumite părţi din capitolele 4 şi 5 sunt scrierile prorocului. Întrucât ultimele două capitole din prorocie au multe puncte comune cu lucrarea lui Mica, criticii au afirmat că diferenţele de cadru şi de stil între aceste capitole şi porţiunile care au fost scrise mai devreme, cât şi importanţa lor secundară pe care o ocupă în carte, cer ca data scrierii acestor două capitole să fie plasată după cel de-al optulea secol î.Cr. În special, se susţine că pasajul din 7:7-20 a fost scris în perioada post-exilică.

Alţi cercetători ai Bibliei au susţinut că stilul plin de forţă şi descriptiv pe care îl vedem în fiecare capitol al prorociei şi revelarea constantă a judecăţii divine, a compasiunii şi a speranţei, sunt argumente puternice care atestă faptul că prorocia a fost scrisă de un sigur autor. Argumentele care se referă la stil nu sunt dintre cele mai puternice, întrucât stilul poate fi alterat foarte uşor odată cu trecerea la un alt subiect de discuţie. Mai departe, nu este uşor să vezi motivul pentru care paragraful din 7:7-20 trebuie atribuit unei perioade post-exilice, întrucât nu există nimic în conţinut care să fie cât de puţin în contradicţie cu limba sau cu teologia prorocilor din secolul al 8-lea î.Cr. Versetele cu care se încheie cartea sunt citite în fiecare an de către cei de credinţă iudaică la serviciul religios de după amiază din Ziua împăcării.

III. Cadrul şi mesajul

Cu toate că a trăit într-un cadru rural, Mica a fost familiarizat cu caracterul corupt al vieţii de la oraş din Israel şi din Iuda. Condamnările pe care le-a rostit el au fost adresate în special Ierusalimului (4:10) şi ca şi Amos şi Isaia el a observat cum bogaţii proprietari de pământuri au profitat cât au putut de pe urma săracilor (2:1 ş.urm.). El a condamnat corupţia exagerată care exista printre liderii religioşi din zilele lui (2:11) şi încălcările grosolane ale justiţiei săvârşite de cei care aveau datoria să apere legea (3:10). Faptul că toate acestea s-au întâmplat într-o atmosferă de falsă religiozitate (3:11) a fost pentru Mica cea mai mare insultă.

Ca şi contemporanii săi din secolul al 8-lea Amos, Osea şi Isaia, Mica a subliniat caracterul drept şi moral esenţial al naturii divine. El a fost preocupat să arate de asemenea că aceste calităţii au implicaţii etice asupra vieţii individului şi a comunităţii. Dacă poporul lui Israel şi al lui Iuda vor să-şi ia cât de cât în serios obligaţiile ce le au prin legământ, dreptatea care caracterizează natura lui Dumnezeu trebuie să fie reflectată în poporul lui Dumnezeu tot în virtutea acestui legământ.

Dacă Amos şi Osea au avut multe de spus cu privire la idolatria şi la imoralitatea care erau fără frâu în Israel şi în Iuda ca urmare a influenţei religiilor păgâne a Canaanului, Mica şi-a restrâns prorocia la problemele care s-au născut din nedreptăţile sociale ce s-au răsfânt asupra micilor proprietari de pământ, asupra fermierilor şi a ţăranilor. El i-a avertizat pe cei care în mod greşit i-a deposedat pe alţii de proprietăţile lor că Dumnezeu plănuia să-i pedepsească în mod drastic. Condamnarea căpeteniilor lui Israel (3:1-4) şi a prorocilor falşi (3:5-8) prevedea în cele din urmă distrugerea Ierusalimului, deoarece corupţia pe care o reprezentau aceştia s-a infiltrat în întreaga viaţă naţională.

Mica a fost în general de acord cu Amos, cu Osea şi cu Isaia în ce priveşte convingerea că Dumnezeu va folosi o naţiune păgână pentru a-Şi pedepsi poporul care s-a făcut vinovat. Ca rezultat, el a prezis jaful pe care-l va face Salmanaser al V-lea în împărăţia de N şi distrugerea în cele din urmă a Samariei, capitala lui Israel (1:6-9). El, însă, nu a văzut destrămarea împărăţiei de N în aceeaşi termeni detailaţi în care a văzut-o Isaia. Prorocia lui Mica a făcut ca ameninţarea invaziei să fie cunoscută de „acest leat de oameni” (2:3), făcându-l pe invadatorul asirian Sanherib crainicul unei nenorociri şi mai mari (5:5 ş.urm.).

Există o asemănare uluitoare între prorociile care anunţă devastarea Samariei (1:6) şi a Ierusalimului (3:12). La un secol după moartea lui, oamenii îşi mai aduceau încă aminte de cuvintele lui Mica cu privire la căderea Sionului (Ieremia 26:18 ş.urm.). Cu acea ocazie, prorocul Ieremia putea fi condamnat la moarte pentru că a prezis nimicirea Templului şi a Cetăţii sfinte dacă nişte bâtrâni ai ţării nu şi-ar fi adus aminte că Mica din Moreşet a spus exact acelaşi lucru cu o sută de ani mai devreme. Pentru Mica nu mai exista nici o îndoială cu privire la soarta finală a casei lui Iuda. atâta influenţă a avut religia depravată a Canaanului şi în consecinţă, atât de coruptă era societatea căci nimic nu le mai putea fi de ajutor poporului lui Dumnezeu din împărăţia de S în ce priveşte mântuirea lor, decât judecata divină. Dar înainte ca rămăşiţa lui Iacov să beneficieze de acest har mântuitor, era necesar ca toţi idolii şi toată corupţia socială să fie smulsă din rădăcini (5:10-15).

Aceasta va fi o vreme de necaz şi de întristare, o perioada când vocea profetică va înceta (3:6-7) şi când păcatul naţiunii va fi dat pe faţă (3:8). După aceasta va urma nimicirea Ierusalimului şi ruşinea captivităţii printre alte popoare (5:7-8). Restaurarea va fi marcată de o nouă religie universală, într-un Ierusalim nou. După judecata lui Dumnezeu, săbiile vor fi prefăcute în fiare de plug şi suliţele în cosoare (4:3), iar poporul lui Dumnezeu va onora numai numele Lui (4:5). Un loc de frunte în prorocia lui Mica îl ocupă subiectul aşteptării lui Mesia care trebuia să se nască în Betleem (5:2). Acesta va veni din mijlocul oamenilor de rând, îi va elibera pe aceştia de asuprire şi nedreptate şi va restaura rămăşiţa casei lui Israel ca să aibă părtăşie cu rămăşiţa Sionului.

