DUMNEZEUL FILOSOFILOR GRECI NU ESTE DUMNEZEUL BIBLIEI

În anul 1969, când mi-am început studiile teologice la Universitatea Oxford, unul dintre cursurile pe care mi s-a cerut să le urmez a fost despre istoria doctrinelor creştine în primele secole, până la Calcedon (anul 451). Am fost fascinat atunci de intrarea creştinismului în lumea greacă şi de lupta unor filosofi greci încreştinaţi, ca Iustin Martirul sau Clement din Alexandria, de a convinge intelectualitatea greacă din imperiul roman, că creştinismul nu este inferior gândirii lor filosofice, ci poate fi reconciliat cu aceasta. Şi mai încântat am fost de prodigioasa gândire a lui Origen, de perseverenta luptă a lui Atanasie pentru divinitatea lui Iisus şi mai ales de profunda gândire a capadocienilor, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Grigore al Nisei, care au definit şi mai clar Persoanele din Sfânta Treime şi care au pregătit calea pentru definirea la Calcedon a Persoanei Fiului lui Dumnezeu.

De atunci şi până astăzi m-am întors mereu la aceşti străluciţi gânditori greci şi la strădania lor de a defini cât mai exact credinţa creştină. Treptat, treptat însă, am început să înţeleg că problema cea mai mare creată de ei pentru creştinism a fost modul în care l-au definit pe Dumnezeu, urmându-i pe filosofii greci, Platon, Aristotel şi Plotin. Pentru ei, Dumnezeu este totalmente altul, în afara timpului şi a spaţiului, neafectat cu nimic de ce se întâmplă în omenire. În cuvinte teologice, Dumnezeu este în afara timpului, impasibil (care nu poate suferi), imutabil, transcendent, totalmente altul, mişcătorul nemişcat, incognoscibil (de necunoscut) şi incomprehensibil (de neînţeles).

La un asemenea Dumnezeu nu se poate ajunge, dar şi mai important, un asemenea Dumnezeu nu poate nici El să intre în legătură cu omenirea. Lucrul acesta l-a înţeles teologul ortodox grec Grigore Palama (1295-1359) care, pentru a rezolva această problemă, a venit cu teoria că Dumnezeu intră în contact cu omenirea prin aşa numitele „energii necreate”, nişte energii divine care emană din Dumnezeu şi ne afectează pe noi muritorii. Teologii ortodocşi se mândresc cu această „descoperire”, dar ea este necesară numai pentru cei ce acceptă să creadă în acest Dumnezeu al filosofilor greci.

Ca o precizare teologică. Teologii greci din primele secole au făcut un lucru extraordinar de bun în definirea şi apărarea divinităţii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.. Ei au greşit când L-au definit pe Dumnezeu Tatăl în termenii filosofiei lui Platon, Aristotel şi Plotin şi prin aceasta au creat un Dumnezeu străin de noi oamenii.

Să ne întoarcem acum atenţia spre Biblie şi să vedem ce fel de Dumnezeu ne revelează această sursă de informare dumnezeiască.  Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan ne spune în introducerea la Evanghelia care îi poartă numele: „Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela ni L-a făcut cunoscut” (Evanghelia după Ioan, 1:18).

În vremurile acelea biblice, în care se credea în sute de dumnezei, când vorbeai despre Dumnezeu trebuia să-L identifici: Despre care Dumnezeu vorbeşti? Răspunzând la această nevoie de identificare, atât Sfântul Apostol Petru (în 1 Petru 1:4) şi Sfântul Apostol Pavel (în Efeseni 3:14) Îl numesc pe Dumnezeul creştinilor „Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos”.  Adică, acel Dumnezeu pe care Domnul Iisus îl numea „Tatăl Meu” şi care ne-a învăţat să-I zicem „Tatăl nostru, care eşti în ceruri”.

