Ecumenism- O realitate sau speranta in contextul Evanghelicilor Romani Dr. Caius Obeada

download - Copie

In urma cu 20 de ani, internetul a dat oportunitatea unor mari discutii divergente pe o tema de asimilare si abandonare a unei identitati denominationale sub pretextul ca „ in ceruri nu v-om mai fi baptisti si penticostali, ci toti v-om fi una.” Facebook inca nu aparuse si nu toti puteau participa la astfel de discutii. Calculatoarele erau scumpe, legaturile de internet erau prin linie telefonica, iar internetul oferea grupuri de discutii. Acest amalgam interdenominational era restrans la grupuri cu predominanta Evanghelica, sugerand un refuz total de alianta sau legatura comunitara cu credinciosii Ortodocsi sau Catolici. In aceste timpuri, idea de unitate „ecumenica” erau restranse la grupurile Evanghelice in care Baptistii, Penticostalii, Adventistii si Crestini dupa Evangheliei ar putea coopera si uni intr-o fratietate de credinta.

In urma cu 10-12 ani, problema ecumenismului apare din nou sub o varianta alarmista, de o unitate mult mai larga, trecand granita Evanghelicilor. In aceasta perioada multi ajung sa procure calculatoare si sa aibe acces la o lume virtuala, cu o serie de librarii si materiale educative in domeniul teologic, istoric, apologetic. Tot in acesti ani se introduce idea ecumenismului asa cum este definit de biserica Catolica la al doilea conciliu Vatican (1962-65). Un lucru care a fost trecut cu vederea in cercurile Romane, este stirea unei treceri masive de 2000 de Evanghelici din America la Ortodoxism. Peter E. Gillquist, on credincios care a cunoscut nasterea din nou, care a studiat la Dallas Theological Seminary si Weaton College, intr-o singura zi ajunge sa influenteze 17 biserici Luterane sa treaca la Ortodoxism (1).

In acesta perioada Mihai Oara, un baptist roman din Biserica Baptista din New York, ginerele pastorului Aurel Popescu, si el trece la ortodoxism impreuna cu sotia sa. In aceiasi perioada, cumnatul pastorului Daniel Mercaldo, abandoneaza biserica Evanghelica din State Island, NY, Gatway Cathedral, si trece la ortodoxism, in zilele noastre fiind un profesor preot ortodox la Cluj. Aceasta trecere si mutare denominationala nu a fost captata de multi, asa cum nici trecerea la ortodoxism (in ani 1980) a baiatului lui Francis Schaeffer, unul din mari teologi Evanghelici conservatori Americani (2). Frank Schaffer dela un presbiterian calvinist, trece la ortodoxism, ajungand se repudieze Protestantismul Evanghelic.

In ultimile zila am ajuns din nou sa ne re-intoarcem la subiectul ecumenismului in imaginile intruniri interconfesionale numita „Octava de Rugaciune Ecunemica dela Lugoj, un eveniment anual incepand din anul 1997 (3). Imaginile circulate pe Facebook, cu toate criticile aduse, ajung sa deschida un subiect care este trecut cu vedere de ani de zile. Imaginile dela Lugoj vorbesc de o „traditie” depe meleagurile vestice ale tari, necunoscute de multi si mai greu de explicat sau acceptat de unii.

In acest articol doresc sa fac cateva observatii care ar putea aduce o intelegere generala la aspectul ecumenic in contextul Romanesc.

Istoria ecumenica

Am sa ma folosesc de Enciclopedia Britanica in explicarea catorva data istorice legate de inceputul ecumenic, a ideei de „unitate.” Termenul de ecumenic descris de dictionarul Merriam-Webster reda doua variante: 1) a) este legat de, sau reprezentand intreg corp de biserici, b) promovarea sau tendinta catre unitatea sau cooperarea crestina la nivel mondial. 2) la nivel mondial sau general influenta sau aplicarea (4). Cambridge Dictionary reda urmatoare definitie: incurajarea diferitelor biserici crestine sa se uneasca (5). Amandoua dictionare ne sugereaza descrierea unui termen de unitate crestina.

