Închide

Încercarea de reînviere a comunismului – de Iosif Țon

download-1

 07.05.2018  |    Crestinul si STATUL  |

 

Nouă nu ne vine să credem! În ruptul capului nu ne vine să credem! După cei şaptezeci de ani de comunism în Uniunea Sovietică şi după patruzeci de ani de comunism în Europa de Răsărit, mai vrea cineva să repete tragedia? Da, da, da!   În Europa de Apus şi în Statele Unite ale Americii se lucrează intens şi cu mare zel şi entuziasm la realizarea visului lui Karl Marx de a crea societatea comunistă!

La protestele noastre că experimentul acesta a creat iadul pe pământ, ni se răspunde candid că cei ce au condus experimentul în ţările noastre au greşit, nu   l-au aplicat corect, dar acum se va aplica în mod corect şi cu siguranţă va produce societatea ideală.

Cei ce au lansat lupta aceasta au fost cunoscuţi sub numele de şcoala de la Frankfurt, care şi-au început activitatea prin anul 1924.  Ei erau marxişti convinşi, dar îşi puneau întrebarea de ce revoluţia comunistă a început în Rusia înapoiată şi refuză să se producă în ţările avansate ale Apusului. Răspunsul lor a fost că în aceste ţări cultura este de vină că oamenii nu pornesc la revoluţie. Cu alte cuvinte, felul de a gândi creştin din aceste ţări este piedica. De aceea, trebuie să se producă mai întâi o revoluţie culturală, care să distrugă felul de a gândi şi structura existentă a societăţii şi să se producă un haos social din care singura ieşire să fie revoluţia comunistă.

Odată cu venirea lui Hitler la putere, profesorii marxişti de la Frankfurt s-au refugiat în America şi au fost primiţi cu braţele deschise la Universitatea Columbia din New York. Acolo, au decis să-şi aplice planul de a realiza o societate comunistă în noua lor ţară. Primul pas a fost să schimbe gândirea din universităţile americane, pe principiul că acolo unde este universitatea astăzi acolo va fi toată societatea peste douăzeci de ani. Ei au început prin a umple universităţile de profesori marxişti. Paralel cu aceasta au acreditat ideea că credinţa în Dumnezeu este contrară ştiinţei şi că, deci, religia creştină n-are ce căuta în şcolile de stat. Printr-o acţiune în justiţie bine argumentată, au reuşit să facă să fie ilegal ca cele zece porunci să mai fie afişate pe pereţii claselor de şcoală. Orice menţionare a lui Dumnezeu şi a credinţelor creştine şi a moralei creştine au fost declarate ca fiind acţiuni politice, şi numite „incorectitudine politică”.

Marxiştii de la Frankfurt au ajuns repede la concluzia că cel mai bun aliat al lor în demolarea creştinismului este Sigmund Freud, care atunci mai lucra atunci la Viena. Combinaţia dintre marxism şi freudism a fost făcută cu scopul de a convinge lumea că creştinismul este o ideologie nu numai neadevărată, ci şi una care duce la nefericirea omului şi a societăţii.

Pentru ca omul să fie fericit, spunea teoria lui Freud, atât bărbatul cât şi femeia trebuie eliberaţi din cătuşele căsătoriei, trebuie convinşi să treacă la sex fără inhibiţii şi limite şi să renunţe la orice alte tabu-uri pe care le-au învăţat de la religia creştină. Formele de sexualitate care până atunci erau considerate drept „anormale” (cum ar fi homosexualitatea, lesbianismul, etc.), trebuia să fie acceptate ca fiind mai atrăgătoare decât viaţa sexuală din familie. În special copiii şi tineretul trebuia să fie învăţaţi felul acesta de viaţă. De asemenea, pornografia şi nudismul de orice fel trebuia să fie promovate ca absolut normale şi dezirabile.

Să reţinem că scopul urmărit era desfiinţarea societăţii creştine, destrămarea structurilor sociale existente, până când se va ajunge la un asemenea haos încât oamenii să dorească societatea nouă, socialistă, apoi comunistă.

Timp de zeci de ani, această ideologie a fost predată mai ales în universităţi, unde era prezentată cu numele inocent de „corectitudine politică”. Unii i-au spus „marxism cultural”.  Alţii fac tot ce pot să evite cuvântul „marxism”. Apoi, imediat după 1960, a izbucnit în universităţile din Apus şi din Statele Unite, revolta studenţească anticreştină şi pro sex fără limite. Această revoltă a dus la legalizarea pornografiei, la legalizarea avortului, la legalizarea căsătoriilor între homosexuali şi lesbiene şi alte asemenea forme de „viaţă nouă”.

Îndată după al doilea război mondial, trei dintre profesorii marxişti germani s-au întors la Frankfurt, au obţinut acolo poziţii de conducere şi au implementat şi în Germania acţiunile care au avut atâta succes în America.