Mica s-a străduit să arate că harul mântuitor al lui Dumnezeu nu putea fi câştigat (6:6-8), nici prin jertfe pompoase şi nici prin forme ritualistice de închinăciune sofisticate. Smerenia, îndurarea şi dreptatea trebuie să fie însuşiri care să se vadă în viaţa de fiecare zi a celui care vrea să fie după voia lui Dumnezeu.

BIBLIOGRAFIE. 1976 Haupt, AJSL 27, 1910, p. 1-63’ W. Nowack în HDB, 1900; J.M.P. Smith, ICC, 1911, p. 5-156; G.A. Smith,The Book of the Twelve Prophets, I, 1928, p.381 ş.urm.; S. Goldman înSoncino Commentary, 1948; RJC Harrison, IOT, 1969, p. 919-925; L.C. Allen, The Books of Joel, Obadiah, Jonah and Micah, NIC, 1976. R.K.H.

http://dictionarbiblic.blogspot.com/2012/07/mica-profetia-lui.html

Misiunea Betania / Ana Gabriela Olaru (april 08 2008)

Misiunea Betania

Pagina Proiectului Betania este realizată de Ana Gabriela Olaru Coordonatoare Proiect Betania

Întâlnirea Betania SCRISOARE  DE  MULTUMIRE – Constanţa 22 martie 2008 Vine o vreme in care te vezi obligat, de la sine, sa meditezi asupra batranetii, sa-i constati dificultatile, povara si sa deplangi lipsa de indurare a timpului… Senectutea face parte din viata si nu toti oamenii au parte de ea. Este bine sa aducem înaintea Domnului toate persoanele aproape de sfârsit de drum cu mari neputinte trupesti, cu sufletul obosit de truda vietii, de durerea despartirii de cei dragi si de o generatie de oameni, cu amintiri care au mai ramas din trecerea timpului. Au nevoie de întelegere si duiosie si pentru aceasta trebuie tact si delicatete pentru a nu le rani, dar si pentru a face ce trebuie în folosul lor, chiar daca nu percep întotdeauna acest fapt. La tinerete pare foarte departe dar „trece iute si noi zburam”. Pentru unii zborul se termina mai devreme, pentru altii mai târziu. Sa ne rugam unii pentru altii mai ales pentru cei care trec prin vârste critice si încercari felurite ca unii care stim ca suntem chemati si pentru slujire, daruire si credinciosie. Multumesc in Numele Domnului pentru dumneavoastra cei ce sunteti alaturi de cei cu perii albi, cei care daruiti din  banii sau timpul dvs pentru ei. Multumesc pentru sustinerea in rugaciune a Lucrarii Betania, lucrare inchinata seniorilor, inchinata Domnului. “Nu stim cand suntem chemati acasa dar ce stim este ca fiecare zi contine incarcatura ei de slava si ea poate fi castigata sau pierduta pentru vesnicie.  Sa ne ajute Domnul sa traim inaintea Lui fiecare zi daruita si sa avem gandul vesniciei tintind mereu spre Capetenia desavarsirii noastre – Domnul Isus Hristos” (Simona Milea – Australia) O legenda! Dumitru Baban in memoriam… Doru Badulescu “Inca din anii ’70… l-am vazut lucrand cu ravna fara sa se plinga prea mult.Pe atunci nu aveam xerox. Dumitru Baban a scris la mana (la indigo) sute de cantari si a facut multe caiete pentru cor. Cine isi mai aduce aminte de vremurile acelea cand se chinuia sa invete corul mixt cantari noi. A plecat ACASA  sa se bucure de munca care a depus-o…si faptele bune pe care le-a facut si care n-au fost putine ,il urmeaza! Cred ca dumnealui i se potrivesc cuvintele pe care ni le-a lasat Pavel… „M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii… Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” Doru Hnatiuc “A fost o deosebita binecuvintare sa lucrez cu dinsul. Disponibil intotdeuna si gata sa ierte necontenit. Un om cu dedicare si drag de ceea ce facea. Uitindu-ma la dansul si la oameni ca dansul din generatia care se duce, ma gandesc ca e mai bine sa gresesti slujind si din prea mult zel, decit sa gresesti stand degeaba pe margina si doar criticind……„Si am auzit un glas din cer, care zicea: Ferice de  acum incolo de mortii care mor in Domnul! Da, zice Duhul, ei se odihnesc de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza”  (Apoc. 14.13) Simona Milea  ”Cum se duc dragii nostri unul cate unul… Unchiul Dumitru…Totdeauna cand ne intalneam el avea un zambet larg pe fata si mereu o vorba de incurajare. A fost cu totul special intre toti cei pe care i-am cunoscut si cu toate ca a fost nedreptatit de multe ori totdeauna gasea o scuza tuturor si nu era suparat. Nu stiu de unde avea atata energie tot timpul si intr-adevar „alerga ca vulturul si nu obosea” si mereu ma uimea entuziasmul cu care facea toate lucrurile. Cate repetitii pentru cor, colinde, orchestra, inmormantari si pe cati orchestranti i-a invatat de-a lungul anilor, nimeni nu stie, dar cu siguranta fiecare fapta este scrisa in cartea vietii... Unic!!..Viata sa atat de bogata si activa este un indemn in plus pentru cei care nu sunt implicati in lucrarile bisericii., pentru cei care au obosit sau fiind nedreptatiti s-au retras…Dumitru  B. totdeauna a trecut peste toate pentru ca lucrarea Domnului sa nu sufere si energia pe care Domnul i-a dat-o a depus-o pentru lucrare in fiecare zi.” Catalin Baban  “Fiecare din noi I-am spus lui tata ca il iubim si am incercat sa ii fim alaturi si cu inima si cu prezenta fizica in nenumarate ocazii si mai ales in aceste ultime zile. Tata nu mai e… Tata a constientizat mereu momentul “plecarii”, chiar dinainte de a sti de cancer. El nu a cazut de oboseala”… Caius Obeada Vox Dei Ministries   “Un frate al cintarii, urmas al pionerilor credintei in Dobrogea si Constanta, plecat in slava, ne-a lasat faptele credintei, cintarea si odrasle care sa continue marturia credintei noastre. Suntem trecatori si fiecare pleaca la Domnul la timpul rinduit din vesnicii. Imaginea si impresia lasata de fratele meu pentru mine si familia mea sunt mult mai speciale, avind binecuvintarea de al cunoaste din copilarie. In biserica si la orchestra ne era ca un tata, la cor era un maestru al muzicii, in biserica era un om al faptei. Ma intristeaza plecare sa, insa ma obliga sa ma uit la ceruri, aducindu-mi aminte de cei care au plecat inaintea lui, speranta credintei noastre fiind Cristos si partasia cerului la care am fost invitati.” Coram Deo! http://publicatia.voxdeibaptist.org/betania_apr08.htm [faceţi click pe imagini pentru mărire…]

