Care este semnificatia a tot ce exista?

download

AUGUST 4, 2017ȘTIINȚĂ ȘI CREDINȚĂBY ALTII

Articol preluat din cartea “Groparul lui Dumnezeu”, scrisa de John Lennox (profesor de Matematica la Universitatea Oxford)De ce exista ceva mai degraba decat nimic? De ce, in mod particular, exista universul? De unde a venit si incotro se indreapta el? Este universul in sine realitatea ultima, dincolo de care nu mai exista nimic, sau exista ceva “dincolo” de el?

Putem intreba, impreuna cu Richard Feynman: “Care este semnificatia a tot ce exista?”, sau a avut dreptate Bertrand Russell atunci cand a spus ca “universul exista pur si simplu, si asta-i tot”? Aceste intrebari nu si-au pierdut niciodata puterea de a starni imaginatia omeneasca.

Stiinta ne invita sa ne punem intrebari existentiale

Manati de dorinta de a escalada Everestul cunoasterii, oamenii de stiinta ne-au oferit deja viziuni spectaculoase cu privire la natura universului in care traim. La o scara inimaginabil de mare, telescopul Hubble ne transmite imagini uimitoare, de pe orbita lui aflata mult deasupra atmosferei.

De cealalta parte, la o scara inimaginabil de mica, microscopul electronic de baleiaj cu efect de tunel ne dezvaluie biologia moleculara incredibil de complexa a lumii vii, cu macromoleculele ei pline de informatie si cu fabricile de proteine micro-miniaturale, ale caror complexitate si precizie fac ca, prin comparatie, chiar si cele mai avansate tehnologii create de om sa para rudimentare.

Suntem noi si universul acesta, cu vastitatea lui galatica atat de frumoasa si cu subtila lui complexitate biologica, doar produsul unor forte irationale, care au actionat intr-un fel intamplator asupra energiei si a materiei lipsite de inteligenta, asa cum sugereaza Ateii Moderni, condusi de Richard Dawkins? Este viata umana, in definitiv, doar o aranjare improbabila, dar norocoasa, a atomilor?

Dupa cum spun unii, de vreme ce anumite proprietati de baza ale universului nostru, precum puterea fortelor fundamentale ale naturii si numarul de dimensiuni observabile ale spatiului si timpului, sunt rezultatul efectelor intamplatoare care au actionat la momentul originii universului, atunci, cu siguranta, ar putea exista si alte universuri, cu structuri foarte diferite.

Nu s-ar putea oare ca universul nostru sa fie doar unul dintr-o multime de alte universuri paralele, pentru totdeauna separate de altele? Prin urmare, nu este oare absurd sa sustii ca fiintele omenesti au vreo semnificatie? Masura lor, in cadrul unui multivers, ar parea redusa la zero.

Inceputurile stiintei moderne si Dumnezeu

Prin urmare, pentru multi ar fi un exercitiu intelectual nostalgic si aproape demn de dispretuit sa te intorci la vremurile de inceput ale stiintei moderne, atunci cand oameni de stiinta precum Bacon, Galileo Galilei, Kepler, Newton si Clerk Maxwell, de exemplu, credeau intr-un Creator inteligent, in Dumnezeu, cosmosul nefiind altceva decat produsul gandurilor si al lucrarilor Lui.

Ni se spune insa ca stiinta a depasit aceasta gandire primitiva, ca L-a inghesuit pe Dumnezeu intr-un colt, ca L-a omorat si ca apoi L-a ingropat prin explicatiile ei atotcuprinzatoare. Intregul proces de inlaturare a Lui demonstreaza ca orice incercare de a-L reintroduce ar constitui o piedica in calea progresului stiintei. Putem vedea acest lucru cu mai multa claritate ca oricand, acum, cand naturalismul – conceptia ca natura este tot ceea ce exista si ca nimic nu poate trece dincolo de nivelul ei – are dominatia suprema.

In anul 2006, la o conferinta tinuta la Salk Insitute for Biological Sciences, in orasul La Jolla din California, s-a discutat tema: „Dincolo de credinta: stiinta, religia, ratiunea si supravietuirea.” Ca raspuns la intrebarea daca stiinta ar trebuie sa inlature religia, Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel, a spus:

„Lumea trebuie sa se trezeasca din lungul cosmar al religiei…Trebuie ca noi, oamenii de stiinta, sa facem tot ceea ce putem pentru a subrezi edificiul religiei, iar acest lucru ar putea fi cea mai importanta contributie a noastra la binele civilizatiei”.

Deloc suprinzator, Richard Dawkins a mers chiar mai departe cu afirmatiile sale:

„Sunt complet satul de felul in care creierul oamenilor a fost spalat in incercarea de a-i face sa acorde respect religiei”.

Si totusi…Sunt adevarate toate aceste afirmatii? Pot fi oamenii religiosi catalogati drept insuficient informati si plini de prejudecati?

Unii dintre ei, trebuie stiut, sunt oameni de stiinta care au primit premiul Nobel. Sunt acestia caracterizati de speranta de a gasi un colt intunecat al universului, pe care stiinta sa nu-l poata niciodata lumina? Cu siguranta ca o astfel de descriere nu este onesta si nici adevarata, cand ne gandim la unii dintre pionierii stiintei moderne, care, precum Kepler, au sustinut ca ceea ce i-a inspirat si i-a condus tot mai sus in cautarile lor stiintifice a fost tocmai convingerea ca exista un Creator.