Odată cu revoluţia sexuală a tineretului de după 1960, marxiştii, atât cei din Germania, cât şi cei din America (conduşi acolo de Herbert Marcuse, germanul care a rămas să perfecteze acţiunea de acolo), au considerat că sexul fără limite şi lipsa de orice moralitate este cea mai bună metodă de a distruge structura societăţii. De asemenea „eliberarea femeii din închisoarea familiei” devine parte din mişcarea marxistă a cărui scop final este distrugerea societăţii actuale în aşa mod încât oamenii să dorească societatea comunistă. Pervertirea copiilor prin confuzia de gen (homosexuali, lesbiene, transgenderi) face şi ea parte din acest plan diabolic.

Mişcarea marxistă a câştigat teren enorm în Germania. Vezi pentru aceasta cartea Gabrielei Kuby, „Revoluţia sexuală globală – distrugerea libertăţii în numele libertăţii” (publicată în româneşte în 2015, la Humanitas).

Promotorul acestei mişcări marxiste-comuniste la Bruxelles este luxemburghezul Jean-Claude Junkers, Preşedintele Comisiei Europene, iar elevul lui favorit este Klaus Iohannis (saşii din România sunt originari din Luxemburg!).

Îndată după al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a reuşit să impună comunismul în ţările din Europa centrală şi de răsărit şi timp de 40 de ani am trăit iadul pe pământ produs de ideologia marxistă. Pentru noi este un şoc să aflăm că intelectualitatea din Europa de apus a îmbrăţişat ideologia care duce la comunism! Dar trebuie să precizăm că mulţi intelectuali apuseni nu-şi dau seama că ceea ce propagă ei este drumul spre comunism. Chiar şi din ţările noastre (foste comuniste) mulţi nu-şi dau seama spre ce se îndreaptă această ideologie!

Domnul Iohannis nu este atât de naiv încât să nu-şi dea seama unde vrea domnul Junkers să ducă Europa!

O clarificare. Domnul Iohannis i-a numit pe cei ce vor căsătorie numai între un bărbat şi o femeie „fanatici religioşi”. Ce înseamnă aceasta? Răspund eu: Un om religios „fanatic” este un om care ia foarte în serios religia lui şi este pasionat pentru religia lui, fiind gata chiar şi să moară pentru ea. Care este opusul la religios fanatic? Este un om care are o religie „formală”. Adică, el merge din când în când la biserică, dar o face mai mult „de formă”. Adică, el nu dă mult pe religia lui. Şi, la strâmtoare, lui nu-i este greu să-şi abandoneze religia.

Domnul Iohannis este de religie luteran. Dar el nu este „fanatic”. Atunci, el este un luteran „de formă”. Iată de ce a îmbrăţişat el ideologia anti-creştină care vrea să introducă în societatea noastră ateismul ateu, conceput pentru a reintroduce comunismul în ţara noastră!

Poate că dânsul protestează faţă de această interpretare. Dar logica tuturor celor expuse mai sus ne duce la această concluzie!

Cele trei milioane de români care cer ca în Constituţie să fie înscris că numai un bărbat şi o femeie pot alcătui o familie, sunt oameni care iau în serios religia lor creştină (indiferent de ce cult creştin aparţin). Domnul Iohannis se opune tuturor acestora. Noi am crezut că el este creştin şi că îşi ia în serios creştinismul lui. Acum vedem că el ni se opune. Cu aceasta, el se înstrăinează de creştinii români care îşi iau în serios credinţa.

Vă las pe toţi să trageţi concluziile!

Iată că în 2016, în Statele Unite a apărut un candidat la preşedinţia ţării care se declara pe faţă „socialist” şi care era aproape să câştige la alegerile preliminare. Iar acum, citim să 57% dintre tinerii americani ar prefera să trăiască în comunism! Aceste fapte arată cât de mare succes a avut aici mişcarea marxist-comunistă.

Minunea lui Dumnezeu este că în atmosfera aceasta alegerile au fost câştigate de Donald Trump, care a declarat pe faţă că este creştin şi că vrea să redea libertate creştinismului evanghelic! Nu este de mirare că  stânga „democrată” este atât de furios dezlănţuită împotriva lui! Este un război pe viaţă şi pe moarte între marxism şi gândirea creştină!

Isus Cristos ne-a învăţat că de la început Creatorul i-a făcut pe oameni „parte bărbătească şi parte femeiască” (Evanghelia după Matei 19:4). Atunci când vom înscrie în Constituţie că familia este alcătuită dint-un bărbat şi o femeie, vom arăta lumii întregi că noi suntem urmaşii lui Isus Cristos, adică suntem creştini.

Să nu lăsăm pe nimeni să ne oprească. Nici măcar pe Preşedintele ţării!

Ultimele articole – înțelegerea vremurilor

Calea Adevarul si Viata 602 - Biserica si Imparatia lui Dumnezeu
Calea Adevarul si Viata 602 – Biserica si Imparatia lui Dumnezeu
Cele 12 teze despre Israel
Cele 12 teze despre Israel
David Parsons - Ce insemnatate spirituala are mutarea ambasadei SUA la Ierusalim?
David Parsons – Ce insemnatate spirituala are mutarea ambasadei SUA la Ierusalim?
David Parsons - De ce s-a amanat mutarea ambasadei SUA atat de mult timp?
David Parsons – De ce s-a amanat mutarea ambasadei SUA atat de mult timp?
David Parson - De ce a mutat Donald Trump ambasada SUA la Ierusalim?
David Parson – De ce a mutat Donald Trump ambasada SUA la Ierusalim?

https://alfaomega.tv/crestinulsisocietatea/statul/8740-incercarea-de-reinviere-a-comunismului-de-iosif-ton

Pagina de Umor 

Pagina de Umor 

O inimă veselă înseninează faţa (Proverbe 15:13) si este un medicament bun (Proverbe 17:22). Ce altceva produce veselie inimii decât o glumă bună sau un cuvânt bun spus la timpul potrivit? Ne propunem ca prin această pagină de umor să vă „descreţim” puţin frunţile şi să vă facem să vă simţiţi… mai înseninaţi.

