Nostra Aetate În Zilele Noastre
Lumea Virtuală de Caius Obeada
Dacă îmi aduc bine aminte, în iarna anului 1989 reuşisem să cumpar primul computer, un „laptop” făcut în Italia de marcă Oliveti. Mă costase aproape 4000 de dolari, o sumă de bani destul de mare pentru familia mea. Totusi, Domnul ne-a binecuvântat, şi familia mea reuşeşte să intre în lumea virtuală. La începutul experienţei virtuale, am fost sfătuit de o serie de fraţi şi prieteni, fiecare având o idee diferită în aplicarea acestui nou aparat, care prin intermediul firelor telefonice am ajuns să fiu în contact cu lumea întreagă.
În acel an, îmi aduc aminte că erau puţine site-uri în comparaţie cu ceea ce avem în anii 2006-2007, creştinismul fiind încă departe de a folosi această nouă cale de comunicare, site-urile pornografice făcând uz cu mare vâlvă de această nouă cale de comunicare, căsuţele postale fiind pline de publicităţi, un început a unei epidemii pornografice mondiale. AOL era deja stabilit, oferind lumii vituale posibilitatea de a comunica liber de la un computer la altul, indiferent de locul geografic. Tot ce era nevoie în acele zile, era un computer, o linie de telefon şi o subscripţie la o companie de serviciu internet.
S-au făcut multe progrese tehnologice pe parcursul anilor, şi în zilele noastre am ajuns să fim dependenţi de aceast instrument de comunicaţie mondială. Acest articol încearcă să trateze câteva probleme pe care lumea virtuală le ridică credinciosului – urmaşului lui Cristos, şi Bisericii – adunarea sfinţilor lui Dumnezeu.
Ce este lumea virtuală?
Căutând o explicare a noţiunii de lume virtuală ar trebui să înţelegem o definiţie a ceea ce înseamnă cuvântul virtual. Dicţionarul Webopedia da următoarea definiţie: „VIRTUAL – care nu este adevărat. Termenul virtual este popular între oamenii de ştiinţă a computerelor şi este folosit într-o varietate de situaţii. În general, deosebeşte ceva care este aproape conceptual faţă de ceva care este o realitate fizică. De exemplu, memorie virtuală face referinţă la un set de locaţii imaginare, sau adrese, unde tu poţi păstra nişte date. Este imaginar în sensul că aria memoriei nu este la fel de reală ca memoria fizică a tranzistorilor. Diferenţa este un fel ca şi diferenţa între planul arhitectului a unei case şi a casei în realitate. Un specialist (programator) în computere ar putea numi planurile unei case virtuale. O altă analogie este diferenţa între creier şi minte. Mintea este un creier virtual. Există conceptual, dar în realitate creierul conţine materia cenuşie. Opozit virtualului este realitatea, absolută sau fizică.”(http://www.webopedia.com/TERM/V/virtual.html)
Din această definiţie reiese că lumea virtuală este o lume imaginară, neadevărată, în care ne-am imagina lucrurile care în realitate ar putea să fie adevărate sau nu. În perspectiva ochilor lumeşti această definiţie redă o realitate a unei lumi imaginare, în care fiecare îşi poate imagina să fie cine vrea, să facă ce vreau, să o folosească pentru orice intenţie imaginară ar dori să o folosească.
În calitate de credincios, care este poziţia şi înţelegerea mea a unei lumi virtuale (imaginare), în care ni se spune să fim ca Cristos, nu numai în trăire dar şi în gândire? Isus în predica de pe munte ridică standardul de trăire de la fapte la gândire, spunând evreilor că poţi pacătui fără să fi făcut ceva în realitate. În Matei 5: 27-28 găsim scris: „ Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.” Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.”
Cristos spune evreilor şi copiilor Săi că mintea, în lumea virtuală a gândurilor poate păcătui, şi este considerat păcat orice gând care nu este la locul lui. Lumea virtuală este o lume imaginară a unor realităţi adevărate, a unor lucruri care aduc asemănarea unei lumi adevărate, chiar dacă definiţia cuvintelor ne-ar indica că suntem într-o lume imaginară (ne-existentă), Cristos vine să ne reamintească că realitatea gândurilor ne va judeca. Pentru un credincios, aşa cum cerul este o realitate nevăzută, aş spune că lumea virtuală este o realitate nevăzută, în care copiii lui Dumnezeu trebuie să se manifeste după principiile de trăire ale lui Cristos, indiferent dacă este imaginară sau o realitate.