Dela inceputul bisericii primare au existat rupturi si dispute care nu au putut sustine o unitate de credinta a bisericii. In secolul doi Gnosticismul a sufocat biserica cu o serie de doctrine care au rupt legatura frateasca a bisericilor (6). Au urmat miscarile Montaniste, Novatiene, Donatisti, Nestorieni, care au rupt unitatea bisericile dealungul secolelor. La ani 1054, Crestinismul este martor ruperii bisericii din Constantinopol de Roma. Aici avem inceputul unei separari doctrinara, si organizationala, a Ortodoxismului si Catolicismului (7). In 1274 sa incercat o reconciliere intre vest si east, ca mai tarziu sa fie respinsa categorig de amandoua parti (8). In1438 si 1439 conciliu dela Ferrar- Florence incearca pentru a doua oara o unitate intre vest si est. Si aceasta reconciliere intre biserica Ortodoxa si Catolica este respinsa (9).

Pastrarea unitatii devine imposibila, o serie de concilii aducand un punct de reperiu si claritate doctrinara. Urmatoarea rupere a bisericii vestice ia loc in secolul 16-lea prin Reforma. Unii comentatori istorici descriu Reforma ca o reinoire evanghelica si ecumenica a Bisericii ca Trup a lui Cristos, o incurajare de intoarcere la valorile apostolice a bisericii (10). Si in aceasta perioada au existat vocii care au incercat un dialog pentru unitate. In 1541, Calvin, Bruce, si Melanchton se intalnesc cu cardinalul Catolic Gasparo intr-o incercare de reconciliere referitor la doctrina justificarii prin credinta, Cina Domnului si papalitate (11) care nu au avut succes. In 1559 o alta incercare de unitate a bisericilor este gasita intre dialogul Bisericii Luterane cu Biserica Ortodoxa la Constantinopol (12). Si aceasta tentativa ecumenica esuiaza, cand patriarhul Constantionopolului refuza sa mai continue sa sustina un dialog cu biserica Luterana.

In secolele 17 si 18 tentative ecumenice sunt purtate la un nivel individual prin vocile teologilor John Dury (un presbiterian din Scotia), Richard Baxter (un puritan presbiterian), Geroge Calixtus (un luteran), Nikolaus Ludwig si Graft von Zinzendorf (moravieni) si multe alte voci independente care au sugerat spiritul ecumenic (13). In lista celor care au incurajat ecumenismul in aceste secole ar trebui mentionati si metropolitanul Moscovei Philaret, si Cyrillus Lukaris patriarhul ortodox din Alexandria. Istoria a marcat si prezenta Ortodoxa spre un ecumenism, a unei unitati a bisericii.

In secolul 19, odata cu inceputul miscarii Evanghelice de misiune, mai multe tari dau un nou impulse la necesitatea de unitate a bisericii. In aceasta perioada se incepe o cooperarea de misiune intre misionari Protestanti din India, China, Africa, America Latina si America (14). Spiritul ecumenic Evanghelic este recunosc si descris de un preot Anglican in urmatoarele cuvinte:

„Marturisesc, desi sunt un cler a Bisericii, nu vad niciun rau sa particip la inchinare de lauda sau activitati sociale, cu vreuna dintre denuminatiile crestinilor. Aud ceea ce trece cu candoarea, ma alatur in ce aprob, si resping tot ceea ce apare contrar Scripturii, iar ordinea simpla dictează o ratiunea solida si bun simț. Sunt constient de faptul ca acest lucru nu se ridica la standardul complet al ortodoxiei. Dar daca o astfel de conduita ma constituie cu cler nepotrivit bisericii, nu ma simt nerabdator sa fiu socotit unul bun? (15)

Aceasta este perioada cand o serie de misiuni apar pe scena misionara internationala: British and Foreign Bible Society, Young Men’s Christian Association (YMCA; 1844) and the Young Women’s Christian Association (YWCA; 1855), The Evangelical Alliance si multe alte misiuni (16). Activitatile misionare la nivel international deschid porti de cooperare si unitate intre Evanghelici, un pas care apropie multe denominatii Evanghelice si Protestante spre necesitatea unei unitati de misiune.

Dupa conferinta Internationala de Misiune dela Edinburgh in 1910, Protestantii incep sa utilizez termenul de ecumenism in descrierea intrunirilor misionare, de evanghelizare, ca o forta de unitate in lucrare pentru prima data (17). Dupa 1910, o serie de conferinte ajung sa sugereze o unitate de credinta si ordine: International Missionary Council (1921), The conference at Lausanne (1927), The Stockholm Conference (1925), Oxford Conference of Life and Work (1937) (18). In 1948 World Council of Churches, prima organizatie ecumenica este fondata la Amsterdam. O organizatie ecumenica care si-a impartit activitatile in trei divizii: relatii intre biserici, studiu si promovarea ecumenismului, ajutor bisericesc pentru refugiati (19).