Dacă aveţi şi dumneavoastră alte glume care doriţi să apară pe această pagină, vă rog să nu ezitaţi să ni le trimiteţi pe email, apăsând aici [sau la adresa de email glume_crestine@voxdeibaptist.org, cu numele glumei şi numele, eventual oraşul / ţara de unde sunteţi]. Vă mulţumim şi aşteptăm mesajele dumneavoastră. Aceia dintre dumneavoastră care sunteţi înscrişi pe Forumul nostru, aveţi posibilitatea de acum să scrieţi direct în paginile respective glumele pe care le ştiţi şi care doriţi să le împărtăşiţi cu alţii.

În acest număr…

   Becul creştin

   Oportunitate de angajare

   Probleme la maşină

   Noul pastor

   Îndeplineşte-mi o dorinţă

   Sărbători

Becul creştin

  1. De câţi carismatici e nevoie ca să schimbi un bec? Unu, din moment ce mâinile sale sunt în aer oricum.
  2. De câţi Calvinişti e nevoie pentru schimbarea unui bec? De nici unul, Dumnezeu a predestinat când o să fie luminile aprinse.
  3. De câţi liberali e nevoie pentru a schimba un bec? De 10, căci ei trebuie să ţină o dezbatere despre faptul dacă există sau nu bec. Chiar dacă sunt de acord cu privire la existenţa becului se prea poate ca ei să nu continue spre a-l schimba de frica înstrăinării acelora care folosesc tuburile fluorescente.
  4. De câţi Anglo-Catolici e nevoie pentru a schimba un bec? De nici unul. Ei folosesc întotdeauna lumânările.
  5. De câţi evanghelici e nevoie pentru a schimba un bec? Evanghelicii nu schimbă becuri. Ei pur şi simplu citesc instrucţiunile şi speră că becul va decide să se schimbe singur.
  6. De câţi Ateişti e nevoie pentru schimbarea unui bec? Unu. Numai că ei sunt tot în întuneric.
  7. De câţi Creştini după Evanghelia e nevoie pentru schimbarea becului? Schimbare????
  8. De câţi Penticostali e nevoie pentru a schimba un bec? 10, unul ca să-l schimbe şi ceilalţi 9 să se roage împotriva duhului de întuneric.
  9. De câţi evanghelişti TV e nevoie ca să schimbi un bec? Unul. Dar ca mesajul speranţei să continue să fie transmis, trimiteţi donaţia dumneavoastră astăzi.
  10. De câţi lideri de închinare dintr-o tabără e nevoie pentru a schimba un bec? Unu. Dar în curând toţi ceilalţi din jurul lui se pot încălzii până la strălucirea acestuia.
  11. De câţi Calvanişti e nevoie pentru a schimba un bec? De nici unu. Dacă Dumnezeu îl vrea schimbat El o va face singur.
  12. De câţi carismatici e nevoie ca să schimbi un bec? Trei. Unul ca să-l scoată afară şi doi ca să-l prindă când cade.

Oportunitate de angajare

Pe geamul unui birou atârna un afiş pe care era scris următoarele:

Căutăm personal.

Trebuie să dactilografieze 70 de cuvinte pe minut.

Trebuie să cunoască computerul.

Trebuie să fie bilingv.

Se oferă şansă de angajare egală.

Un câine mergea agale pe stradă şi a văzut afişul. S-a uitat la el pentru o clipă, l-a apucat cu gura lui şi a intrat în biroul managerului, clarificând faptul că dorea să aplice pentru slujbă.

Managerul a ras şi a spus, „Păi nu pot să angajez un câine pentru această slujbă”.

Câinele a arătat spre linia unde scria „Se oferă şansă de angajare egală”.

Aşa că managerul a spus, „OK, ia scrisoarea aceasta şi dactilografiaz-o”. Câinele s-a dus la procesorul de cuvinte şi s-a întors după un minut cu scrisoarea terminată, perfect formatată.

Managerul a spus, „În regulă, iată care este problema. Scrie un program de computer pentru acesta şi fă-l să funcţioneze”.

După cincisprezece minute, câinele s-a întors cu răspunsul corect.

Managerul tot nu era convins. „Tot nu te pot angaja pentru această postură. Trebuie să fi bilingv”.

Câinele s-a uitat la manager şi i-a spus, „Miau!”

Probleme la maşină

Am un prieten care şi-a umplut rezervorul maşinii la o staţie cu auto-servire. După ce a plătit şi a condus mai departe, el şi-a dat seama că a lăsat capacul de la rezervor pe maşină. S-a oprit şi s-a uitat, şi desigur, era pierdut.