Ludovic Orban: Epidemiologii vorbesc de un risc de infectare cu coronavirus între 40% și 70%, în doi ani/ Avem un plan în trei etape de tratare a pacienților de CP HotNews.ro

Duminică, 15 martie 2020, 20:10 Actualitate | Coronavirus

Ludovic Orban

Foto: Hotnews

Guvernul analizează toate scenariile posibile și încearcă să fie pregătit pentru orice situație, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, întrebat în ce măsură este pregătită România pentru un scenariu precum cele prezentate de oficiali francezi și germani, care se așteaptă la un număr foarte mare de oameni care vor fi afectați de pandemie. Ludovic Orban a mai spus că „la un anumit moment nu vom putea trata toți pacienții la spitale”. Mai exact, s-ar putea ajunge în situația în care să fie tratate în spitale doar cazurile mai grave.

Premierul a spus că epidemiologii vorbesc despre un risc de infectare între 40 și 70%, într-o perioadă de doi ani.

„Prezentarea acestui scenariu ca și cum în scurt timp ar exista un asemenea risc de infectare nu e total conformă cu realitatea. În declarații ale epidemiologilor se vorbește de acest risc de infectare între 40 și 70%, dar într-o perioadă mai lungă, de doi ani de zile. Deocamdată nu există o previziune cu argumente foarte solide. Noi analizăm scenariile posibile și încercăm să fim pregătiți pentru orice situație. Din cauza asta urmărim pe mai multe planuri diferite posibilități de reacție. Tocmai de asta am anunțat că la un anumit moment nu vom putea trata toți pacienții la spitale„, a răspuns Orban întrebat în ce măsură este pregătit sistemul medical pentru un număr mare de cazuri de infectare, așa cum vorbesc oficialii din Franța și Germania.

Anterior spusese că a fost gândit un plan în trei etape de tratare a pacienților.

„Am gândit un plan în trei etape de tratare a pacienților. Sunt mai multe categorii de spitale, pe care le pregătim progresiv. Există o capacitate de tratare care a fost stabilită, există măsuri de reducere a numărului de alte tipuri de cazuri tratate, pentru disponibilizarea graduală a numărului de paturi. Dacă evoluția răspândirii va fi de asemenea natură, vom aplica măsura care este folosită și în alte țări: cazurile care nu sunt grave vor fi tratate la domiciliu, cazurile care prezintă simptome care necesită internare vor fi tratate în alte secții decât terapie intensivă, unde vor fi tratate doar cazurile cele mai grave. Și dacă se va lua o măsură de natură fiscală, se va lua în sensul acordării unui fel de credit fiscal, să fie scutiți 3, 4 luni de la plata anumitor categorii, să nu sufere dobânzi și penalități, urmând să fie reeșalonată plata sumelor către buget, după ce trece criza„, a spus premierul.

Guvernele europene au dat informații diferite legate de numărul potențial al oamenilor care vor fi afectați de pandemia de coronavirus, relatează BBC News. Duminică, ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a declarat că în jur de jumătate din populația Franței va contracta virusul.

Franța are o populație de 67 de milioane și, în prezent, a înregistrat în jur de 4.500 de cazuri de infecție și 91 de decese.

„De la bun început, strategia nu a fost de a bloca răspândirea virusului, pentru că știm că probabil jumătate dintre noi îl va contracta. Strategia a fost aceea de a ne asigura că se va răspândi pe o perioadă cât mai mare de timp”, a declarat el, la France Info, referindu-se la faptul că este nevoie de încetinirea ritmului pentru a nu pune presiune pe sistemul medical în același timp.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost prima dintre șefii de guverne care avertiza săptămâna trecută că până la 70% din populația țării (58 de milioane de cetățeni) va fi infectată.

Guvernul britanic a susținut că în jur de o cincime din forța de muncă ar putea intra în concediu medical pe durata epidemiei în Regatul Unit. În cel mai rău scenariu, 80% dintre britanici vor lua virusul.

Câți oameni vor fi infectați cu coronavirus în Europa- estimări oficiale

Subiectele zilei Luni, 16 Martie 2020

VIDEO Ludovic Orban, despre starea de urgență: Cu siguranță nu vor fi tancuri pe străzi / Există posibilitatea de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare Prima ședința de Guvern după învestire va avea loc cel mai probabil miercuri și vor fi adoptate acte normative pentru limitarea răspândirii infecției cu coronavirus și măsuri de susținere     citeste tot articolul

Financial report : Europa caută aparate de ventilare artificială. Corona paralizează Europa. Ungaria, consens referitor la măsurile speciale. Ce trebuie reținut din anunțul lui Macron Financial Times: Țările europene caută aparate de ventilare artificială, pe măsură ce cazurile de virus se înmulțesc ? Handelsblatt: Corona paralizează Europa. Restrângerea vieții     citeste tot articolul

UPDATE Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor – 139 UPDATE 17:10 Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus ajunge la 139, după ce alte 8 persoane au fost confirmate cu virusul Covid-19. Dintre cei 139 de cetățeni care au contactat virusul,     citeste tot articolul

FED reduce dobânda de referință la zero Federal Reserve, banca centrală americană, reduce dobânda de referință la zero și lansează un program de relaxare cantitativă în valoare de 700 miliarde dolari, pentru a combate efectele     citeste tot articolul

Ludovic Orban: Epidemiologii vorbesc de un risc de infectare cu coronavirus între 40% și 70%, în doi ani/ Avem un plan în trei etape de tratare a pacienților Guvernul analizează toate scenariile posibile și încearcă să fie pregătit pentru orice situație, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, întrebat în ce măsură este pregătită     citeste tot articolul

Coronavirus. Ministerul de Externe face apel la turiștii români să se întoarcă rapid în țară, în contextul pandemiei de Covid-19 Ministerul Afacerilor Externe recomandă tuturor cetățenilor români care se află ca turiști în străinătate să-și scurteze șederea și să revină în țară în cel mai scurt timp,     citeste tot articolul