In 1961, papa John XXIII infiinteaza Secretariatul pentru Promotia Unitatii Crestine (20), iar Biserica Ortodoxa creaza Conferinta Pan-Ortodoxa (21). In aceasta perioada se incepe o conversatie ecumenica in incercarea de a se ajunge la un nomitor comun in ce priveste botezul, Cina Domnului, si misiunea. In 1964, catolicii organizeaza Second Vatican Council cu scopul unei restaurari a unitatii intre toti crestini cu intelegerea ca Isus Hristos a fondat o singura biserica (22). La acest conciliu se pun bazele principiilor Catolice in Ecumenism, a practicii, in re-stabilirea relatiei cu Bisericile Ortodoxe, si multe alte principii necesare unei claritati eclesiale Catolice in ce priveste Ecumenismul.

Nu am sa intru in diferentele ideologice Catolice-Ortodoxe-Protestante, insa este important de stiut ca exista o diferenta greu de reconciliat, fiecare denominatie ridicand niste ziduri doctrinare greu de trecut. In contextul Romanesc, se vorbeste prea putin de interesul Bisericii Ortoxe la o unitate de credinta cu Protestantii, sau cu Evanghelicii. Strategic, Biserica Ortodoxa se uita mai mult la o asimilare in randurile Ortodoxismului a bisericilor Evanghelice, in multe documente istorice cunoscute ca secte Crestine pe teritoriul Romanesc. Totusi majoritatea discursurilor Ecumenice sunt legate de ideea Catolicismului in baza la al doilea Conciliu Vatican.

Implicatiile ecumenismului pentru Evanghelici

Ca sa putem intelege ce impicatii ar avea Ecumensimul pentru Evanghelici ar trebui sa clarificam principiile Catolice revizuite de mai multe ori specific Ecumenismului legat de Biserica Catolica. In 1967, Pontificium Consilium Ad Chritianorum Unitatem Fovendam a lansat un document revizuit in 1970 sub titulul: DIRECTORY FOR THE APPLICATION OF PRINCIPLES AND NORMS ON ECUMENISM (23). Acest document merge in detaliu explicand principiile Ecumenismului in ajutorarea clerului Catolic in intelegerea si aplicarea principiilor ecumenice. Sunt cinci pasi pe care biserica Catolica pune in practica ecumenismul:

I. Cautarea unitatii crestine

Angajamentul ecumenic al Bisericii Catolice se bazeaza pe principiile doctrinare ale Sinodului Vatican II.

II. Organizare in Biserica Catolica in slujba unitatii crestine

Persoanele si structurile implicate in promovarea ecumenismului la toate nivelurile si normele care le directioneaza activitatea.

III. Formarea ecumenica in Biserica Catolica

Categorii de persoane care urmeaza sa fie formate, responsabili de formare; scopul si metodele de formare; aspectele sale doctrinare si practice.

IV. Impartasirea in viata si activitatea spirituala printre cei botezati

Comuniunea care exista cu alti crestini pe baza legaturii sacramentale a Botezului si a normelor de partajare la rugaciune si alte activitati spirituale, inclusiv in cazuri particulare impartasirea sacramentala.

V. Cooperare ecumenica, dialog și martor comun

Principii, forme si norme diferite de cooperare intre crestini in vederea dialogului si a martorului comun in lume (24).

Daca se citeste cu atentie acest document, ajungi sa intelegi restrictiile unei uniuni in acordonta cu principiile stabilite de al doilea conciliu a Vaticanului. Unul din primi pasi si principii in stabilirea unitatii ecumenice, este recunoasterea ca capul episcopilor bisericesti este capul episcopiei din Roma, succesorul sfantului Petru. Unitatea ecumenica in ochii Vaticanului se poate realiza doar in jurul sfintei, Catolice (universala) si apostolica Biserica a lui Cristos. Documentul nu ascunde si nu duce in eroare asteptarea unei unitati sub succesorul lui Petru, cardinalul Romei, papa dela Roma.

Un alt punct important in unitatea Catolica cu restul Bisericilor este recunoasterea botezului. In mod clar Vaticanul sugereaza ca nu este nevoie sa se puna sub cercetare practica botezului din Bisericile Ortodoxe, insa nu aleasi lucru este spus si de restul denominatiile. Documentul sustine ca inainte de a considera validitatea botezului in alte denominatii, trebuie considerat daca sa ajuns la o intelegere a actului botezului. In aceste instante, documentul sustine ca trebuie investigat daca botezul a fost facut conform intelegeri intre Biserica Catolica si denominatia de unde provine botezatul. Pana la ora actuala in lista botezurile aprobate de Catolici, include si pe Baptisti, punand sub semnul intrebari pe cei botezati in bisericile Menonite, Penticostale, sau Adventiste (25).