Ei bine, s-a gândit el pentru o secundă şi şi-a dat seama că şi alţi oameni trebuie să mai fi făcut acelaşi lucru, aşa că se merita să se întoarcă şi să-l caute pe marginea şoselei şi dacă nu avea să-şi găsească capacul său, poată că găsea unul care să se potrivească. Fiind foarte sigur pe sine, nu a căutat prea mult până ce a găsit un capac de rezervor. L-a încercat, şi acesta a intrat în locaşul respectiv cu un click satisfăcător.

„Bună treabă”, s-a gândit el. „Mi-am pierdut capacul de la benzină, dar am găsit unul care se potriveşte. Şi ăsta e chiar mai bun pentru că se închide…”

Noul pastor

O mică biserică de ţară căuta un pastor nou care să ia locul pastorului lor care se pensionase.

După revizuirea a câtorva rezumate ei au ajuns în final cu alegerea la un pastor care părea să fie perfect pentru mica lor congregaţie, aşa că s-au hotărât să-l viziteze pe pastorul în devenire la biserica sa curentă.

În dimineaţa aceea el a ţinut predica numai în cinci minute! Diaconii au fost impresionaţi că acesta a putut să fie aşa de repede şi de precis cu mesajul. Încântaţi de aceasta ei l-au invitat pe pastorul în devenire să predice la biserica lor aşa încât întreaga congregaţie să-l poată întâlni. El şi-a ţinut predica sa „de evaluare” în nu mai mult de doisprezece minute! Diaconii au decis în exact acea zi că acesta era într-adevăr omul pe care Dumnezeu l-a ales pentru ei. Rapid, precis, direct la subiect şi gata la prânz. Noul pastor a primit o chemare unanimă.

În prima sa duminică la noua sa biserică acesta a sosit puţin cam târziu. Şi-a luat locul la amvon şi şi-a cerut scuze pentru întârzierea sa. De odată a început şi predica sa. DUPĂ DOUĂ ORE mai târziu acesta îşi concludea predica. Aceasta i-a îngrijorat pe diaconi şi l-au chemat pe pastor într-o întâlnire cu uşile închise care a avut loc în acea seară.

„Când v-am vizitat la biserica dumneavoastră anterioară aţi predicat 5 minute. Când aţi predicat pentru noi aici ca pastor vizitator aţi predicat pentru 12 minute. Acum că sunteţi noul nostru pastor aţi predicat pentru DOUĂ ORE. De ce? Ce este diferit?”

Pastorul a luat în considerare întrebarea lor şi le-a răspuns. „Când m-aţi vizitat la vechea mea biserică tocmai am avut scoşi câţiva dinţi ca să îmi pun dantură. Gura era plină cu dureri şi 5 minute a fost tot ceea ce am putut face. Când am vizitat biserica dumneavoastră şi am predicat tocmai îmi pusesem noua dantură şi încercam să mă ajustez cu ea. 12 minute am putut rezista. În dimineaţa aceasta m-am trezit târziu. În graba mea de a ajunge la biserică mi-am pus accidental dantura soţiei mele în locul danturii mele”.

Îndeplineşte-mi o dorinţă

Un om mergea pe o plajă din California şi se ruga profund când deodată a spus cu voce tare, „Doamne, îndeplineşte-mi o dorinţă”. Cerul s-a întunecat şi o voce ca un tunet a spus, „Pentru că ai încercat să fi credincios îţi voi îndeplini o dorinţă”. Omul a spus, „Construieşte un pod până în Hawaii ca să pot merge pe el cu maşina oricând voi voii”.

Domnul i-a răspuns, „Cererea ta este foarte materialistă. Gândeşte-te la logistica acestui fel de înţelegere. Suporturile de care e nevoie ca să ajungă pe fundul Pacificului! Betonul şi oţelul de care va fi nevoie. Pot să o fac, dar e greu pentru mine să justific dorinţa ta pentru lucrurile pământeşti. Mai ia-ţi ceva timp să te gândeşti la o altă dorinţă, una care creţi că mă va onora şi mă va glorifica”.

Omul s-a gândit pentru o lungă perioadă de timp şi a spus în final, „Doamne, vreau să pot să le înţeleg pe femei. Vreau să ştiu ce simt ele în interior, la ce se gândesc ele când îmi oferă acel tratament tăcut, atunci când plâng, ce vor să spună când zic că n-au ‚nimic’, şi cum pot să o fac pe o femeie într-adevăr fericită?”

După câteva minute Dumnezeu a spus, „Câte benzi vrei să aibă podul ăla?”

Sărbători

Un ateu s-a plâns unui prieten creştin, „Voi creştinii aveţi sărbătorile voastre speciale, precum Crăciunul şi Pastele. Evreii sărbătoresc şi ei în mod naţional Paştele şi Yom Kippur. Dar noi ateii nu avem nici o sărbătoare naţională recunoscută. Este o discriminare necorectă”.