Beneficiile internetului
Nu cred că este cazul să explic beneficiile reale pe care internetul le aduce copiilor lui Dumnezeu. Dacă la începutul existenţei lumii virtuale, creştinătatea şi Bisericile nu au sărit aşa de repede la oportunitatea pe care internetul a adus-o, lumea a făcut-o. Companii comerciale au exploatat noua cale de desfacere a produselor, oameni din întreaga lume au ajuns să comunice între ei, păcătoşenia a fost împrăştiată cu mare uşurinţă, şi totuşi s-a ajuns pe parcurs ca şi creştinătatea să vadă nevoia şi beneficiul unei lumi virtuale.
Dacă în anii 1989 -1990 era mai greu să găseşti un site creştin, sau să găseşti publicaţii creştine, în zilele noastre internetul este plin de publicaţii creştine, plin de site-uri beneficiare credincioşilor, de posibilităţi nu numai de a citi şi a te informa, însă de a auzii şi vedea pe viu părtăşia sfinţilor din alte părţi ale lumii, ajungând să fi într-o părtăşie reală cu fraţi de peste mări şi oceane.
Mă gândesc la beneficiile pe care internetul le-a adus părinţilor mei care trăiesc într-o mică localitate din statul New York. Prin intermediul internetului mama comunică cu surorile ei din Romania în fiecare zi, avînd posibilitatea nu numai de o comunicare instantă dar şi de a le vedea şi auzi vocile, la un preţ pe care telefonul încă nu le poate asigura. Când fratele meu era pe front în războiul din Afganistan şi Iraq, mama vorbea şi comunica cu el pe direct prin intermediul internetului. În cursul zilei sau seara când sunt mai liberi, predici şi muzică creştină umple casa de lauda Domnului, vocea fratelui Valentin Popovici, Richard Wurmbrand, Iosif Ton şi a altor slujitori a Domnului vestind evanghelia părinţilor noştri.
Dacă acum 30 de ani trebuia să aşteptăm orele serii să auzim vocea fratelui Hodoroabă de la Monte Carlo, sau vocea fraţilor Alexa şi Pit Popovici, astăzi la orice ora poţi să asculţi şi să te zideşti, întărindu-te spiritual gata pentru o realitate a lumii în care trăieşti. Beneficiul internetului încă nu au fost explorate la maxim, însă am ajuns să facem primii paşii în aventura unei lumi virtuale, care ne leagă de realitate.
Problemele internetului
Dacă lista beneficiilor înternetului poate fi mare, tot aşa de mare este şi lista problemelor pe care internetul le aduce familiei şi societăţii creştine. Din cauza concepţiei unei lumii virtuale în sensul pe care lumea o foloseşte, a unei lumii imaginare, mulţi şi-au permis să-şi aducă murdăriile şi păcătoşeniile lor într-o lume pe care ei o consideră imaginară. Unul din fraţii mei şi-a pierdut nevasta datorită unei relaţii virtuale între soţia lui şi un bărbat dintr-un alt stat, care dintr-o relaţie virtuală, a imaginaţiei, ajung să treacă la o lume reală, femeia părăsindu-şi soţul şi familia, iar bărbatul profitând de uşurinţa convingerii unei relaţii de preacurvie.
Alte familii şi-au pierdut copiii unor lumi uşuratice, sau a unor lumi virtuale, obsedaţi jocurilor şi a unor relaţii cu alţi copii la fel ca şi ei. Cunosc copii care preferă să stea acasă şi să joace pe internet tot felul de jocuri cu alţi copii din lumea întreagă, decât să iasă afară şi să joace un joc cu vecinul de casă sau cu prieteni de la şcoală. Obsesia internetului a făcut ca unii copii să ajungă la consilieri psihologici, părinţii cerând şi plătind bani în speranţa remedieri mintale a unor copii lăsaţi în voia minţii lor, pierduţi în lumea virtuală a computerului.