Rugaciunea in comun este incurajata in spiritul ecumenic, sugerand o oportunitate de a merge impreuna in fata lui Dumnezeu. In ce priveste liturghia organizata cu alte denominatii, Biserica Catolica sugereaza ca Catolici sa fie implicati numai in citirea Psalmilor, in cantarea imnurilor, si daca sunt invitati sa dea o lectie sau o predica. Biserica Catolica poate fi implicata intr-o liturghie non-sacrementala, explica documentul Vaticanului. In ce priveste liturgia si sacramentele, numai un botezat care se uneste in duhul cu restul comunitati, in sangele si trupul lui Cristos poate sa participe.

Dialogul intre Catolici si restul denominatiilor poate fi facut numai in baza principiilor doctrinarea Catolice asa cum sunt gasite in documentul Unitatis Redintegratio. Nicholas Jesson explica pe scurt care sunt cele 4 principii de baza a Ecumenismului vazut de Catolici (26):

1. Este o singura biserica asa cum este o singura credinta, un singur Domn si un singur botez. Unitatea biserici nu este o legatura spirituala intre diferite grupuri ci o expresie vizibila a uitatii a unui Dumnezeu Triunic.

2. Unitatea biserici nu este lucrarea noastra, ci a lui Cristos. „Sarcina ecumenica a bisericii nu este aceea de a construi unitatea dupa propria noastra imagine, ci de a descoperi modalitatile prin care Hristos se manifesta sau intruchipeaza unitatea bisericii.”

3. Unitatea Crestina necesita convertire. „Prin urmare, ecumenismul nu poate fi un apendice, o sarcina adaugata pentru o misiune deja ocupata ca crestini. O viziune ecumenica trebuie sa infuzeze toate aspectele vietii si misiunii crestine.”

4. Rugaciunea este inima miscarii ecumenice. „Pentru a ne uni intre noi, trebuie sa ne iubim. Pentru a ne iubi, trebuie sa ne cunoastem. Pentru a ne cunoaste, trebuie sa mergem sa ne intalnim. ”

La prima vedere se pare ca Ecumenismul este intr-un spirit a unei unitati pe principii Biblice, pana ajungi sa vezi conditiile Bisericii Catolice. Vaticanul recunoaste multe din riturile de liturgia a Ortodoxismului, insa nu acelasi lucru se poate spune si din partea Ortodocsilor. Thomas Reese intr-un articol scris in 2017 explica ca multi din cercurile ecumenice presupun ca a unitate intre Catolici si Ortodocsi este mult mai aproapiata decat cu Protestantii; realitatea spune altfel (27). Episcopii Biserici Ortodoxe sunt opusi unei subordonari episcopului Romei intr-un mod categoric.

In 2004, episcopul Brian Farrell, secretarul conciliului papal in promovarea unitatii crestine intr-un raport trimis la Vatican scoate in evidenta urmatoarele probleme de rezistenta in unificarea bisericilor (28):

– problema recunoasterii reciproce a botezului si a botezarii Catolicilor de către unele Biserici si comunitati, fie ca fapt, fie ca politica; in acest sens, o prezentare a liniilor directoare urmate de unele Conferinte ale Episcopilor a fost trimisa tuturor Conferintelor după Adunarea noastră plenară din 2001 si a fost publicata si in Buletinul oficial al Sinodului nostru (cf. PCPCU, Recunoasterea reciproca a Botezului. Sinteza Raspunsurilor din Conferintele Episcopale, Document de studiu in: Serviciul de informații 109 (2002 / I-II) p. 20-25);

– problema abuzurilor in comunicatio in sacris;

– intrebari cu privire la casatoriile mixte;

– in unele locuri excesele devoțiunilor Mariene Catolice sunt o problema;

– problema unificării datei de Paste, care a fost dezbatuta aici și acolo de la Consiliu, este o preocupare, in special în Orientul Mijlociu;

– diferentele eclesiale de organizare si structurare ingreuneaza in unele tări pe Catolici sa identifice partenerii ecumenici din alte confesiuni;

– vedem, de asemenea, acuzatii reciproce de prozelitism (America Latina, Egipt, Rusia);

– in sfarsit, multe Conferințe coincid in a indica ca o problemă este lipsa unei literaturi ecumenice care este accesibila credinciosilor mai putin educati.

Lista problemelor de unificare sub marele cort a Catolicismului este mare, totusi trei punct cardinale, ca prim pas sunt urmatoarele:

1. Bisericile (in special Biserica Catolica) trebuie sa recunoasca rolul important al casatoriilor ecumenice in miscarea catre unitate.

2. Unitatea care provine din acceptarea aceluiasi botez ar trebui sa ajute la rezolvarea mai multor dezacorduri.

3. Biserica Catolică trebuie sa se vada ca „cortul cel mare” care mai degraba este incluziv decat ca un club exclusiv (29).

Marele cort are multe reguli si rezervari in primirea multor denominatii, iar multe denominatiilor Crestine nu se reped sa intre sub cortul Catolicilor si unei teologii doctrinara in multe cazuri opuse. Separarea doctrinara dintre Catolici si Evanghelici este asa de mare, incat nici Evanghelici si nici Catolici nu sunt in discutii la un compromis in numele unitatii Crestine. Biserica Catolica este ipotenta in fata cerintelor Biserici Ortodoxe, cu atat mai putin in realizarea unui compromis doctrinar cu Evanghelicii.

Idea unui pericol Ecumenic pentru Evanghelici este mai mult o fantezie escatologica pe care unora le place sa o foloseasca in explicarea apropierii venirii Domnului. Sunt evidente concrete a unei apropieri in realmul Ecumenist intre denominatiile Crestine? Se poate spune ca sau ajuns la niste compromisuri si apropieri periculoase doctrinar in care identitatea Evanghelicilor, si in mod deosbit a Baptistilor a ajuns sa fie in pericol. Sunt asftel de dovezi?

Istoria Crestinismului este plina de separari si ruperi denominationale. Multimea denominatiilor nu se datoreaza spiritului de unitate ci a dezacordului care continua sa existe din primele zile a Bisericii Primare. Divizii nu sunt numai intre denominatii, ci si in interiorul unei denominatii (asa cum sunt Baptistii), si chiar intre diferite Biserici Baptiste regionale. Idea unei unitati Ecumenice dispare in fata unei dezunitati in interiorul denominatiei, cu atat mai mult in contextul unitatii teologice doctrinare cu o alta denominatie.

Sunt evidente Ecumenice in Romania?

Din punct de vedere international, se pot vedea legaturi ecumenice de lucrare si mai putin doctrinar. De exemplu, o serie de denominatii Protestante au ajuns sa accepte preotia femeilor, a homosexualilor in preotie. Sa va ajunge vre-odata ca Biserica Catolica sau Ortodoxa sa aprobe aprobe preotia femeilor sau a homosexualilor? Se va putea ajunge vre-odata la o unitate Ecumenica intre Episcopali, Luterani, Penticostali si bisericile Catolice?

Cooperare si planuri comune care ar fi categorisite Ecumenice se pot numara, insa realizarea unei unitati doctrinare, sub acelasi cort ca o biserica unica sub calauzirea episcopului Romei, este o dificultate care nu este usor de trecut cu vederea. Daca nu sunt mari miscari de unitate teologica doctrinara internationala, ma intreb daca exista vre-o evidenta Ecumenica de Unitate in Romania.

Nu sunt la cunostinta unor concilii sau intruniri teologice interdenominational care urmareste o unire. Sunt la cunostinta unor congrese si intruniri ne-reprezentative a cultelor din Romanie, si nici unul din aceste intruniri legate de studierea unui proces de unire teologica doctrinara. Fantoma Ecumenismului este folosita de multi, sugerand ca trag atentie la un fenomen a vremurilor din urma. Fara sa fi studiat documentele papale si planurile Vaticanului in principiile de unitate pe care ei le cauta, ajungem sa auzim pe unii si pe altii cu niste trambite de zgomot incomode care nu sunt in realitatea obiectiva a zilelor noastre.

Din punct de vedere Biblic, Evanghelicii si Catolicii sunt doua religii care practica si crede diferite moduri de mantuire, autoritate Biblica, preotia sfintilor, natura pacatoasa a omului, lucrarea lui Cristos pe cruce si multe alte doctrine (30). Cu toate aceste diferente, ma intreb ce evidente avem de un Ecumenism real in Romania, cand nici la nivel international ne chinuim sa vedem asa ceva.