Prietenul său a răspuns, „Păi de ce nu sărbătoriţi întâi aprilie?”

http://publicatia.voxdeibaptist.org/page_umor_iun06.htm

Bisericii, un tort aniversar — Ciprian Barsan

Inițial publicat pe La moara lui Felix: Pogorârea Duhului Sfânt, eveniment marcant în istoria Bisericii, a avut loc în timpul uneia dintre sărbătorile poruncite evreilor: Cincizecimea. Și asta nu întâmplător. La fel ca și în cazul Învierii, care s-a petrecut în timpul Paștelui evreiesc. În timpul acestor sărbători, evreii din țară, ca și cei… via Bisericii, […]

​BENEFICIILE CRIZEI ŞI PERICOLELE ABUNDENŢEI (A DOUA PARTE) – PASTOR VASILE MICH/Deuteronom 8:1-9:6

Beneficiile crizei şi pericolele abundenţei  Deuteronom 8:1-9:6

A doua parte

Pastor Vasile Mich

2) PERICOLELE ABUNDENŢEI

,,Când vei mânca şi te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o. Vezi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, până acolo încît să nu păzeşti poruncile, rânduielile şi legile Lui pe care ţi le dau azi. Când vei mânca şi te vei sătura, când vei zidi şi vei locui în case frumoase, când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul, şi crescându-ţi tot ce ai, ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei; care te-a dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţîşnească apă din stânca cea mai tare, şi care ţi-a dat să mănânci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, şi să-ţi facă bine apoi. Vezi să nu zici în inima ta: „Tăria mea şi puterea mânii mele mi-au câştigat aceste bogăţii.”(Deut.8:10-17) Desprindem din textul biblic citat trei pericole ale abundenţei: pericolul de a-L uita pe Dumnezeu, pericolul mândriei, şi pericolul încrederii în sine. Să reflectăm puţin asupra fiecăruia dintre ele:

a) Pericolul de a-L uita pe Dumnezeu.Cea mai mare iluzie a omului este că în viaţă totul se reduce la: pâraie, izvoare, lacuri, grâu, orz, vii, smochini, rodii, măslini, miere, pâine, fier, aramă, case frumoase, boi, oi, argint, aur, şi variantele moderne ale acestora, adică lucruri care se măsoară în euro, cai putere, gigabztes şi alte unităţi de măsură ale lumii contemporane. Mentalitatea generală omenească afirmă că dacă ai din belşug aceste lucruri, te poţi declara fericit, iar folosind un termen spiritual, eşti binecuvîntat. Această concepţie greşită despre fericire, respectiv binecuvântare, îi conferă omului care o atinge o stare de autosuficienţă şi automulţumire care îl împiedică să se mai gândească la Dumnezeu. Ce să mai aibă a face cu Dumnezeu cineva care are de toate şi care simte că nu-i mai lipseşte nimic. Însă lucrul care scapă din vedere în acest greşit raţionament, este că toate lucrurile pe care le avem, chiar şi cele care par mai neânsemnate, sunt o expresie a dragostei lui Dumnezeu. Sănătatea trupului, puterea fizică, căldura soarelui, lumina zilei, odihna nopţii, prospeţimea aerului, limpezimea apei, ploaia cerului, fertilitatea pământului, dragostea de mamă, edenul familiei, umbra copacilor, farmecul anotimpurilor, ciripitul păsărilor, dulceaţa fructelor, si lista ar putea continua la nesfârşit, nu sunt o aparitie pur întâmplătoare, ci sunt dovezi ale bunătăţii lui Dumnezeu, care se înoieşte faţă de noi în fiecare dimineaţă. Dar mai presus de toate acestea, Dumnezeu ni S-a dăruit pe Sine Însuşi, iar toate celelalte lucruri care ne-au fost date nu sunt decât cadrul în care Dumnezeu vrea să ne bucurăm de El. Prezenţa Sa în viaţa omului cântăreşte mai mult decât toate lucrurile din lume, şi dacă ar fi să alegi intre a fi bogat şi sănătos dar fără Dumnezeu, sau sărac şi bolnav dar cu Dumnezeu, atunci este cu mult mai preferabilă calea a doua. Aceasta era si convingerea lui Moise când a exclamat:„Dacă nu mergi Tu însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.” Când în vremuri de abundenţă se întâmplă ca să-L uităm pe Dumnezeu, atunci pentru că ne iubeşte, El permite să alunecăm într-o criză doar pentru a ne ajuta să descoperim o şi mai mare abundenţă şi anume abundenţa unei vieţi trăite în comuniune cu Dumnezeu. Cei care au gustat cât de bun este Domnul sunt de acord că nimic nu poate fi pus alături cu acest gen de fericire, şi crizele vieţii sunt doar mici neplăceri în comparaţie cu catastrofa pierderii legăturii permanente cu cerul.