Coronavirus în lume: OMS raportează aproape 11 000 de noi cazuri, cel mai mare număr într-o singură zi de la declanșarea epidemiei/ Italia a înregistrat un nou record al deceselor în 24 de ore: 368 / Bilanțul deceselor a depășit pragul de 6.000 pe glob, iar în Europa 2.000 / Crește numărul țărilor care declară stare de urgență Numărul deceselor la nivelul lumii a depășit, duminică, pragul de 6.000, în timp ce Spania a înregistrat doar în 24 de ore 2.000 de cazuri noi de coronavirus și 100 de morți. Numai     citeste tot articolul

Monica Anisie, ministrul Educației: Școlile rămân închise până după Paște, cât e anunțată starea de urgență Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat pentru HotNews.ro că școlile vor rămâne închise și în perioada în care este decretată stare de urgență de către președintele     citeste tot articolul

Subiectele zilei: Bărbat întors de la Milano, intubat la Balș și decedat ieri la Colentina cu insuficiență respiratorie acută a fost pozitiv la ”coronavirus comunitar” și nu la COVID-19; Coronavirus: Viață fără contacte sociale?; Cum s-a transformat Ilfovul din “plămânul” Bucureștiului în groapa de gunoi a Capitalei Libertatea: Bărbat întors de la Milano, intubat la Balș și decedat ieri la Colentina cu insuficiență respiratorie acută a fost pozitiv la ”coronavirus comunitar” și nu la COVID-19 ?     citeste tot articolul

Business report: Câți bani primesc părinții care au dreptul să stea acasă cu copiii în criza coronavirus; Planul băncilor pentru explozia Covid-19; Cel mai bun serviciu românesc la export se luptă cu legislația UE pentru a rămâne competitiv în UE Libertatea: Câți bani primesc părinții care au dreptul să stea acasă cu copiii în criza coronavirus ? Economica.net: Planul băncilor pentru explozia Covid-19 ? Curs de Guvernare: Cel mai     citeste tot articolul

VIDEO Câțiva cetățeni din Cluj au ieșit la balcoane să aplaude eforturile medicilor în lupta cu COVID-19 Câțiva cetățeni din Cluj au urmat exemplul italienilor și spaniolilor, ieșind duminică seara la balcoane și ferestre, pentru a aplauda medicii, asistenții și întregul personal medical care     citeste tot articolul

Câți oameni vor fi infectați cu coronavirus în Europa- estimări oficiale Guvernele europene au dat informații diferite legate de numărul potențial al oamenilor care vor fi afectați de pandemia de coronavirus, relatează BBC News. Duminică, ministrul francez al Educației,     citeste tot articolul

În atenția autorităților. Consultanții fiscali au realizat o listă de 31 propuneri de măsuri privind efectele coronavirusului în economie Camera Consultanților Fiscali (CCF) a realizat o listă de 31 propuneri-măsuri pentru autorități, din cauza coronavirusului, pornind de la premisa că statul este singura entitate care va avea acces la     citeste tot articolul

Decizie fără precedent în epoca modernă: Vaticanul anunță că slujbele de Paști se vor ține fără public din cauza pandemiei de coronavirus -UPDATE Toate slujbele religioase oficiate de Papa Francisc de Paști, în aprilie, se vor ține în absența credincioșilor, ca urmare a pandemiei de coronavirus, a anunțat duminică Vaticanul, o     citeste tot articolul

Denise Rifai pleacă de la Realitatea Plus. Aceasta motiveză o ”incompatibilitate evidentă” între ea și ”noua linie editorială” Jurnalista Denise Rifai, moderatoarea emisiunii Legile Puterii, a anunțat, duminică seară, pe pagina sa de Facebook că demisionează de la Realitatea Plus. ”Motivul este unul cât de poate     citeste tot articolul

Israel: Rivalul lui Netanyahu, însărcinat să formeze luni un guvern Rivalul principal al premierului Benjamin Netanyahu, Benny Gantz va fi însărcinat luni să formeze un guvern, după ce a primit sprijinul majorității deputaților, a anunțat duminică președinția,     citeste tot articolul

Costul familiilor regale pentru plătitorii de taxe europeni Familiile regale nu mai sunt atât de comune ca în trecut în Europa, dar acolo unde există acestea îi costă sume importante pe plătitorii de taxe și impozite.     citeste tot articolul

Cazul elevului cu nota 8 la purtare din cauza părului mare: Directorul de la liceul din Târnăveni insistă ca părinții să meargă în instanță/ Un alt elev: Băieților din clasa a XII-a le-a interzis să aibă barbă în poza de absolvire Directorul de la Liceul Teoretic ”Andrei Bârseanu” Târnăveni insistă într-un drept la replică pentru HotNews.ro că elevul căruia i s-a scăzut nota la purtare din cauza     citeste tot articolul

Cluburile din Cartierul Roșu din Amsterdam se închid, cozi la marijuana Cluburile din Cartierul Roșu din Amsterdam vor fi închise iar în fața magazinelor cu marijuana s-au format cozi, duminică, întrucât Olanda a impus restricții stricte pentru a     citeste tot articolul

Jocul Minecraft, folosit pentru a furniza știri în țările care cenzurează internetul Organizația Reporteri Fără Frontiere folosește popularul joc Minecraft pentru a furniza știri și alte informații interzise cetățenilor din statele în care internetul este cenzurat, potrivit     citeste tot articolul

Premierul Japoniei: Jocurile Olimpice se vor desfășura conform calendarului Shinzo Abe, primul-ministru al Japoniei, a anunțat că Jocurile Olimpice de la Tokyo din vara acestui an se vor desfășura conform calendarului deja stabilit, în ciuda amenințării coronavirusului.     citeste tot articolul

Bancul zilei: Jurnal de pandemie Jurnal de pandemie. Ziua 3:     citeste tot articolul

Caru`cu vedete: Matteo a pierdut 100.000 de euro din cauza epidemiei de Coronavirus; Ce face actrița Maia Morgenstern în timpul epidemiei de coronavirus; Ce s-a întâmplat cu Alex Bodi la Poliție, după ce l-a denunțat Bianca Drăgușanu Libertatea: Matteo a pierdut 100.000 de euro din cauza epidemiei de Coronavirus ? Cancan.ro: Ce face actrița Maia Morgenstern în timpul epidemiei de coronavirus ? Wowbiz.ro: Ce s-a     citeste tot articolul

Faze tari: De ce au câinii nasul rece?; Coronavirus în Spania. Poliția recurge la drone pentru a-i avertiza pe locuitori să rămână în case Descoperă.ro De ce au câinii nasul rece?? Incredibilia.ro: Omul care s-a expediat prin poștă din Anglia în Australia ? Adevărul.ro: Coronavirus în Spania. Poliția recurge la drone     citeste tot articolul

Utile: Un studiu leagă carantina de mutațiile coronavirusului; Recunoaște semnele diabetului la copil Descoperă.ro: Un studiu leagă carantina de mutațiile coronavirusului ? Click.ro: Recunoaște semnele diabetului la copil ? Doctorul Zilei: Cătina cu miere, recomandată și de medici     citeste tot articolul

Ai primit acest mesaj deoarece esti abonat la serviciile HotNews.ro. Informatiile privind datele cu caracter personal.