Ecumenismul este o problema nu in contextul unei unitati teologice doctrinara, ci mai degraba a unei influente de relaxare a doctrinelor, o influenta de justificare a unei erezii sau alta. Personal nu imi este frica de abandonarea identitati Baptiste cat de coruperea identitati chiar din interiorul comunitatilor Baptiste, asa cum sa ajuns si in America. Cu zeci de asociatii Baptiste Americane, am ajuns sa avem Baptisti de ziua a saptea, Baptisti liberali care nu cred in realitate literara a capitolului unu din Geneza, sau chiar in existenta iadului. Alarme de Ecumenism sunt in opinia mea niste alarme false si in marea majoritate de injosire sau atac personal la adresa unui pastor sau biserici.

Fenomenul aparentei ecumenice din vestul tarii

Legaturile interconfesionale in vestul tari precede revolutie din 1989. Daca in alte parti ale tari, preotii Ortodocsi au fost pe baricade impotriva „sectantilor,” nu acelasi lucru sa intamplat si in vestul tarii. Dupa revolutie, o cooperare interdenominationala si-a facut aparitia cu beneficiu reciproc pentru denominatiile imprietenite. In vest sa ajuns la un respect intre Baptisti si Ortodocsi, intre Evrei si Catolici, Penticostali si Adventisti, multi lideri din denominatiile vestului sa se cunoasca personal.

Aceste legaturi la nivel de lideri de comunitati Evanghelice, Ortodoxe si Catolice, au ajuns sa fie acceptate si de nivelele mai joase, la nivel de preotie sau pastori. Astfel ca la Craciun, onoriasi bisericii Ortodoxe au mers cu colindu la Evanghelici iar Evanghelici au mers la onoriasi Ortodocsi. La renovari sau deschideri de biserici prin diferite sate din Banat, preotul Ortodox a venit impreuna cu intreaga adunare Ortodoxa, si in prezenta primarului si demnitarlor politici. Astfel de cooperari sunt cunoscute in Banat si Ardeal, mai putin in Oltenia, Muntenia, Moldova sau estul tari. O co-existenta denominationala a existat si continua sa existe, cea ce unii ar interpreta a fi ecumenism, sau o alunecare spre ecumenism.

La Oradea, la fel ca si la Lugoj, au avut loc intruniri interconfesionale pe care unii le identifica a fi ecumenice.

La Timisoara, Marsul Invierii se incepe depe treptele Catedralei Ortodoxe, unde pastori Evanghelici participa, impreuna cu fanfarele si membri bisericilor Evanghelice a orasului, cu bina voi si armonie participand la acest mars in fiecare an. Se poate categorisi o intrunire interconfesionala, care include rugaciune si lauda sa fie numita ecumenica?

La Lugoj, din 1997 se tine anual „Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor”. Din punct de vedere istoric, aceasta saptamana de rugaciune este tinuta in mod consecvent din 1908 intre 18-25 ianuarie in America. Lewis Thomas Wattson, un preot anglican ordinat de catre episcopul din New York, initiaza saptamana de rugaciune pentru unitatea bisericilor. Wattson, mai tarziu trece la Catolicism, totusi, saptamana de rugaciune propusa in vedere unitatii bisericii ramane practicata in toata lumea (31). In baza documentului papal de aplicare a principiilor si normelor ecumenice, aceasta activitate ar intra in categoria de liturghie non-sacrementala, in care Catolici sunt incurajazi sa se implice intr-o forma ecumenica de rugaciune interconfesionala, atata timp cat nu calca procedurele conciliului Vatican al doilea.

Ce sa facut la Lugoj? In cuvintele presedintelui Comunitati Baptiste de Timisoara, Ionel Tutac, la Biserica Baptista Harul a fost organizata intalnirea anuala de rugaciune interconfesionala. Acestea sunt punctele redactate de pastorul Ionel Tutac pe pagina de Facebook (32):

-întâlniri de rugăciune şi dialog între reprezenții cultelor au avut loc în zona Banatului, inclusiv în Lugoj, încă din perioada regimului comunist, atuncii când liderii cultelor se întâlneau să se roage şi să găsească modalități prin care să se apere de abuzurile regimului opresiv şi să lupte împreună pentru libertate;

– intâlnirile de dialog şi rugăciune erau o practică acceptată de bisericile din oraş, iar din anul 1997 aceste întâlniri se desfăşoară cu regularitate;

-în fiecare an întâlnirile au loc în biserici diferite, Biserica Harul găzduind acest eveniment pentru a treia oară;