b) Pericolul mândriei Am văzut deja că unul din beneficiile crizei este smerenia. Am observat şi cât de importantă este smerenia, pentru că ea este esenţa naturii divine, iar mândria este esenţa naturii celui rău. Cadrul cel mai adecvat de germinare a mândriei este abundenţa. Omului când toate îi merg bine, atunci îi vine pofta să se mândrească. Cănd trupul îi plesneşte de sănătate, tinereţe si frumuseţe, când mintea îi sclipeşte de agerime, când buzunarele îi sunt doldora de bani, iar sertarele de titluri de proprietate, când toţi oamenii se înclină înaintea lui, îi sorb cuvintele de pe buze şi sunt nerăbdători sa-i împlinească toate mofturile şi capriciile. Atunci firea păcătoasă este gâdilată, orgoliul devine exacerbat, iar omul începe să se simtă deosebit de important, suficient de important încât să înceapă să-i dispreţuiască pe cei de lângă el devenind în cele din urmă o brută, un monstru, un prototip al diavolului, o persoană cu care este imposibil de convieţuit. Dumnezeu în bunătatea Sa, cînd constată că suntem gata să cădem în această capcană, permite să treacă peste noi un val de criză în care să ne prăbuşim cu fruntea în tărână, ca să ne vedem adevărata ticăloşie şi mojicie şi să ne pocaim ajungând la starea de smerenie în care ne însuşim nu numai favorurile divine ci chiar şi natura Sa.

c) Pericolul Încrederii în sine După ce omul îl uită pe Dumnezeu, după ce se desfătează în conştienţa importanţei de sine, nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să se aşeze el însuşi în locul lui Dumnezeu. Omul a fost creat în aşa fel încât să se închine unei divinităţi. Ori dacă Dumnezeul cerului şi al pământului a fost alungat, şi dacă creatura ajunge la concluzia că propria-i persoană este suficient de importantă pentru a lua locul Creatorului, rezultatul va fi exact aşa cum îl descrie Pavel în Romani 1:25 ,,căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului” Aceasta este cea mai cumplită formă de idolatrie, închinarea adusă propriei persoane. Textul biblic din Deuteronom prezintă două forme ale acestui tip de idolatrie. Prima, o găsim în 8:17, în care omul atribuie tăriei sale toate realizările obţinute, şi ar putea fi numită forma clasică de închinare adusă sinelui. Însă în capitolul 9:4 întâlnim o formă de închinare la propria persoană mult mai subtilă şi mai periculoasă decât prima, şi ar putea fi numită, varianta care îmbracă formă religioasă. În această formă de închinare la propria persoană, omul recunoaşte că Dumnezeu este Cel care îl binecuvintează, dar motivul pentru care o face, este bunătatea şi meritele personale deosebite înaintea lui Dumnezeu.. A afirma că Dumnezeu te binecuvintează datorită performanţelor tale personale, nu înseamnă altceva decăt tot idolatrie şi încă una şi mai mizerabilă, care Îl necinsteşte şi mai mult pe Dumnezeu. Pentru a ne scăpa de acest soi cumplit de păcate, Dumnezeu permite crizei să ne copleşeasă, ca să descoperim că nu avem suficientă putere şi înţelepciune spre a ne lua viaţa în propriile mâini şi că cel mai inteligent lucru pe care îl putem face este să I-o încredinţam Lui, spre a ne-o conduce.

În concluzie: Nu lipsa banilor şi a sănătăţii ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult. Există tragedii şi mai mari pe care le-am putea trăi: a-L uita pe Dumnezeu, a fi plini de mîndrie, şi a ne încrede în propria persoană, iată adevăratele catastrofe. Deasemenea nu o viaţă trăită în îmbuibare şi îndestulare este dovada adevăratei fericiri. Adevărata fericire constă în a dobândi prin smerenie natura lui Dumnezeu, a fi declarat vrednic, de către El, în urma testului încercării, şi a descoperi hrana mai îndestulătoare şi mai satisfăcătoare decăt păinea, şi anume Cuvăntul lui Dumnezeu.

ALTE ARTICOLE

Adevărata miză a activiștilor gay: Familia nu ar trebui să mai existe…

download-1

De ce am fi deranjați de niște evenimente aparent nevinovate, cum ar fi “Pride Week”? În realitate lucrurile sunt mult mai grave decât încercările disperate ale unor ong-iști de a-și legaliza perversiunile. În numele corectitudinii politice, a unei așa zise legalități, oameni corupți în adâncul sufletului lor și-au făcut un ideal din distrugerea oricărei autorități spirituale și mai ales a acelora care refuză pe față asimilarea. Redau mai jos declarația sinceră a activistei gay Masha Gessen, preluată de mai multă vreme de pe un site de știri:

“Căsătoria dintre homosexuali este un lucru cât se poate de simplu şi care nu necesită multă dezbatere, pe atât de normal şi de clar pe cât este distrugerea instituţiei familiei. Familia nu ar trebui să mai existe. Eforturile depuse pentru legalizarea căsătoriei dintre homosexuali sunt de fapt şi de drept o minciună, o diversiune, în legătură cu ceea ce vom face din căsătorie odată ajunşi în acel punct – minţim când spunem că instituţia familiei nu se va schimba. Acesta este un neadevăr…Familia se va schimba şi trebuie să se schimbe. Părerea mea este că familia nici nu ar trebui să existe. Şi spun acest lucru pentru că nu-mi place să construiesc ficţiuni în viaţa mea.”