Naturalismul – o filozofie ateista, nu neaparat stiintifica

Si cum stau lucrurile in ce priveste biosfera? Complexitatea ei uluitoare este oare doar aparent proiectata, asa cum crede Richard Dawkins, devotatul aliat al lui Peter Atkins? Poate ratiunea sa fie zamislita prin procese naturale necontrolate, care lucreaza, sub constrangerea legilor naturii, asupra materiilor elementare ale universului, intr-un fel aleatoriu? Iar ca solutie la problema relatiei dintre minte si trup se poate oare spune, simplu, ca ratiunea „a aparut” din trupul material prin procese necontrolate, lipsite de orice ratiune?

Astfel de intrebari cu privire la viziunea naturalista nu dispar usor, lucru aratat de interesul public manifestat fata de ele. Este deci naturalismul singura viziune compatibila cu stiinta? Ori, mai degraba, este o filozofie care a fost alaturata stiintei, decat o concluzie a ei? Ba mai mult, as indrazni sa intreb, nu este naturalismul expresia unei credinte, similara cu credinta religioasa? O astfel de concluzie este legitima, avand in vedere modul in care sunt tratati cei care indraznesc sa ridice astfel de intrebari. La fel ca ereticii religiosi din veacurile trecute, ei pot suferi un fel de martiraj prin taierea subventiilor lor.

Aristotel sustinuse ca mai sus de luna totul era perfectiune si ca, de vreme ce miscarea perfecta, in opinia lui, nu putea fi decat circulara, planetele si stelele se miscau in cercuri perfect rotunde. Mai jos de luna, miscarea era liniara si de aceea exista imperfectiune. Aceasta vedere a dominat gandirea vreme de secole, dupa care Galileo Galilei a privit prin telescopul sau si a vazut marginile neregulate ale craterelor lunare. Universul vorbise si astfel deductia lui Aristotel, venita din conceptul sau aprioric cu privire la perfectiune, a fost inmormantata.

Insa Galileo Galiei era inca obsedat de cercurile lui Aristotel: „Pentru mentinerea unei ordini perfecte intre partile Universului, este necesar sa spunem despre corpurile ceresti ca se misca doar in cercuri”

Totusi, chiar si acestor cercuri avea sa le vina sfarsitul. Lui Kepler i-a revenit misiunea ca, pe baza observatiilor meticuloase ale orbitei planetei Marte facute de Tycho Brahe, predecesorul sau in functia de Matematician Imperial la Praga, sa faca un pas indraznet prin a sugera ca observatiile astronomice erau de o valoare evident mai mare decat calculele bazate pe teoria enuntata a priori ca miscarea planetara trebuie sa fie circulara.

Kepler a sugerat, cu efecte devastatoare asupra conceptiei care domnea in lumea stiintei de atunci, ca planetele se misca in elipse „perfecte” in jurul Soarelui, sugestie in mod genial luminata mai tarziu de catre teoria gravitatiei enuntata de Newton. Kepler schimbase cursul stiintei pentru totdeauna prin faptul ca o eliberase de lanturile filozofiei inadecvate care o tinusera legata timp de secole. Ar fi probabil prea indraznet sa ne inchipuim ca un asemenea pas eliberator nu va mai trebuie facut niciodata.

Credinta crestina nu inhiba stiinta

Oameni de stiinta precum Atkins sau Dawkins vor obiecta spunand ca, de la Galileo Galilei, Kepler si Newton incoace, stiinta a crescut in mod exponential si ca nu exista nicio dovada ca filozofia naturalista, cu care stiinta este in stransa legatura (cel putin, in mintile unora), ar fi inadecvata. Ba mai mult, in opinia lor, naturalismul nu face altceva decat sa serveasca progresului stiintei, care acum poate inainta neimpiedicata de balastul mitologic care a tinut-o pe loc o perioada atat de lunga in trecut.

Oare asa stau lucrurile in realitate? Cu siguranta ca Galileo Galilei a considerat filozofia aristoteliana ca fiind un factor inhibitiv al stiintei, prin prescriptiile ei apriorice cu privire la cum trebuie sa fie universul. Insa nici Galileo Galilei, nici Newton si, cu siguranta, niciun alt cercetator de anvergura care a contribuit la dezvoltarea fulminanta a stiintei in acea vreme nu au imbratisat parerea potrivit careia credinta intr-un Creator ar inhiba progresul stiintei in vreun fel. Ba, dimpotriva, aceasta credinta a fost pentru ei un factor stimulativ; de fapt, pentru multi dintre ei a fost motivatia principala pentru investigatiile lor stiintifice.

Asa stand lucrurile, vehementa ateismului unor scriitori contemporani ne face sa ne intrebam: De ce sunt ei acum atat de convinsi ca ateismul este singura pozitie viabila din punct de vedere intelectual? Este oare adevarat ca stiinta indica invariabil catre ateism? Este oare legatura dintre stiinta si ateism atat de evidenta si de indestructibila?

Anthony Flew, eminentul filozof britanic care, pentru o perioada indelungata, a fost liderul intelectual al ateismului, este de o alta parere. Intr-un interviu acordat postului de radio BBC¹, el a afirmat ca o Fiinta superinteligenta este singura explicatie satisfacatoare cu privire la originea vietii si la complexitatea naturii.

¹ Radio 4 News, 10 decembrie, 2004

http://vesnicia.ro/care-este-semnificatia-a-tot-ce-exista/

A făcut știința neplauzibilă credința în Dumnezeu?
December 14, 2017

Universul a fost creat?
December 6, 2017

Teoria evoluției combătută în 4 minute de un om de știință celebru (David Berlinski)
May 6, 2017

Creație sau Evoluție?
April 8, 2017

http://vesnicia.ro/care-este-semnificatia-a-tot-ce-exista/

https://ardeleanlogos.wordpress.com/creationism/care-este-semnificatia-a-tot-ce-exista-2/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.