– Biserica gazdă se ocupă de întocmirea programului, iar în programul de anul acesta corurile mixt şi bărbătesc au slujit prin cântare, fratele David Nicola a predicat, reprezentanții cultelor au citit un text din Scriptură, iar la final ne-am rugat rugăciunea Tatăl nostru în 5 limbi, inclusiv în limba română;

-pentru noi ca baptişti aceste întâlniri au reprezentat o modalitate de a ne exprima dorința de a trăi în pace şi armonie cu celelalte culte, dar şi o ocazie de a ne promova crezul;

-spiritul de respect şi colaborare între bisericile de diferite confesiuni din Banat este unul specific zonei

In baza tuturor documentelor citate si a cea ce Catolicismul intrevede prin principiile si normele de Ecumenism, la Lugoj a luat loc o intrunire interconfesionala sau Ecumenica? Din randurile Baptiste, intrunirea dela Lugoj a fost clasificata de unii ca o intrunire Ecumenica; insa cu ce scop? Pentru Vatican, rugaciunea cu „celelalte biserici” este numai o cale prin care Catolici si „celelalte biserici” pun in fata lui Dumnezeu nevoile si problemele pe care le impartasesc; pace, probleme sociale, caritate pentru saraci, demnitatea familiei, pentru efectele saracie, foametei si violentei (33). Documentul Vaticanului intr-un mod concret enumara motivele rugaciuni comune a catolicilor cu „alte biserici.”

Mihai Ciuca (34) puna o intrebare legata de intrunirea dela Lugoj care mi-a dat de gandit: care este diferenta intre o intalnire ecumenica si una interconfesionala? Se pare ca interpretarea termenului ecumenic isi are o definitie in functie de cine o foloseste. Putem spune ca bisericile Evanghelice din Lugoj incurajeaza o alunecare Ecumenica? Si daca da, poate cineva sa dovedeasca o apropiere teologica doctrinara fata de vre-o denominatie participanta la aceste intruniri anuale? Oare fratele David Nicula, Ional Tutac si multi alti frati din comunitatea de Timisoara sa ajunga intr-o alunecare sau deviere teologica? Ma indoiesc.

Sa pus intrebarea daca un om nascut din nou (Baptist sau Penticostal) poate sa se roage cu un Catolic sau Ortodox? Eu spun ca DA. Daca am ajuns sa ma fac judecatorul celor din jurul meu in baza masuri pe care mi-am creat-o, ma intreb cat de Biblic poate fi? In acest caz am putea sa ajungem la erezie, la o alunecare din primele secole in care unii se separau de lume sa nu fie intinati sau ispititi, sa-si ocupe timpul in rugaciune si o partasie speciala cu Dumnezeu (35).

Inregistrarea dela Lugoj poate ca a deranjat nu numai din punct de vedere postural, a unei imagini interconfesionale, dar si a unui mesaj care a alarmat pe unii. Nu am sa comentez ce sa spus, avand in vedere ca mai sunt si timpuri de ne-atentie, scotand in evidenta ca nici unul dintre noi nu este perfect, si greseli in vorbire se pot face. In opinia mea, si baza lucrurilor stiute de prima mana, nu vad sa existe probe de o inclinarea sau „alunecare” Evanghelica spre un ecumenism in adevaratul sens al cuvantului. Intalniri inderconfesioale DA, intruniri ecumenice mai putin. Daca unii din nestiinta folosesc termenul ecumenic sa explice interconfesional, se ajunge la niste dispute pe tabere, asa cum deja sa inceput.

Concluzie

Parametri prin care Ecumenismul este promovat de „biserica mama” (Catolica) sunt foarte expliciti si clari. Episcopi Catolici si preotimea sunt educati in principii si norme Ecumenice care cauta o unificare a tuturor bisericilor intr-o singura Biserica. Aceasta unitate trebuie sa fie de buna voi, acceptand suprematia ierarhica a episcopului dela Roma. O serie de modalitati sunt folosite intr-o apropiere si cunoastere a „adevaratei credinte”, in care Biserica Catolica o pastreaza dela timpurile apostolilor. Cercetari si acceptante de liturghie sunt necesare in contextul „altor Biserici”, dar nu in contextul Bisericii Ortodoxe.

Cunoscand si intelegand principiile de indrumare a catolicismului spre Ecumenism, nu pot spuna ca sunt dovezi clare a unei rataciri sau alunacre spre Ecumenism in Romania. Vad mai mult o alunecare pe invataturi false, o alunecare doctrinara, mai putin Ecumenica. Alarmele Ecumenismului au fost lansate fara nici o evidenta factuala. Situatia interconfesionala existenta in Banat si Bihor sunt de exceptie ci nu normativa.