Oameni pervertiți sexual și-au propus să distrugă prima instituție creată de Dumnezeu, familia. Aceasta este o problemă morală majoră pentru societatea noastră. De aceea trebuie să ne exprimăm poziția public și să apărăm valorile în care credem. De aceea trebuie să se audă vocile noastre în aceste vremuri ciudate. Să ne rugăm ca Dumnezeu să protejeze România de flagelul LGBT, dar în același timp, în dragoste, să exprimăm public adevărul lui Dumnezeu…”Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul lui Dumnezeu este viața veșnică în Cristos Isus, Domnul nostru” (Romani 6:23).

Samy Tuțac

Adevărata miză a activiștilor gay: Familia nu ar trebui să mai existe…

Moldoveanul Ștefan Răileanu a fost desemnat cel mai bun arbitru în 2019!

Moldoveanul Ștefan Răileanu a fost desemnat cel mai bun arbitru în 2019!

Peste 950 de sportivi, 100 de arbitri și 150 de țări au participat la cea de-a 24-a ediție a Campionatului Mondial de Taekwondo găzduit în 2019 de Marea Britanie. Republica Moldova a fost remarcată prin desemnarea celui mai bun central al competiției pentru un arbitraj impecabil în persoana lui Ștefan Răilean. Alături de el, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de sportivii Aaron Cook și Stepan Dimitrov, care au ajuns în sferturile de finală al Campionatului Mondial de Taekwondo.

Cel mai bun arbitru la categoria masculin a făcut vizibilă Republica Moldova la Manchester, iar admirația și laudele le redirecționează pe toate lui Dumnezeu.

„Când am aflat imediat am înțeles că tot meritul e a lui Dumnezeu, căci la acest campionat au fost mulți arbitri buni, și era greu de nominalizat unul singur la masculin, la feminin câștigase Zhu Ling Fang din China. Așa că primul lucru a fost să îi dau Slavă Lui Dumnezeu pentru tot ce a făcut în viața mea și să Îi promit că nu Îl voi dezamăgi. Și oriunde voi merge în lume să Îl vestesc și să fiu o mărturie vie. Dar sentimentele trăite au fost de bucurie și entuziasm”, a declarat exclusiv pentru ȘtiriCreștine.ro, Ștefan Răilean.

Tabelul final al premiilor și titlurilor la CMT 2019 arată așa:

  • Premiul pentru cel mai bun arbitru pentru bărbați – Ștefan Raileanu (Moldova);
  • Cel mai bun premiu pentru echipa feminină – Coreea;
  • Cel mai bun echipaj pentru bărbați – Coreea;
  • Cel mai bun premiu pentru antrenorii de masculin – Claudio Nolano (Italia);
  • Cel mai bun premiu de antrenor pentru femei – Lee Chang Geon (Coreea);
  • Cel mai bun arbitru pentru femei – Zhu Linfang (China);
  • Premiul pentru lupta împotriva spiritului – Canada;
  • Premiul de participare activă – Brazilia;
  • Men premiul MVP – Jun Jang (Coreea);
  • Premiile pentru femei MVP – Jade Jones (Marea Britanie).

În clasamentul pe medalii, Coreea de Sud a dominat, cu 4 medalii de aur, 1 de argint și 2 de bronz. Pentru arbitrarea Campionatului Mondial de Taekwondo, Federația Mondială de profil a ales 100 cei mai buni arbitri din lume. Tiltul cel mai bun arbitru, rămâne atribuit Republicii Moldova, până la următorul campionat care va fi găzduit de China în 2021!

Ștefan Răilean practică taekwondo de la 8 ani, antrenează alți ucenici mai bine de 10 ani și arbitrează competiții naționale și internaționale de taekwondo de 5 ani. La o vârstă relativ tânără este directorul Şcolii sportive specializate de taekwondo WTF nr.6 din municipiul Chișinău și un creștin evanghelic practicant, care trăiește pentru a fi o făclie vie în Câmpul Evangheliei.

Vă chemăm să mulțumiți împreună cu noi pentru această victorie și să vă rugați ca Dumnezeu să ridice făclii vii în fiecare domeniu din societate. Rugați-vă pentru Ștefan Răilean și lucrarea pe care o face în poziția pe care Dumnezeu i-a încredințat-o, educând generații de copii să fie curajoși și să se încreadă în El.

Moldoveanul Ștefan Răileanu a fost desemnat cel mai bun arbitru în 2019!