 

https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726458-ludovic-orban-vorbeste-risc-infectare-coronavirus-intre-40-70-intr-perioada-doi-ani-avem-plan-trei-etape-tratare-pacientilor.htm?cfnl=

Toni Berbece: De ce îngăduie Dumnezeu o molimă

ON MARCH 15, 2020 BY GEORGEIN EVENIMENT

Toni Berbece: De ce îngăduie Dumnezeu o molimă

15 Martie 2020 – Ziua Națională de rugăciune în SUA

 Doina Bejenaru  14-03-2020 21:12:16

Președintele Donald Trump a declarat ziua de duminică, 15 martie 2020, Zi Națională de Rugăciune în Statele Unite.

„Am onoarea să declar ziua de duminică, 15 Martie, ca Zi Națională de rugăciune. Suntem o țară care de-a lungul istoriei a privit înspre Dumnezeu pentru protecție și putere în vremuri ca acestea… Oriunde v-ați afla, vă încurajez să alegeți rugăciunea ca un act de credință. Împreună putem reuși!”

Acest anunț vine după ce administrația Trump a declarat oficial Starea de Urgență în Statele Unite, pentru a întări lupta de prevenire a răspândirii coronavirusului.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat vineri urgenţă naţională în contextul epidemiei de coronavirus, transmite DPA.

„Pentru a oferi putere deplină guvernului federal, declar oficial urgenţă naţională”, a declarat Trump, vorbind de la Casa Albă.

Măsura va permite guvernului federal să folosească fondurile alocate în caz de catastrofe – 50 de miliarde de dolari pentru finanţarea răspunsului la coronavirus.

Trump a cerut spitalelor să-şi activeze planurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi fiecărui stat să înfiinţeze centre pentru operaţiuni de urgenţă.

Liderul american a anunţat, totodată, o creştere puternică a capacităţii de testare pentru coronavirus.

„Anunţăm un nou parteneriat cu sectorul privat pentru a creşte şi a accelera semnificativ capacitatea noastră de testare a coronavirusului”, a anunţat preşedintele american, în timp ce guvernul său a fost criticat pentru încetinirea cu care testele de depistare au fost puse la dispoziţia publicului în ţară, conform AFP.

Trump a cerut Ministerului Energiei să cumpere petrol pentru rezerva strategică, mai scrie Reuters.

Sursa: TRIBUNA.US

https://www.stiricrestine.ro/2020/03/14/15-martie-2020-ziua-nationala-de-rugaciune/?

Samy Tuțac: Jurnalul unei Duminici neobișnuite…

 Doina Bejenaru  15-03-2020 07:32:07

M-am trezit devreme, ca întotdeauna. Mi-am făcut cafeaua, mi-am luat Scriptura și m-am așezat în fotoliul meu preferat. Am citit Psalmul 91, așa ca și când nu l-am mai citit niciodată. Ce Dumnezeu mare avem! Ce bine e să stai „sub ocrotirea Celui Prea Înalt” și să te odihnești la „umbra Celui Atotputernic”. Ce bine e să-L poți numi „Dumnezeul meu în care mă încred”. Vă încurajez să începeți această Duminică neobișnuită cu Psalmul 91.

Apoi, în timp ce un guguștiuc conducea închinarea prin cântare la geamul meu, m-am rugat pentru familia mea, pentru Biserica Providența, pentru bisericile din România, pentru autorități și pentru cei care lucrează în spitale, în vămi sau în poliție. Am continuat citirea din Scriptură cu 1 Petru capitolul întâi, un cuvânt adresat aleșilor lui Dumnezeu care trăiesc „împrăștiați” peste tot. Așa cum suntem noi azi și poate vom fi o vreme de aici înainte.

Am pregătit, pentru membrii Bisericii Providența, o schiță în două părți a ideilor principale expuse de Petru în acest capitol, una pentru „închinarea de dimineață” și una pentru „închinarea de seară”. Mă pregătesc să merg la Biserica „Radio Vocea Evangheliei”, de la ora 11.00, să abordăm tema „Ce ne învață Biblia despre Covid-19”. Mai târziu voi posta esența acestui mesaj. Cred că ne puteți vedea live pe pagina de facebook a RVE Timișoara.

E prima Duminică altfel de când mă știu. Deși pentru mine unele lucruri sunt la fel, totuși unele sunt neobișnuite. Dumnezeu, însă, e același, El nu se schimbă. Mă uit pe geamul de la terasă și văd micuțul nostru cais plin de flori, semn că Primăvara și-a intrat în drepturi. M-am rugat și continui să mă rog ca timpul acesta de restricții, impus de virusul Corona, să fie începutul unei Primăveri spirituale cum România nu a mai cunoscut.

Să aveți o Duminică prin har și să vă bucurați de familiile care Domnul vi le-a dat! Și nu uitați: O lume speriată are nevoie de o Biserică neînfricată.

Fiți binecuvântați!

Samy Tuțac,

Pastorul Bisericii Providența Timișoara

https://www.stiricrestine.ro/2020/03/15/samy-tutac-jurnalul-unei-duminici-neobisnuite/?utm_

Timotei Stoica: De la ignoranță, până la isterie. Ce trebuie să facă crestinii?

 Doina Bejenaru  15-03-2020 08:46:53

La început a fost văzută ca o simplă boală, însă s-a răspândit tot mai mult și mai alert.

Lucrul acesta a dat naștere la două reacții:

1. Isterie. Am văzut cu siguranță cu toții imagini cu oameni atât de speriați, că au luat cu asalt magazinele, supermarketurile și farmaciile, fiind în căutare de provizii, măști medicinale și dezinfectante.