Sunt multe aspecte de analizat si studiat, insa am trecut de limitele de ingaduinta a cititorului. Multa binecuvantare de peste ocean!

Ps. Toate greselile gramaticale imi apartin, pentru care cer ingaduinta cititorului.

Nota de subsol:

1. Hank Hanegraaff’s Switch to Eastern Orthodoxy, Why People Make Such Changes, and Four Ways Evangelicals Might Respond (https://www.christianitytoday.com/edstetzer/2017/april/how-should-we-respond-to-hank-hanegraaffs-switch-to-orthodo.html)

2. ibid 1

3. Întâlnire ecumenică de rugăciune pentru Unitatea Creștinilor la Lugoj – 2019 https://bisericaromanaunita.ro/intalnire-ecumenica-de-rugaciune-pentru-unitatea-crestinilor-la-lugoj-2019/

4. Merriam-Webster – https://www.merriam-webster.com/dictionary/ecumenical

5. Cambridge Dictionary – dictionary.cambridge.org/us/dictionary/english/ecumenical

6. The history of ecumenism – https://www.britannica.com/topic/Christianity/The-history-of-ecumenism

7. The Great Schism of 1054 and the Split of Christianity – learnreligions.com/the-great-schism-of-1054-4691893

8. ibid 6

9. The Council of Florence – newadvent.org/cathen/06111a.htm

10. ibid 6

11. The First Failed Attempt at Catholic-Protestant Ecumenism – http://evangelicalfocus.com/magazine/1668/The_First_Failed_Attempt_at_Catholic_Protestant_Ecumenism

12. Lutherans write the patriarch: How the „German orthodox church” almost happened – http://orthochristian.com/61852.html

13. ibid 6

14. Edinburgh to Salvador: Twentieth Century Ecumenical Missiology by T.V. Philip – https://www.religion-online.org/book-chapter/chapter-1-the-missionary-background-of-the-modern-ecumenical-movement/

15. Roger H. Martin, Evangelicals United: Ecumenical Stirrings in Pre-Victorian Britain 1775-1830.

16. ibid 6

17. Ecumenism – https://www.britannica.com/topic/ecumenism

18. ibid 17

19. World Council of Churches – https://www.britannica.com/topic/World-Council-of-Churches

20. In the Beginning: How the work of Christian unity got started – https://www.americamagazine.org/issue/5152/article/beginning

21. The Preparation of the Holy and Great Council: A summary – https://www.orthodoxcouncil.org/preparation-of-a-council-a-history

22. DECREE ON ECUMENISM – http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_council/documents/vat-ii_decree_19641121_unitatis-redintegratio_en.html

23. DIRECTORY FOR THE APPLICATION OF PRINCIPLES AND NORMS ON ECUMENISM – http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/documents/rc_pc_chrstuni_doc_25031993_principles-and-norms-on-ecumenism_en.html

24. ibid 23 pg. 2

25. VALID-INVALID BAPTISMS: A ROMAN CATHOLIC GUIDE – 2014 – https://www.dosp.org/wp-content/uploads/9_3.-Valid-and-Invalid-Baptisms.pdf

26. Four Basic principles of Ecumenism – https://ecumenism.net/2011/02/four-basic-principles-of-ecumenism.htm

27. Orthodox not interested in reunion with Rome – ncronline.org/blogs/faith-and-justice/orthodox-not-interested-reunion-rome

28. PRESENTATION BY BISHOP BRIAN FARRELL SECRETARY OF THE PONTIFICAL COUNCIL FOR PROMOTING CHRISTIAN UNITY http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/documents/rc_pc_chrstuni_doc_20041121_farrell-ecumenismo_en.html

29. The ecumenical movement is as important historically as the Reformation – https://www.ncronline.org/news/opinion/ecumenical-movement-important-historically-reformation

30. Is ecumenism biblical? – https://www.gotquestions.org/ecumenism-ecumenical.html

31. Father Paul Wattson and the Week of Prayer for Christian Unity – https://kingdommissionsociety.org/2020/01/10/father-paul-wattson-and-the-week-of-prayer-for-christian-unity/

32. Ionel Tutac – https://www.facebook.com/tutac.ionel/posts/10156968867251931

33. ibid 23 pg. 29

34. Mihai Ciuca – https://www.facebook.com/iosua.faur/posts/10218789294135892

35. Monasticism – https://www.britannica.com/topic/Christianity/Monasticism

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.