Creştinătatea în lumea virtuală
Beneficiile lumii virtuale sunt foarte multe pentru copii Domnului. În primul rând trebuie specificat că noţiunea unei lumii imaginare nu există pentru copiii Domnului. Computerul şi relaţiile pe care le am cu copiii Domnului nu este un produs a minţii mele, ci o realitate pe care o trăiesc în fiecare zi. Creştinătatea a beneficiat şi beneficiază extrem de mult în baza acesui nou instrument numit calculator. Aş da câteva exemple din miile de exmple ce pot fi date în stabilirea beneficiului pe care creştinătatea o poate avea şi o are în zilele noastre:
- Bisericile au site-urile lor.Dacă în anul 1989 cu mare greutate ajungeai să găseşti ca o biserică să aibe un site, în zilele noastre sunt mii şi milioane de biserici din întreaga lume care se folosesc de această posibilitate de a face cunoscut lumii existenţa şi părtăşia de care se bucură în locul unde Dumnezeu i-a pus. Nu numai că avem posibilitatea unei bucurii spirituale de a vedea copiii Domnului şi lucrările la care au fost chemaţi, însă ajungem să ne facem părtaşi laudei şi închinării pe care o aduc.
Sunt bisericii române care pun la dispoziţia frăţietăţii predici şi imagini a serviciilor duminicale. Biserica din Chicago, unde fratele Valentin Popovici a fost chemat să slujească este una din primele Biserici pe care le cunosc să pună la dispoziţia fraţietăţii din Chicago şi întreaga lume, serviciu divin de dumincă pe viu, în legătură directă, având posibilitatea ca cei care sunt bolnavi, sunt acasă din diferite motive, să fie în părtăşie directă cu fraţietatea de unde fac parte, dând posibilitatea şi altora de a se lega fraţeşte cu binecuvântările adunării sfinţilor din Biserica Baptistă Română din Chicago găsită la adresa http://www.rbc-chicago.org .
Prin intermediul internetului Bisericile nu numai că au ajuns să facă cunoscut lumii existenţa lor şi a părtăşiei pe care frăţietatea locală o are, dar să poată face cunoscut lumii creştine de nevoile fizice pe care fraţietatea o are. Multe biserici au găsit un ajutor şi sprijin financiar în bunătatea şi chemarea pe care alte biserici mai înzestrate au ajuns să fie prin mila Domnului, datorită internetului. Legături frăţeşti au ajuns să fie făcute datorită internetului, prin care un frate a auzit sau văzut pe internet necesităţile pe care copiii Domnului dintr-o parte a lumii o are.
Biserica Domnului are nevoie şi trebuie să se folosească de tehnologia pe care o avem în zilele noastre, ajungând să vestim Vestea Bună întregi lumii, în limba şi la mesajul la care am fost chemaţi. Cât de placut să vezi copii Domnului şi pe fraţii tăi la lucru, în oraşele şi ţările unde au ajuns să trăiască? Nu este o laudă reală a unor copii chemaţi pe nume de către Tatăl nostru? Internetul ne dă posibilitatea de a fi în contact real cu fraţii noaştri din adunările Domnului din întreaga lume. Cu mare uşurinţă putem găsi adresele bisericilor şi fraţilor noştri pe internet. Cu mare uşurinţă ajungem să cunoaştem şi să susţinem lucrările Domnului pe care El le face prin fraţii noştri din diferite părţi ale lumii. Internetul a ajuns să ne lege la o realitate a unei părtăşii sfinte a copiilor lui Dumnezeu.
- Societăţi Misionare au site-urile lor. Internetul a dat posibilitatea multor misiuni sa fie prezente pe internet. Misiunea „Vox Dei Baptist Minsitry” a fost lansată în vara anului 2002, cu un specific în ajutorarea fraţietăţii române în adâncirea Cuvintului lui Dumnezeu. Zeci de traducători şi dărnicia unei familii a ajuns să aducă binecuvîntare la mii de fraţi şi prieteni români din întreaga lume. Biblioteca misiuni (www.voxdeibaptist.org) , Publicaţia de apologetică Baptistă (www.voxdeibaptist.com) şi Forumul (http://www.voxdeibaptist.com/forum/) sunt trei lucrări virtuale care au fost puse la dispoziţia frăţietăţii.
Fratele Daniel Branzai, un pioner baptist creştin român a lumii virtuale, prin ajutorul Domnului a pus la dispoziţia frăţietăţii site-ul ROBOAM la adresa: http://roboam.com/ . Un site văzut şi folosit de mii de români din întreaga lume, nu numai de baptişti ci de o serie de alţi prieteni din alte denominaţii, mii de români făcând uzanţă de articolele şi binecuvântările pe care acest site le oferă frăţietăţii zilnic. Fratele Sergiu Posteuca a deschis site-ul Biserici.ro la adresa: http://www.biserici.ro/ , un site folositor fraţietăţii romane din întraga lume, unde adresele de biserici şi servicii creştine sunt oferite frăţietăţii.
Fratele Alin Cristea prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume. Perseverenţa şi dărnicia unui suflet care caută pe Dumnezeu, a făcut ca mii de ore să fie date în cinstea celui care ne-a chemat pe toţi să-i slujim. În zilele noastre o serie de misiuni au luat exemplu acestor pioneri, ajungând să facă uzanţă de internet, folosindu-se de posibilitatea de a face cunoscut altora de ofertele beneficiare pe care aceste misiuni le aduc frăţietăţii.
- Staţii de radio creştine au site-uri.Prin ajutorul Domnului staţiile de radio creştine dau posibilitatea tuturor românilor din întreaga lume să fie la curent cu evenimentele creştine din ţară. Radio Vocea Evangheliei Oradea una din primele staţii care a lansat pe undele internetului mesajele şi cântecele de laudă a copiilor lui Dumnezeu de limbă română. Cu mare plăcere am ajuns să ascult vocea română a copiilor lui Dumnezeu pe adresa:http://www.rve.net/ . Pe parcurs o serie de staţii creştine române au ajuns să ne dea posibilitatea să le ascultăm, nu numai din Romania, dar şi din afara ţării, să ascultăm mesajele Domnului în limba dragă. Printre aceste staţii de radio aş putea să dau exemplu staţii de Radio Torino Biblic la adresa: http://www.rtbromania.it/ro/ , transmiţând direct din Torino, Italia, întregii lumi pe undele internetului.
- Biblioteci Creştine sunt pe internet.Dacă în trecut trebuia să mergi la bibliotecă să cauţi o carte, în zilele noastre din sufragerie sau de la birou poţi merge pe internet să vezi dacă poţi găsi cartea care te interesează. Edituri şi librării au apărut în fiecare oraş din Romania, fiecare dintre acestea deschizând un site de prezentare a cărţilor şi serviciilor pe care le oferă. Aş putea aminti sau da exemplu Editura Cartea Creştină la adresa:http://www.ecc.ro/ care pune la dispoziţia fraţietăţii zeci de cărţi creştine.
Biblioteca virtuala a misiunii Vox Dei (www.voxdeibaptist.org) oferă gratis sute de articole, traduceri a creştinilor din primele secole, materiale care ajută pe studenţii şi cercetătorii biblici să se aprofundeze în studiul Biblic. Site-ul Resurse Creştine (http://www.resursecrestine.ro/) oferă sute de materiale pentru frăţietate, încercând să dea ajutor şi binecuvântare la diferite nivele spirituale la care copii Domnului se află. Lista site-urilor este mare, însă doresc să scot în evidenţă existenţa lor, ci nu promovarea celor pe care le-am amintit mai sus.
- Misiuni de ajutorare au site-ri.Aş putea da ca exemplu site-ul Fundaţiei Osana la adresa:http://www.osana.ro/Osana/Default.aspx , unde fratele şi prietenul meu Adrian Olariu slujeşte Domnului. De asemenau aş putea să menţionez lucrările Misiunii Betania din cadru Fundaţiei Osana, unde sora şi prietena din copilărie Gabi Olaru, slujeşte Domnului împreuna cu fratele păstor (pensionar) Daduică Ioan, sora Melentina, sora Capotă, fratele Mehedinţi şi alţii care slujesc Domnului în ajutorarea bătrânilor din Constanţa, a bisericii Baptiste din loc. Internetul a făcut loc şi acestor misiunii să fie cunoscute şi ajutate spre lauda Domnului care ne-a chemat pe toţi la El.
Degradarea Creştinului
Dacă Biserica Domnului şi misiunile care slujesc frăţietăţii au ajuns să aducă binecuvântare prin intermediul internetului, totuşi există un aspect a creştinului care a ajuns să vadă o degradare personală. Internetul nu a avut ca scop înlocuirea reală a părtăşiei pe care o ai în biserica Domnului, nu a avut ca scop o înzestrare individuală pentru lucrarea Sa. Internetul este un lucru adiţional copiilor lui Dumnezeu, şi nu este un lucru principal prin care ne manifestăm şi avem părtăşie unii cu alţii. Un aspect pe care mulţi îl neglijează, creând confuzie şi rătăcire.
Din cauza ne-înţelegerii locului pe care internetul îl ocupă în viaţa creştină, unii au ajuns să facă abuz de el, şi să interpreteze în modul lui uzanţa şi scopul internetului. Am să dau nişte exemple pentru înţelegerea punctelor pe care vreau să le fac:
Pierderea identităţii în lumea virtuală.Isus în predica de pe munte spune: „ Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă.” Matei 5:14
Cu toate că Evanghelia este destul de clară, şi porunca Domnului Isus de a fi lumini este cât se poate de clară, unii au decis ca în lumea virtuală să fie lumini a învăţăturii fără se se ştie cine sunt, ca o cetate ascunsă în pădure şi nu pe munte, aşa cum ne spune Cristos. Astfel din umbra unor nume false pe care nici familiile lor nu le ştiu, au ajuns să se declare „luptători” ai Cuvântului. Cu nume false au ajuns să invadeze forumurile strecurându-se printre copii Domnului, având pretenţie de aceleaşi drepturi pe care cei care traiesc în lumină le au în faţa lui Cristos.
Nu de mult am avut ocazia de a fi părtaş a unei întâlniri a peste 700 de membri pe un forum organizat de fratele Ţon, numit Masa Rotundă. La această întrunire sau înregistrat o serie de persoane a cărui identitate nu am ajuns să le cunosc. Printre numele înregistrate au fost aadi77, apavelea, bcori18, storm_p2005, şi mulţi alţii. Daca aţi citi numai aceste nume nu aţi fi în stare să spuneţi cine sunt, aşa cum nu aţi fi în stare să spuneţi cine este oobeada2002. Totuşi, problema nu este în numele pe care le-am folosit pentru deschiderea unei adrese de email, în unele cazuri forţaţi de împrejurare în a folosi nume prescurtate sau combinaţii de nume şi cifre, ci în uzanţa de a ascunde numele în discuţiile pe care le avem pe internet în jurul Cuvântului lui Dumnezeu.
La Masa Rotundă am avut ocazia să întilnesc un personaj interesant care se identifică Paul Storm. L-am intrebat să se identifice cine este cu adevărat, aşa cum şi Dumnezeu îl cunoaşte, la care a răspuns: „Am mai spus-o ma numesc Paul, dar nu numele e important, ci ideile şi faptele celui în cauza… Nici chiar Biblia nu afirmă asemenea pretenţii precum impune dl Obeada pentru ca cineva sa fie „recunoscut” a fi sau nu în Cristos.
Deşi nu am căutat să mă ascund. Daca tot e sa vorbim asa atunci chiar Pavel spunea: „eu sunt cel mai neinsemnat” şi atunci cat de important devine numele unui om pe drumul mantuirii ?!!!!!!
Cu deosebit respect, Paul „
La insistenţa unui alt frate de la Masa Rotunda de a se identifica cine este acest personaj pe nume Storm, ne răspunde: „Incredibil ! Nu-mi vine să cred că totul stă în numele meu !!!! Credeam că cei ce spun că au dragoste dau şi dovadă de aceasta. Suspiciunea şi bănuiala nu sunt virtuţi şi nu au legătura nici pe departe cu spiritul creştinesc.”
Scriptura ne spune să fim lumini, că suntem nişte cetăţi aşezate pe munte care nu se pot ascunde, şi totuşi, sunt unii printre noi care şi-au pierdut caracterul, care cred ca este acceptabil să ne ascundem identitatea atita timp cât ideile demonstrează a fi biblice. Unii au ajuns să se piardă în lumea virtuală, devenind o pierdere într-o lume pierdută a minţii lor.
Pierderea părtăşiei fraţeşti.Cum am putea avea părtăşie unii cu alţii când nu ne cunoaştem şi nu vrem să fim cunoscuţi? Nume false şi idei creştine nu ajută pe nimeni în realitatea părtăşiei lui Cristos. Sunt unii pe internet care caută părtăşie şi nu o găsesc. Ascunşi după nişte identităţi false, cer dragostea, te acuză de lipsă de dragoste, şi tot tu eşti de vină pentru că nu accepţi părtăşia unei falsităţi.