2. Ignoranță. La polul celălalt sunt cei care au fost și încă sunt foarte ignoranți cu privire la această problemă. Ba mai mult, preferă să facă haz pe această temă. Cred că nu sunt singurul care a văzut o mulțime de meme-uri legate de isteria creată de acest virus.

Nu știu care a fost sau este reacția ta când vezi că virusul se răspândește tot mai mult, sunt impuse tot mai multe restricții și interdicții și că se aude că tot mai mulți oameni sunt atinși de el.

Știu însă care ar trebui să fie reacția ta în calitate de creștin. Da, cred că trebuie accentuat faptul că trebuie să se vadă în astfel de vremuri (da)că suntem creștini. Însă care trebuie să fie reacția noastră?

Vreau să redau cuvintele Mântuitorului din Matei 24:6-14:

„6 Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.
7 Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciume.
8 Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.
9 Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu.
10 Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii.
11 Se vor scula mulţi proroci mincinoşi şi vor înşela pe mulţi.
12 Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.
13 Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.
14 Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.”

În contextul dezastrelor la nivel mondial despre care Mântuitorul vorbește aici, amintește și de ciume. Da, știu, Coronavirus nu poate fi considerat ca fiind o ciumă, însă e un virus care se răspândește rapid.

Așadar, în contextul în care pădurile ard (Australia), cutremure sunt peste tot, națiunile sunt în mari tensiuni, creștinii sunt persecutați în țările musulmane, păcatul este legiferat și promovat cu îndârjire, frații/credincioșii par să fie lipsiți tot mai mult de dragostea frățească, virusul se răspândește și face tot mai multe victime, Mântuitorul afirmă ca pe o certitudine ce o să se întâmple: „Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor.”

Care trebuie să fie reacția mea? Să pun mâna pe Cuvântul lui Dumnezeu, să-l citesc mai mult, să meditez mai mult asupra lui și să-l fac mai mult de cunoscut oamenilor din jurul meu.

N-o spun eu, ci o spune Mântuitorul!

„Ferice de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape!” (Apocalipsa 1:3)

Timotei Stoica

https://www.stiricrestine.ro/2020/03/15/timotei-stoica-de-la-ignoranta-pana-la-isterie-ce-trebuie-sa-faca-crestinii/?

Naţiunile Unite vor ca religiile să se închine ideologiei ONU

 Anunțuri, Externe, La ordinea zilei, Politic

 Poteraș Ionuț  15-03-2020 12:37:19

Un „expert special în libertatea religiei” al Națiunilor Unite spune că a sosit timpul ca principalele religii ale lumii să se supună autorității ONU și organismelor sale pentru drepturile omului, chiar dacă criticii spun că aceste organisme au o viziune marginală de stânga.

Este vorba despre cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt de spus cu privire la chestiuni de drept și politică, iar expertul ONU spune că ideologia ONU ar trebui să primeze în fața concepţiilor principalelor religii.

Centrul pentru Familie și Drepturile Omului (C-Fam) a făcut cunoscut faptul că Ahmed Shaheed, care este raportorul special al ONU pentru libertate religioasă şi de credință, a scris în raportul său anual despre modul în care religia și egalitatea de gen sunt în conflict.

„Refuz cu fermitate orice afirmație potrivit căreia credințele religioase pot fi invocate ca o ’ justificare legitimă’ pentru violență sau discriminare împotriva femeilor, fetelor sau persoanelor LGBT+”, a spus Shaheed. Pentru a clarifica, creștinismul nu cheamă pe nimeni la acţiuni de violență sau discriminare, chiar dacă unii adversari ai credinței creștine au încercat să o caracterizeze în acest fel.

Apoi, Shaheed încearcă să răstoarne „libertatea religiei” spunând că „dreptul la libertatea religiei protejează indivizii și nu religiile ca atare”.

El susține apoi că legile bazate pe moralitatea tradițională, care au adesea un fundament religios, ar trebui abrogate dacă sunt în conflict cu opiniile savanților în drepturile omului și a experților ONU.

„Statele au obligația să garanteze tuturor, inclusiv femeilor, fetelor și persoanelor LGBT+, drepturi egale la libertatea religiei sau a credinței,inclusiv prin crearea unui mediu care să permită manifestarea înțelegerea de sine pluralistă și progresivă.”

Pentru a atinge acest scop, legile care incriminează comportamentele sexuale deviante și avortul ar trebui anulate.

Shaheed arată clar că știe că învățăturile religioase despre sfințenia vieții și moralitatea sexuală au influențat crearea de legi în unele țări care restricționează avortul și comportamentul homosexual. Și C-Fam relatează că, deși nu solicită în mod direct creștinismului sau altor religii să-şi schimbe doctrinele, el citează activitatea savanților care au lucrat pentru promovarea reinterpretărilor „progresive” ale credințelor tradiţionale.

„Noțiunea de ’drepturi LGBT’, concept care a intrat de curând în limbajul savanților și care nu are un consens internațional, cu atât mai puțin o definiție formal acceptată, este tratată în raport ca fiind general acceptată. În schimb, tradițiile religioase, unele care datează de mii de ani, sunt tratate ca subordonate,” potrivit C-Fam.

Săptămâna trecută, a fost prezentată o declarație comună a grupurilor pro-viață și pro-familie, care îl acuză pe Shaheed că a ignorat drepturile copiilor nenăscuți și drepturile de conștiință ale profesioniștilor din domeniul sănătății care nu doresc să fie obligați să participe la avorturi, a raportat C-Fam.

Poziția de raportor special deținută de Shaheed este aceea a unui voluntar, iar în timp ce rapoartele sale nu sunt obligatorii, ele reflectă eforturile continue de a împinge ideologia de extremă de stânga în cadrul ONU.

Sursa: CBN News

https://www.stiricrestine.ro/2020/03/15/natiunile-unite-vor-ca-religiile-sa-se-inchine-ideologiei-onu/?

DOCUMENT Ce prevede decretul privind instituirea stării de urgență de R.M. HotNews.ro

Luni, 16 martie 2020, 15:29 Actualitate | Esenţial

Ludovic Orban și Klaus Iohannis

Foto: Presidency.ro

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul semnat de președintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Ce prevede acest decret:

Președintele României decretează:

Art. 1.- Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile.

Art. 2. – Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):

• a) libera circulație;
• b) dreptul la viață intimă, familială și privată;
• c) inviolabilitatea domiciliului;
• d) dreptul la învățătură;
• e) libertatea întrunirilor;
• f) dreptul de proprietate privată;
• g) dreptul la grevă;
• h) libertatea economică.

Art.3. – În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 4. – (1) În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară.
(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct. 8 din anexa nr.2 se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia.
(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit alin. (2) și (3) potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:
a) intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
b) frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
c) numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
d) capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
e) capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
f) măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
g) capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
h) apariția altor situații de urgență.

(5) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanțele militare sau prin ordinul prevăzut la alin.(3) revine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 5.- (1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

(2) Măsurile dispuse pentru prevenirea COVID-19 ca urmare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență sunt aplicabile și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6.- Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite prin prezentul decret și prin ordonanțele emise de ministrul afacerilor interne.

Art. 7.– Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

Art. 8.- Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării.

Art. 9.- Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituție.

ANEXA nr. 1

MĂSURI DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE DIRECTĂ

Capitolul I – Domeniul ordine publică

Art. 1 – Poliția Locală se subordonează operațional Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 2 – Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se subordonează operațional unităților teritoriale de poliție, care stabilesc activitățile de sprijin pe care acestea le execută.
Art. 3 – Serviciile voluntare de pompieri (situații de urgență) se subordonează operațional unităților teritoriale pentru situații de urgență, care stabilesc responsabilitățile și modul de acțiune al acestora.
Art. 4 – Serviciile publice de ambulanță se subordonează operațional inspectoratelor pentru situații de urgență.
Art. 5 – (1) Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone, transportul de efective, materiale și tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic, asistență medicală și alte misiuni în funcție de evoluția situației.
(2) Instituțiile din cadrul Sistemului național de ordine publică și securitate națională suplimentează, la nevoie, efectivele și tehnica pentru intervenție, prevăzute în planuri, în funcție de evoluția situației.
Art. 6 – Instituțiile din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
Art. 7 – Pentru ca efectivele instituțiilor din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională să fie mereu la dispoziție în scopul intervenției în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe perioada stării de urgență, se suspendă exercițiile, simulările, aplicațiile și orice alte activități care pot interfera cu măsurile luate de autoritățile competente destinate prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, cu excepția celor cu caracter militar desfășurate în poligoanele de instrucție.
Capitolul II – Domeniul economic

Art. 8 – Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19.
Art. 9 – Pentru combaterea răspândirii infecțiilor cu COVID-19, autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
Art. 10 – Autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
Art. 11 – Beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în prezentul decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii.
Art. 12 – Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.
Art. 13 – Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică.
Art. 14 – Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență.
Art. 15 – Pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

Capitolul III – Domeniul sănătății

Art. 16 – În structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială se poate angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de personal contractual necesare.
Art. 17 – Prelungirea aplicabilității actelor normative, cu valabilitate până la data de 31 martie 2020, privind acordarea serviciilor medicale și medicamentelor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, programe naționale de sănătate – preventive și curative, pe perioada stării de urgență, cu modificarea prevederilor, în caz de necesitate, după cum urmează:
a) serviciile medicale pentru tratarea cazurilor COVID-19 și complicațiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României și se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
b) serviciile medicale și medicamentele pot fi acordate și validate și fără semnarea cu cardul național de asigurări sociale de sănătate și fără termen de raportare în 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor;
c) decontarea pentru unitățile sanitare cu paturi aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, a sumelor contractate și decontate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau bugetul Ministerului Sănătății, indiferent de numărul de cazuri realizate sau după caz la nivelul activității efectiv realizate în condițiile în care acesta depășește nivelul contractat;
d) decontarea serviciilor medicale în unitățile sanitare din asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic la nivelul activității efectiv realizate, cu maximum 8 consultații/oră;
e) prescrierea de medicamente de către medicii de familie, inclusiv a medicamentelor restricționate din Lista de medicamente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru pacienții cronici.
Art. 18 – În cazul achiziției de medicamente de către unitățile sanitare pentru tratarea pacienților cu COVID-19, prețurile medicamentelor pot depăși prețurile maximale aprobate de Ministerul Sănătății.
Art. 19 – Pe perioada stării de urgență, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pot fi suspendați din funcțiile de conducere conducătorii unităților sanitare, direcțiilor de sănătate publică, caselor de asigurări de sănătate, serviciilor de ambulanță, precum și autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste funcții să fie funcționari publici.
Art. 20 – Pe perioada stării de urgență se pot realiza transferuri între bugetele Ministerului Sănătății și Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (în ambele sensuri) precum și între diferitele linii de buget ale Ministerului Sănătății sau Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în funcție de necesități.
Art. 21 – Influențele financiare determinate de creșterile salariale pentru personalul medical și nemedical din unitățile sanitare publice și cele care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – Titlul VI – Transferuri între unități ale administrației publice.
Art. 22 – Valoarea procentului aferent contribuției clawback pentru trimestrul I al anului 2020 se plafonează la valoarea trimestrului IV al anului 2019.
Art. 23 – Pentru serviciile medicale, medicamente, investigații paraclinice acordate în perioada stării de urgență, sumele angajate nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul I al anului 2020.
Art. 24 – Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar.
Art. 25 – Pe perioada stării de urgență, modificările de structură din cadrul unităților sanitare se vor aviza de către direcțiile de sănătate publică locale în funcție de necesitați.
Art. 26 – Pe perioada stării de urgență, prin ordin al ministrului sănătății se pot introduce noi programe de sănătate și servicii medicale destinate prevenirii și combaterii COVID-19.
Art. 27 – Se autorizează prescripțiile de tratamente „off – label” în cazul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, după ce aceste tratamente sunt avizate de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unității sanitare respective.
Art. 28 – (1) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de către direcțiile de sănătate publică de materiale necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătății, urmând ca achiziția să se realizeze de către direcțiile de sănătate publică prin procedură de achiziție directă.
(2) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de către unitățile sanitare de materiale și medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătății, urmând ca achiziția să se realizeze de către unitățile sanitare prin procedură de achiziție directă.
(3) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziții directe pentru unitățile sanitare proprii atât din bugetele ministerelor de resort cât si din cele ale unităților sanitare.
Art. 29 – (1) Prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.
(2) Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autoritățile administrației publice locale.
(3) Cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, și bugetele locale.