Vaticanul CONTESTĂ noua ideologie gender conform căreia genul ar fi o alegere

Vaticanul CONTESTĂ noua ideologie gender conform căreia genul ar fi o alegere
Congregația pentru Educație Catolică a dat publicității documentul intitulat „Bărbat și Femeie i-a făcut Dumnezeu: pentru găsirea unei căi de dialog în chestiunea teoriei de gen în educație”. Noul document se dorește a fi un instrument care să ajute la îndrumarea contribuțiilor catolice la dezbaterea în curs despre sexualitatea umană și la înfruntarea provocărilor iscate de ideologia de gen, transmite Vatican News.
„Eforturile de a depăși diferența sexuală constitutivă bărbat-femeie prin idei precum ‘intersex’ sau ‘transgender’ duc la o masculinitate și feminitate ambigue” (…) „Oscilarea între bărbat și femeie devine, până la urmă, doar expunerea unei ‘provocări’ la adresa a ceea ce numim ‘cadrele tradiționale’” (…) „Conceptul generic de ‘nondiscriminare’ ascunde deseori o ideologie care neagă diferența precum și reciprocitatea naturală care există între bărbați și femei”, se arată în documentul „Bărbat și Femeie i-a făcut Dumnezeu”, publicat luni de Congregația pentru Educație Catolică, citată de Agerpres.
Inițiind dialogul pe problematica genului în educație, documentul face o distincție „între ideologia de gen, pe de o parte, și domeniul de cercetare a genului de către științele umaniste, pe de altă parte. Citându-l pe Papa Francisc, documentul arată că „în timp ce ideologiile de gen pretind că răspund […] „la ceea ce uneori constituie aspirații posibil de înțeles”, acestea caută „să se impună ca absolute și incontestabile, până la a dicta modul în care ar trebui educați copiii”, excluzând, astfel, orice dialog”. Cu toate acestea, au fost întreprinse cercetări în scopul aprofundării înțelegerii noastre a diferențelor dintre bărbați și femei, și a modului în care acestea sunt trăite. Prin urmare, documentul arată că „acesta este tipul de cercetări față de care ar trebui să fim deschiși să ascultăm, să gândim și să propunem”.
În scurta analiză istorică asupra începuturilor teoriei gender, studiul notează că în anii 1990 „era indusă ideea unei distincții radicale între gen și sex, genul prevalând asupra sexului”. „Un asemenea obiectiv era văzut ca un pas important în evoluția umanității, în care ar putea fi imaginată o societate fără diferențe de sex”, mai arată documentul. Mai mult, „într-o antagonizare tot mai pronunțată între natură și cultură, ipotezele teoriei gender converg spre conceptul de „queer”, care se referă la accepțiuni ale sexualității extrem de fluide, flexibile și, prin urmare, schimbătoare”. Aceasta, conform studiului, „culminează cu impunerea completei emancipări a individului de orice definire sexuală aprioric atribuită, precum și cu dispariția clasificărilor, considerate rigide”.
Documentul intitulat „Bărbat și Femeie i-a făcut Dumnezeu” conchide că „dialogul, care înseamnă să asculți, să gândești și să afirmi”, pare a fi cea mai eficientă cale spre o tranformare pozitivă a preocupărilor și neînțelegerilor, precum și o resursă care intrinsec poate ajuta la clădirea unei rețele de legături mai deschise și mai umane totodată”. Dimpotrivă, relevă studiul, „deși abordările ideologizate asupra chestiunii delicate a genului își declară respectul față de diversitate, ele riscă să trateze astfel de diferențe ca pe realități statice și sfârșesc prin a le lăsa izolate și deconectate una de alta”.
Documentul accentuează totodată „aspirațiile legitime ale școlilor catolice de a-și menține propria viziune asupra sexualității umane”, susținând că „un stat democratic nu poate reduce spectrul educației naționale la oferta unui singur curent de gândire”.
Înapoi sus
www.persecution.org/

Just another WordPress.com site

Alteritas

cu Dănuț Jemna

Pagina creștină

Simion Ioanăș

Danut Tanase

Deschis si sincer, verde-n fata !

danielmiclea

Inca un gand

Semnele vremurilor din urmă

Iată, Eu vin curând!

Dumnezeu este Iubire

In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.

Vegheaţi!

Mat 24:42 "Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru."

Aradul Evanghelic

... pentru arădeni şi despre arădeni...şi nu numai!

B a r z i l a i - e n - D a n

Un Barzilai izvorât din Dan - O anagramare pentru Daniel Branzai

Nickbags

Har si Pace

Vrăbiuțe

Cip! Cip!

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor să nu se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că ei au tăcut"...

ARMONIA MAGAZINE - USA

Locul in care te intalnesti cu CREDINTA.

Mana Zilnica

Mana Zilnica

Viorel - Logos

Har şi Pace

Life Mission

"Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui"

Sclipiri

Har si Pace

Ciprian Barsan

...din inima pentru tine

Informatii si mesaje

Pecetea Dumnezeului Celui Viu primită de către Maria Divinei Milostiviri în mesajele de la Sfânta Treime și Fecioara Maria

Bucuresti Evanghelic

A topnotch WordPress.com site

Misiunea Genesis

Duceti-va in toata lumea

Curajul credinței

„Sinceritatea este fundamentul vieții spirituale” (Albert Schweitzer)

Creația Biblică

Ioan 1:1 "La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu."

Marius Cruceru

...fără cravată

Cu drezina

de Teofil Stanciu

Semnele vremurilor

Lumea contemporana in lumina profetiilor

Miere și migdale

Luați cu voi ... puțin leac alinător și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale - Geneza 43:12

Noutati Crestine

Ca sa stii!

PERSPECTIVE CRESTINE

Gânduri către o altă lume...

Stiri Crestine.ro

Fii un crestin informat!

Creştinul Azi

Revista Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România

Persona

Blog of Danut Manastireanu

Revista ARMONIA - Saltmin Media

Hrană pentru minte și lumină pentru suflet

Moldova Creștină

Răspunsuri relevante și actuale din Biblie

EvangheBlog - Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)

%d blogeri au apreciat asta: