Părinți spirituali – Ucenicia ca mod de viață – Mihai Dumitrașcu, pastor, Biserica Emanuel, Galați

09.02.2017  |    Crestinul si BISERICA  |   2484  |

Când Isus vorbește pentru ultima oară cu ucenicii Săi, articulează visul lui Dumnezeu: mergeți și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt, și învățându-i să păzească tot ce v-am poruncit. Investiția de 3 ani făcută de Isus în ucenicii Săi ajunge la punctul de maxim, și ei sunt împuterniciți să ducă mai departe modelul pe care Isus l-a transmis – să facă ucenici.

Nu există nici un alt mod prin care noi să împlinim voia și visul lui Dumnezeu pe pământ, decât prin faptul că predicăm, consolidăm, echipăm și trimitem oameni în lucrare. Iar tot procesul acesta îl putem numi ucenicie.

Ucenicia ca mod de viață presupune că fie că lucrăm, fie că ne plimbăm, fie că participăm la viața spirituală a bisericii, suntem implicați în a face ucenici, în a transmite chipul lui Dumnezeu celorlalți. Iar asta presupune un context relațional, un context intenționat, când oferim ceea ce Dumnezeu a pus în noi celuilalt.

Când mă gândesc la ucenicie, văd că Isus a avut un plan. Când a transferat acest concept ucenicilor Săi, le-a dat tot planul. Mergeți – e prima fază, expune-i pe oameni la mesajul Evangheliei. Botezați-i, integrați-i în Biserică – asta presupune catehizare, presupune ca omul să înțeleagă valorile de bază ale creștinismului. Învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit – presupune o relație în cadrul căreia adevărurile scripturale sunt transferate. Asta e ceea ce Dumnezeu ne cheamă să facem, neuitând că noi nu facem ucenici pentru noi, ci facem pentru Domnul și în totală dependență de Duhul Sfânt. Dumnezeu nu încurajează lenea spirituală și neimplicarea în procesul acesta.

În 1 Corinteni 4:15, Pavel scrie: Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători în Hristos, totuși n-aveți mai mulți părinți, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie. Pentru orice om care pășește în viața spirituală, există cineva care l-a condus la Domnul, un părinte spiritual. Apostolul Pavel nu a făcut din asta un eveniment, ci un proces. Un părinte spiritual este cel care îl asistă pe noul-născut, îl hrănește, îl ajută să se consolideze, răspunde întrebărilor lui, dar se așază și sub poverile lui, trăiește cu el toate etapele vieții.

Gândiți-vă la tatăl dumneavoastră, la relația pe care ați avut-o cu el. Ce imagini vă vin în minte? Sunt conștient de faptul că această amintire, în anumite situații, poate să fie dureroasă. Gândiți-vă și la mama dumneavoastră? Care sunt gândurile care vă vin? Dar cum credeți că ar evalua copiii dumneavoastră relația cu voi, ca părinți?

Fiecare din noi vom avea tendința să ne raportăm la orice autoritate așa cum a fost relația cu tatăl și mama noastră, mai ales cu tatăl nostru. Dacă am avut un tată care a abuzat ființa noastră, emoțional sau fizic sau chiar sexual, atunci vom avea tendința să ne raportăm din această perspectivă la orice autoritate, și să reacționăm advers……………….https://alfaomega.tv/crestinulsisocietatea/biserica/6650-parinti-spirituali-ucenicia-ca-mod-de-viata-mihai-dumitrascu-pastor-biserica-emanuel-galati

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s