Capitolul IV – Domeniul muncii și protecției sociale

Art. 30 – Guvernul poate sprijini angajatorii și angajații afectați de efectele crizei COVID-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare.
Art. 31 – Prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale se stabilesc măsuri de protecție socială pentru angajați și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parțial prin decizii ale autorităților publice, pe perioada stării de urgență.
Art. 32 – (1) Pe perioada stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei și al ministrului transporturilor, după caz.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
Art. 33 – Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.
Art. 34 – Pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepția controalelor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Art. 35 – Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență.
Art. 36 – Pe perioada stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.
Art. 37 – Prin excepție de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție, în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.
Art. 38 – Cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.
Art. 39 – Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.
Art. 40 – Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Capitolul V – Domeniul justiție

Art. 41 – Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2532 pct. 9 teza a II – a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.
Art. 42 – (1) Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.
(2) Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.
(3) În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
(4) Amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul instituirii prezentei stări de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
(5) Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.
(6) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1) se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.
(7) Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.
(8) După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor prevăzute la alin. (6) se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.
Art. 43 – (1) Activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se desfășoară numai cu privire la:
a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
b) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;
c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.
(2) Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor de la alin.(1) lit. c) apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor;
(3) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură;
(4) Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte;
(5) Termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele judecate potrivit prezentului decret.
(6) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate .
(7) Se suspendă de drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale.
(8) Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă.
Art. 44 – Pe durata stării de urgență, prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare.
Art. 45 – (1) Pe durata stării de urgență, activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în registrul comerțului și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.
(2) Copiile de pe înregistrările efectuate și de pe actele prezentate de solicitanți, informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică.
(3) Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice.
Art. 46 – În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.
Art. 47 – (1) În executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.
(2) Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.
(3) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.
(4) Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.
(5) În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.
(6) Pe perioada stării de urgență, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

Capitolul VI- Domeniul afaceri externe

Art. 48 – Pe perioada stării de urgență, Ministerul Afacerilor Externe îndeplinește următoarele atribuții:
a) va menține funcțiile și atribuțiile sale conform HG nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea MAE, cu modificările și completările ulterioare și va asigura, prin misiunile diplomatice ale României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata menținerii stării de urgență în România, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de domeniul vizat de reuniune;
b) va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României;
c) va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și cu reprezentanțele/birourile organizațiilor internaționale din România, sens în care autoritățile competente vor furniza toate informațiile necesare;
d) va asigura respectarea normelor dreptului internațional relevante în contextul aplicării dispozițiilor prezentului decret în situația în care membrii misiunilor diplomatice/oficiilor consulare/ reprezentanțelor/ birourilor organizațiilor internaționale vor fi testați pozitiv cu COVID-19;
e) va menține comunicarea cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate pentru transmiterea oricăror instrucțiuni și informări necesare în contextul aplicării prezentului decret, sens în care autoritățile competente vor furniza MAE informațiile necesare;
f) va dispune măsurile necesare în condițiile în care membrii misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României vor intra în auto-izolare sau carantină conform legii din statele de reședință în cazul testării pozitive cu COVID-19 a unuia sau a unor membrii ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României (inclusiv membrii de familie), inclusiv din perspectiva asigurării continuității drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).

Capitolul VII – Alte măsuri

Art. 49 – Pe durata stării de urgență, cursurile din toate unitățile și instituțiile de învățământ se suspendă.
Art. 50 – Pe durata stării de urgență, autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsuri pentru organizarea activității astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.
Art. 51 – (1) Autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii.
(3) Organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor prevăzute la alin.(1).
Art. 52 – (1) La propunerea ministerelor și autorităților publice locale, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, analizează și face propuneri de folosire a unor resurse materiale și umane în vederea sprijinirii populației afectate, precum și satisfacerii cererilor de produse și servicii destinate nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, inclusiv prin scoaterea, în condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.
(2) În aplicarea alin. (1), autoritățile împuternicite de lege pregătesc și efectuează rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în scopul rezolvării problemelor materiale de orice natură și asigurarea forței de muncă.

Art. 53 – În perioada stării de urgență, drepturile prevăzute la art. 35 alin. (2) – (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se acordă fără a se ține cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol și fără a ține cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al aceluiași articol.
Art. 54 – (1) Instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii privați contribuie la campania de informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național.
(2) În situația propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile și autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect și obiectiv populația în acest context.
(3) Furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire.
(4) În situația în care eliminarea la sursă a conținutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să blocheze, imediat, accesul la respectivul conținut și să informeze utilizatorii.
(5) La decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire și este transmis într-o rețea de comunicații electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației naționale.
Art. 55 – În perioada stării de urgență pot fi depășite normele de dotare și consum prevăzute de reglementările în vigoare, dacă această depășire se datorează efectelor evoluției COVID-19 și măsurilor de protecție și prevenire.
Art. 56 – Pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează.
Art. 57 – Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.
\u000CANEXA nr. 2

MĂSURILE DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE GRADUALĂ

1. Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
3. Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
4. Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;
5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
6. Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;
7. Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
8. Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente:
i. urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
ii. urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați);
iii. pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.

DOCUMENT Ce prevede decretul privind instituirea stării de urgență de R.M.     HotNews.ro Luni, 16 martie 2020, 15:29

Vasile Filat | Lecție Biblică – OPT sfaturi biblice pentru creștinii din România și Republica Moldova în COVID-19 (Video)

Coronavirus sau COVID-19 pătrunde rapind în țările lumii, în ciuda tuturor măsurilor luate de Organizația Mondială a Sănătății, de guverne, de companiile aeriene, etc. În acest video vin cu 8 sfaturi biblice pentru creștinii din România și Republica Moldova despre ce trebuie să facă în situația creată de această epidemie.

Urmăriți cu atenție video și descărcați această lecție biblică pentru a sădi adânc în inima dvs adevărurile care ne pot ține tari în orice furtună. În video aflați punctele principale ale lecției și istoria Ciumei Negre din 1300 care a pornit tot din China și cel mai fierbinte punct a fost tot Italia. Au trecut 700 de ani de atunci, iar istoria se repetă. Haideți să învățăm cum să trăim Biblic aceste vremuri!

Lecție Coronavirus by Vasile Filat on Scribd

https://ro.scribd.com/document/451546232/Lect-ie-Coronavirus#download&from_embed

Vasile Filat
Pastorul Bisericii „Buna Vestire” din Chișinău

https://www.stiricrestine.ro/2020/03/15/vasile-filat-lectie-biblica-opt-sfaturi-biblice-pentru-crestinii-din-romania-si-republica-moldova-in-covid-19-video/?