SEPTAUGINTA 

download - Copie - Copie

Septuaginta este traducerea Pentateuhului şi a celorlalte cărţi ale Vechiului Testament din ebraică în greacă. Ulterior, denumirea s-a extins asupra tuturor cărţilor Vechiului Testament.

Legenda, transmisă nouă de Scrisoarea lui Aristeas şi de Philon din Alexandria spune că traducerea respectivă a fost opera comună a şaptezeci (sau, după o altă variantă, a şaptezeci şi doi) de înţelepţi evrei, aleşi câte şase din fiecare trib şi că ea s-a realizat la Alexandria, în secolul al III-lea î.Hr., sub domnia lui Ptolemeu al II-lea (285-247).

Scopul traducerii nu se cunoaşte cu precizie (probabil pentru a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora).

Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuşi s-ar afla la originea iniţiativei, din dorinţa de a cunoaşte codul de legi al unei comunităţi importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.

Până la începutul erei creştine, evreii folosesc Septuaginta fără urmă de suspiciune. Respingerea ei categorică se manifestă o dată cu apariţia creştinismului. Conform anumitor teorii nedovedite, în secolul I d.Hr., rabinii ar stabilit canonul Bibliei ebraice, sensibil diferit de versiunea oferită de Septuaginta (celebrul „conciliu” de la Iamnia). Conform acestor teorii, în anul 85, iudaismul oficial i-ar fi „excomunicat” pe creştini, lucru considerat de istorici drept simplă ipoteză nedovedită şi nu fapt istoric.[1] Duşmănia dintre cele două religii— iudaică şi creştină — are drept consecinţă înmulţirea traducerilor cât mai aproape de originalul iudaic, ca replici intenţionate la versiunea Septuagintei.

Traduceri în limba română

Între anii 16611668, spătarul Nicolae Milescu efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta apărută la Frankfurt în 1597. Sub patronajul lui Şerban Cantacuzino, în 1688, apare Biblia de la Bucureşti, cunoscută şi sub numele de Biblia lui Ştefan, prima traducere şi publicare integrală în limba română a Sf. Scripturi, fiind valorificată, în principal, versiunea lui Nicolae Milescu, revăzută de „oamenii locului”. Cea de-a doua traducere apare în 1795 la Blaj, cu sprijinul episcopului greco-catolic Ioan BobBiblia de la Blajeste opera lui Samuil Micu, care apelează, parţial, la textul ediţiei din 1688, realizând totodată o nouă traducere după SeptuagintaBiblia lui Samuil Micu va fi reeditată în 1819, la Sankt Petersburg, apoi la Buzău, în 18541856, precum şi de Mitropolitul Andrei Şaguna, între anii 18561858, la Sibiu. În 1914 apare Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi şi a celei Nouă, ediţie a Sfântului Sinod, o prelucrare revizuită a textului din 1795. Mai recent, în 2001, Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, publică Biblia sau Sfânta Scriptură, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiunea fiind tradusă şi „diortosită” după Septuaginta (ediţia A. Rahlfs), colaţionată cu traducerile româneşti anterioare. În anul 2004 este iniţiată, sub patronajul Colegiului Noua Europă., la Editura Polirom din Iaşi, o nouă traducere a Septuagintei, pe baza ediţiei lui A. Rahlfs, confruntată cu ediţia de la Göttingen, fructificându-se şi aparatul critic din Bible d’Alexandrie, publicată de Editura Cerf. Coordonatorul traducerii este Cristian Bădiliţă, în colaborare cu Francisca BăltăceanuMonica Broşteanu , Dan Sluşanschi, Ioan-Florin Florescu ş.a.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.