Mai mult de atât, unii care au ajuns aşa de preocupaţi cu internetul, că a devenit o slăbiciune şi un viciu, ajung să petreacă ore în şir pe internet, încercând să înveţe, să combată sau să aibe o părtăşie. Un mesaj din lumea virtuala face următoarea observaţie: „Ce mi se pare ciudat şi anormal, este ca (acum cu internetul), am reusit sa cunosc şi sa am partasie cu oameni aflati la mii de km distanta, pe cand în biserica locala majoritatea oamenilor imi raman necunoscuti.”
Unii au ajuns să cunoască mai bine pe cei de pe internet, decât fraţii şi surorile adunării de unde fac parte. Internetul a ajuns să hranească pe unii, uitând de locul şi chemarea pe care o au în adunarea sfinţilor de unde fac parte. Se pare că Scripturile nu mai au o valoare şi o seminificaţie absolută în trăirea de zi cu zi. Părtăşia frăţească rămâne o teorie a unei lumi virtuale, imaginare, în care fiecare vrea o părtăşie imaginară, a unor persoane care nu sunt cunoscute nici de Dumnezeu şi nici de noi copii Săi.
Luptătorii internetului.Acum câţiva ani în urmă am fost invitat să port nişte dialoguri pe un forum baptist român. Am avut ocazia de a cunoaşte nişte caractere care nu fac altceva decât să combată pe toţi şi în toate. Nu era un subiect la care să nu fi avut o părere sau alta. Într-o zi am primit un email de la un frate care mă ruga să nu îmi pierd timpul pe site-ul baptist că este nevoie de mine la un site ortodox, să combat ortodoxismul. I-am scris fratelui că nu am timp să combat şi nu îmi văd chemarea de a merge pe site-uri să combat pe unii şi pe alţii.
Unii au făcut din internet o lucrare, de parcă nu ar mai avea nimic altceva de făcut decât să fie pe internet, pe o serie de forumuri şi să combată pe toţi. Am ajuns să cunsc nişte nume cum ar fi Constantin, Storm, Basa, Emil, Ana, Alin (să nu fie confundat cu Alin Cristea) şi multţi alţii. Luptători al internetului, veterani a conflictelor evanghelice-ortodoxe, baptiste-adventiste, baptiste-sectant penticostal (care nu recunoştea cultul fraţilor penticostali). Aceşti luptători au ajuns să taie şi să judece pe unii şi pe alţii ca şi cum perpetuarea Evangheliei ar fi depins de ei. Aceste lupte de cuvinte au adus amărăciune, şi în multe instanţe tristeţe şi pierdere de timp în nişte conflicte de cuvinte fără nici un ajutor sau asistenţă din partea copiilor lui Dumnezeu. Mulţi dintre noi nu am putut să ne asociem cu ei, ei devenind „cruseders” al internetului, ajungînd să nu mai recunoască nici pe fraţii lor.
Învăţătorii internetului.Unii au ajuns să se creadă a fi nişte misionari care au fost chemaţi să lumineze restul fraţietăţii. Printr-o falsitate a unui nume inventat, cu sabia în mână, au ajuns să se creada a fi învăţători a Cuvântului. Printre invitaţii mesei rotunde am ajuns să cunosc pe Storm, care ca o vijelie şi-a revărsat supărarea pe mine scriind urmatoarele cuvinte: ”Dar de unde stiti dvs. daca tot nu intelegeti ce spunem noi ?! Sunteti un reper ?! Doriti ca lumea sa ramana în ratacire ?! Nu constientizati ca trebuie sa vestim ADEVARUL ?! Sau dvs. vedeti adevar doar invataturile elementare ce oricine le citeste din N.T. ?! Cu ce drept incercati sa discreditati pe cei ce stiu mai multe decat dvs. şi chiar au primit taine de la Dumnezeu ?!”
Prin mesajele primite din partea lui eram condamnat de a ţine în eroare pe copiii lui Dumnezeu, cerându-mi să las pe cei care au primit tainele lui Dumnezeu să înveţe. Când am întrebat cine este, mi-a răspuns cu suparare că aş vrea să-l discreditez, şi ideile şi mesajul scris ar fi trebuit să mă convingă de sinceritatea lui de a învăţa pe alţii lucruri duhovniceşti.
În zilele noastre o serie de învăţători sunt găsiţi pe internet, care ar deţine nişte taine ascunse, revelate numai lor de Dumnezeu. Un alt învăţător, care se semneză ioan basa rob al lui Isus Hristos, scrie într-un mesaj: „Oricine va avea parte de mantuire, va fi mantuit NUMAI PRIN JERTFA DOMNULUI ISUS HRISTOS.( nu exista o alta modalitate de mantuire )….. Totusi Cuvantul lui Dumnezeu prezinta 3 (TREI) forme deosebite de mantuire, dintre care m-am asteptat sa-mi puteti arata macar doua.
Ele difera atat ca TIMPUL CAND VOR FI MANTUITI; apoi MODUL în CARE VOR FI MANTUITI; dar şi LOCUL PE CARE-L VOR OCUPA în TRUPUL LUI HRISTOS.”
L-am întrebat şi pe Basa dacă a studiat teologia sau are vreun studiu exegetic, la care mi-a răspuns că nu are şi nici nu are nevoie să studieze filozofie umană. Storm şi Basa sunt numai doi din mulţimea învăţătorilor internetului care nu fac altceva decît să aducă noi învăţături frăţietăţii, lucruri care le-ar fi primit prin vedenii, şi descoperiri tainice a lui Dumnezeu.
Lumea virtuală a scos la suprafaţă şi pe aceşti învăţători care au ajuns să se ridice mai presus de orice teolog, pentru că ei sunt duhovniceşti şi ar fi primit tainele lui Dumnezeu într-un mod special pe care alţii nu au avut binecuvintarea. În urma acestor dezbateri şi lupte din lumea virtuală în care învăţătorii internetului se cred superiori înţelegerii Cuvântului lui Dumnezeu, unii au pus problema păstorilor, punând întrebarea:
De ce păstorii nu participă?
Mulţi au cerut intervenţia păstorilor pe forumuri în ideea că pastori ar putea clarifica şi apăra mai bine cauza Evangheliei. De ce păstorii nu participă la discuţiile de pe forum? De ce preferă să se abţină şi să privească în tăcere dezbaterea unor subiecte doctrinare pe care ar putea să le explice frăţietăţii? La această întrebare ar fi mai multe răspunsuri pe care aş putea să le dau:
- Un păstor îşi are lucrarea şi turmala care a fost chemat să o slujească. Internetul ia mult timp, ceea ce mulţi păstori nu au. Aş fi suspicios de seriozitatea unui păstor care şi-ar pierde timp infinit în discuţii marginale şi de polemice cu unii care nu sunt interesaţi decât să combată orice ai scrie. Păstorul îşi are lucrarea şi răspunderea sa în faţa Domnului şi a Bisericii care il susţine în lucrare.
- Un păstor nu şi-ar pirde timpul turmeipe care o păstoreşte ca să se lupte cu caractere care nu au curajul nici să se identifice. Care ar fi beneficiul unor lupte virtuale, a unui lucrător a lui Dumnezeu împotriva unui caracter inventat, care nu are curajul să se prezinte, şi care nu are nici o intenţie de a discuta advărul, când el însuşi trăieşte o minciună?
- Un păstor îşi recunoaşte turmala care a fost chemat să o păstorească. Internetul este o atracţie mondială a tuturor care au posibilitatea şi voinţa de a petrece timp pe forumuri şi site-uri. Pe fiecare forum vei găsi tot felul de caractere, fiecare având un plan diferit sau o înţelegere diferită a unui subiect. Fiecare face parte dintr-o altă denominaţie, iar cei care sunt din aceaşi denominaţie au tendinţa de a se ataşa altor înţelegeri şi priceperi a Cuvântului lui Dumnezeu. Un baptist ajunge să se unească cu un frate penticostal împotriva altui baptist, un ortodox combate pe toţi, iar unii se înclină a da dreptate ortodoxiei considerându-i fraţi în Hristos, un adventist pare a fi sincer şi atrăgător unui baptist care ar combate un ortodox, şi aşa ajungem să ne amestecăm şi să ne combatem unii cu alţii fără să fie un scop sau o ieşire din impactul preferinţei personale.
- Un pastor nu o să intre în discuţii care ajung să-l compromită.Fiecare păstor are limitele lui, pentru că nu a ajuns să fie desăvârşit. Internetul este o sursă şi o cale de a te face cunoscut la mulţi, şi cu aceaşi viteză poţi ajunge să faci de râs persoana ta şi a biserici pe care o păstoreşti. Internetul este plin de defăimători care s-ar bucura să le cadă pe mână un pastor, să-l provoace la o ceartă de ideei, să ajungă să-l facă de râs pentru incapacitatea de a le sta împotrivă. Forumuri deschise fără nici un scop, în afară de acela de a sta de vorba ca la colţul străzii, nu atrage un pastor indiferent de seriozitatea subiectelor tratate.
- Un pastor nu compromite lucrarea la care a fost chemat.La Masa Rotunda (forum de discuţii teologice) iniţiată de fratele Ton, am fost invitaţi să discutăm pe marginea unor subiecte bine definite. Între meseni s-au strecurat unii care nu aveau nici o intenţie de a trata alt subiect în afara atacării persoanei fratelui Ton. Ca nişte săpători de cimitir, au scormonit pământul să aducă tot felul de gunoaie care l-ar fi compromis pe fratele Ton. Iniţiativa fratelui Ton este egala cu cea a fratelui Daniel Branzai, care din dorinţă de a se apropia de frăţietate, prin noua cale pe care internetul ne-o dă, au ajuns să-şi facă dureri de cap, ajungând în poziţia de a pierde timp în a se apăra, în loc de a se bucura de o părtăşie a unei mese frăţeşti, aşa cum a fost planul şi ideea cu care au fost iniţiată aceasta întrunire virtuală.
Fratele Ton ajunsese să piardă timp în a aduce clarificări la atacuri, în loc să continue lucrările la care a fost chemat şi care aduc mult mai multă binecuvântare decât a combate pe Storm, Basa, Petru şi alţi care sau folosit de invitaţia fratelui la această masa. Timpul furat acestor lucrători poate compromite lucrările la care au fost chemaţi, timpul fiind un element care ne lipseşte tuturor.
Omul în lumină
Am fost chemaţi să fim o lumină indiferent dacă suntem pe stradă, în familie, în biserică, pe internet, sau ascunşi în cămăruţa noastră. Nu există nici un pasaj biblic care să ne spună că putem fi selectivi când să fim lumină şi când am putea să ne ascundem. Lumea virtuală pentru unii a dat loc unei nevegheri, crezând că lumea imaginară a internetului nu este altceva decât o lume imaginară în care se pot ascunde, unde se pot manifesta aşa cum vor ei, fără Dumnezeu.
Un individ mi-a scris să stau în banca mea că forumul nu este o biserică, şi nu trebuie să ne comportăm ca la biserică. Şi totuşi mă întreb cine a făcut regula unei trăiri diferită în biserică şi acasă? Unde ne este spus să fim lumini şi de cine? În bisericile noastre, în casele noastre, sau în orice loc? Unii sunt înregistraţi pe o serie de forumuri cu nume schimbate să nu fie recunoscuţi, şi se bat în cuvinte, dau în stânga şi în dreapta în numele Domnului. Am putea oare să fim într-o părtăşie reală, să ajungem să ne cunoaştem unii pe alţii, să ne încurajăm, şi să ne rugăm pentru lucrările la care am fost chemaţi, chiar şi lumea virtuală a internetului?
Ce exemplu suntem copiilor noştri, când nu suntem în stare să spunem lumii cine suntem? Cum putem spune că iubim lumina când trăim în întuneric?
Lumea virtuală este o sursă şi un motiv pentru care unii au ajuns să prospere şi să aducă cinste lui Dumnezeu, pe când alţii nu au făcut nimic altceva decât să piardă timpul, să ajungă obsedaţi şi să se hranească numai din convergenţe şi lupte de cuvinte. Indiferent dacă suntem în lumea virtuală a internetului sau în casele noastre, Cristos este acelaşi, nu este un Cristos imaginar, ci este Cristosul veşniciei noastre. Lumea virtuală este o lume care devine adevărată atunci când ajungem să trăim în realitatea părtăşiei create chiar pe undele invizibile ale internetului.
Coram Deo!