Pagina de ştiri baptiste
AGENŢIA DE PRESĂ A CONVENŢIEI BAPTISTE DE SUD
Identitatea Baptistă: Dockery, George fac apel la studiul reînnoit al istoriei Baptiste
Feb 22, 2007 by Tim Ellsworth
JACKSON, Tenn. (BP) – Baptiştii Sudici sunt într-un pericol de a pierde Evanghelia dacă continuă conflictul intern care a caracterizat convenţia în anii recenţi, a spus Preşedintele David S. Dockery de la Union University, pe 16 februarie.
„E vremea să trecem de la controversă şi confuzie la un nou consens şi dedicare reînnoită faţă de cooperare”, a spus Dockery. „Trebuie să facem un pas în urmă nu doar pentru a ne dedica pe noi înşine în mod proaspăt faţă de misiuni şi evanghelism, pe cât de importante sunt acesta. Trebuie mai întâi de toate să ne dedicăm faţă de Evanghelie, mesajul misiunilor şi evanghelismul, mesajul care se găseşte doar în Isus Hristos şi moartea Sa ispăşitoare pentru păcătoşi”.
În adresarea sa de la Conferinţa Identităţii Baptiste, 15-17 februarie de la Union University din Jackson, Tenn., Dockery a trasat istoria Baptiştilor Sudici pentru a arăta că ei nu au fost niciodată un grup uniform din punct de vedere doctrinar ci mai degrabă unul dedicat faţă de autoritatea Scripturii şi cooperarea în câştigarea lumii cu Evanghelia.
Timothy George, decan al Beeson Divinity School din Birmingham, Ala., a adresat chestiuni similare în mesajul său de la conferinţă. El a apărat o recuperare a moştenirii Baptiste ca mijloc de înnoire pentru convenţia de astăzi.
„Încă nu facem faţă la confruntarea zilei de mâine prin a uita dilema zilei de ieri”, a spus George. „Dar nici nu vom învinge luptele de mâine prin a lupta bătăliile de ieri”.
În timp ce a fost uşoară recunoaşterea unei identităţii Baptist Sudice în decadele trecute, Dockery a spus că nu este cazul în ziua de azi. Chiar înaintea Resurgenţei Conservative din convenţia care a început în partea târzie a anilor 1970, „caracterul intact a început să se lămurească în ultimii 30 de ani” datorită unor dezvoltări precum traducerile Bibliei, impactul grupărilor para-biserică, o diversitate a muzicii, modelele variate de închinare şi eroii din afara Convenţiei Baptiste Sudice.
„Baptiştii Sudici de astăzi par a fi o adunare de grupări în genere conectată – dacă nu balcanizată”, spunea Dockery.
Balcanizarea, adesea alimentată de diferenţele în privinţa chestiunilor teologice secundare, ar putea re-aprinde o bătălie, a spus Dockery, în care cei implicaţi au „tendinţa de a se concentra asupra frustrărilor sau dezamăgirilor, în timp ce nu se gândesc deloc la chestiunea ultimă sau la implicaţiile pentru care se duce acea bătălie”.
„Pericolul ultim faţă de Evanghelie stă nu în nuanţele diferenţelor noastre, ci în ridicarea fluxurilor de liberalism, neo-păgânism şi postmodernism care ameninţă să inunde identitatea Baptist Sudică în acomodarea culturală”, a adăugat preşedintele universităţii.
Pentru a se lupta cu aceste ameninţări, Dockery a făcut apel la Baptiştii Sudici să devină mai familiari cu moştenirea lor.
„În general vorbind noi nu ne cunoaştem moştenirea, istoria, identitatea noastră teologică”, a spus el. „Nu îi ştim pe Furman, Manly, Broadus, Johnson, Frost, Mullins, Carroll, Conner, Moon ori Armstrong. Abia dacă îl ştim pe Lee, Rogers, Hobbs şi Criswell”.
Dockery i-a provocat totodată pe Baptiştii Sudici să se re-dedice faţă de Evanghelie, adăugând că el nu a „reţinut uniformitatea doctrinară ca un ţel” ci a sperat după „dedicări reînnoite faţă de inspiraţie, veridicitate şi autoritatea Scripturii, cu o dedicare însoţită faţă de o hermeneutică de acceptare opus unei hermeneutici de suspiciune, precum şi o re-stabilire şi reafirmare a centrului Evangheliei”.
George a argumentat că o revenire la învăţăturile şi crezurile Baptiste din trecut „ne vor ajuta să tratăm constructiv chestiunile şi controversele pe care le confruntăm astăzi…. Aceasta ne va ajuta să punem în perspectivă câteva din întrebările care încă generează mai multă căldură decât lumină în cadrul părtăşiei noastre Baptist Sudice”.
De exemplu, George a ridicat întrebare cu privire la faptul dacă Baptiştii sunt un popor al crezului. El a spus că Baptiştii nu au aparat niciodată crezul, în ideea că au fost întotdeauna suporteri aprinşi ai libertăţii religioase şi nu au ridicat niciodată vreo declaraţie creată de om mai presus de Scriptură.
„Baptiştii niciodată nu au canonizat vreuna din confesiunile lor, ci mai degrabă le-au susţinut a vi revizuibile în lumina Bibliei, a revelaţiei lui Dumnezeu infailibile, de neschimbat”, a spus George.
Însă o minoritate de Baptişti au crezut din punct de vedere istoric că crezurile şi confesiunile sunt declaraţii de credinţă folositoare.
„Cu toate acestea, pentru toată valoarea lor, confesiunile trebuiesc folosite cu mare înţelepciune şi grijă”, a spus George. „Confesionalismul – precum crezul şi tradiţionalismul – poate minimaliza şi sufoca, precum şi să sub-încingă şi să apere.
„Când materiile de importanţă secundară şi terţă sunt elevate la un nivel de semnificaţie primară şi puse imediat lângă doctrina Trinităţii sau a justificării doar prin credinţă, atunci noi cotim de la ortodoxie către ortodoxism, de la tradiţie … către tradiţionalism”, a adăugat George. „Retragerea poate duce la reversul precum şi la reînnoire. Dacă Credinţa şi Mesajul Baptist devine o pungă de apucat pentru fiecare problemă sau chestiune care apare la orizont, atunci va înceta să fie o declaraţie de consens a convingerii Baptiste”.
George a adresat totodată întrebarea dacă Baptiştii sunt Calvinişti.
„Din punct de vedere istoric şi empiric, răspunsul la această problemă este că unii sunt şi alţi nu”, a spus el. „Aceasta a fost printre Baptişti pentru circa 400 de ani”.
George a îndemnat la atenţie atât pentru cei ce sunt Calvinişti în teologia lor cât şi cei care resping Calvinismul. El a spus că Baptiştii au ceva de învăţat atât de la John Calvin cât şi de la John Wesley.
„Nu trebuie să ne omorâm între noi pentru astfel de chestiuni astăzi”, a spus George. „Aceasta e o discuţie de familie, şi nu trebuie să fie o sursă de diviziune şi de acrimonie printre noi”.
George a sugerat mai apoi ca termenul de „Calvinism” să fie alungat din discuţii şi dezbateri.
„Acesta a devenit noul cuvânt ‚N’ pentru unii o brăţară indecentă de mândrie pentru alţii”, a spus el. „Aceasta nu ne face nici un bine…. Să mărturisim liber şi umili că nici unul din noi nu înţelege complet felul cum suveranitatea umană şi responsabilitatea umană se sudează în faptele lucrate de har ale pocăinţei şi credinţei. Să vorbim despre aceste lucruri şi da, să căutăm să ne determinăm reciproc asupra acestor materii. Însă acestea să fie făcute cu respect şi gentileţe”.
Blog Creștin Ardelean Viorel 