Să ne uităm atunci cu atenţie ce ne învaţă Iisus din Nazaret despre Dumnezeu. Începem prin a semnala că Iisus a avut un singur subiect de învăţătură: Împărăţia lui Dumnezeu. Ce voia să spună Iisus prin termenul acesta? Este foarte simplu: Dumnezeu se întoarce spre omenire şi intenţia Lui este să locuiască în oameni, în toţi oamenii şi în fiecare om în parte. Dar El nu vrea să vină oricum, pe orice poziţie: El nu vine decât pe poziţia de Împărat şi acolo unde Dumnezeu locuieşte ca Împărat, acolo este Împărăţia lui Dumnezeu (sau Domnia lui Dumnezeu). În mod practic, aceasta înseamnă să acceptăm să ne subordonăm voinţa noastră voinţei Lui: Să se facă în noi voia Lui aşa cum se face în ceruri. Şi voia lui Dumnezeu ne este definită şi arătată în învăţăturile Domnului Iisus, despre care Dumnezeu zice: „De El să ascultaţi!” (Matei 17:5).

Iată cum descrie Domnul Iisus fenomenul acesta al instalării Împărăţiei lui Dumnezeu în noi: „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele (adică, veţi trăi după învăţăturile Mele). Şi Eu voi ruga pe Tatăl să vă dea un alt Mângăietor… şi anume pe Duhul Adevărului… Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el…Şi Mângăietorul, adică Duhul Sfânt… vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte ce v-am spus Eu” (selecţiuni din Ev. după Ioan, 14:15-26).

Vedem că Dumnezeul pe care ni-L revelează Domnul Iisus stabileşte cu noi legătura cea mai intimă imaginabilă. Şi după ce se instalează astfel în noi, relaţia Lui cu noi este definită prin cuvântul „părtăşie”.  Această părtăşie personală, directă, intimă cu Dumnezeu este însăşi esenţa Evangheliei, a credinţei creştine. Aşa scrie Sfântul Apostol Ioan: „Ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său Iisus Hristos” (1 Ioan 1:3).

Vedem că Biblia nu face speculaţii filosofice despre Dumnezeu, ci ni-L descrie pe Dumnezeu ca fiind dragoste şi bunătate şi ca având dorinţa de a avea fii care seamănă cu Tatăl lor şi care trăiesc încă aici pe pământ în cea mai intimă relaţie personală cu Tatăl lor.

Să recapitulăm. Noi nu-i dispreţuim pe greci, ci le recunoaştem meritul de a se fi străduit să înţeleagă credinţa creştină şi de a o transpune în limba lor, care era limba de circulaţie şi de cultură în tot imperiul roman. Dar ei au avut şi limitări, legând prea strâns credinţa creştină de filosofia lor. Noi trebuie să ştim unde să ne oprim când este vorba de credinţa noastră: unitatea noastră de măsură este Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este El scris în Biblie  sau Sfânta Scriptură şi nu-i urmăm pe greci acolo unde ei depăşesc hotarele revelaţiei divine.

În concluzie. Dumnezeul filosofilor greci, care a devenit Dumnezeul ortodoxiei române, este un produs al imaginaţiei unor oameni. El este un Dumnezeu ireal. Acest Dumnezeu îl lasă pe om singur, fiindcă el nu poate pretinde că-L cunoaşte pe Dumnezeu. Numai Biserica pretinde că Îl cunoaşte şi individul este dependent de Biserică pentru relaţia lui cu Dumnezeu. El nu are o viaţă spirituală proprie. Şi Bisericii îi convine să-i ţină pe oameni dependenţi de sine. Din mai multe motive. Unul este setea de putere şi dorinţa de dominare. Celălalt este de ordin financiar. Biserica decide cât trebuie să plătească omul pentru serviciile pe care i le face Biserica.

În contrast cu aceasta, Dumnezeul pe care ni L-a făcut cunoscut Fiul lui Dumnezeu este Dumnezeul Adevărat! Şi cunoaşterea acestui Dumnezeu înseamnă viaţă. Aşa spune Fiul lui Dumnezeu: „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis Tu” (Ev. după Ioan 17:3).

Ce contrast enorm! Acest Dumnezeu ne aduce la viaţă spirituală aici şi acum. Învăţând în şcoala lui Iisus, învăţăm să trăim în intimitate cu Dumnezeu! Şi conform Sfântului Apostol Ioan, când Îl cunoaştem pe Dumnezeu umblăm în lumină şi căpătăm puterea să trăim cum a trăit Iisus  (Vezi prima  epistolă a lui Ioan, cap.1 şi 2). Transformarea morală este reală şi vizibilă. Întreaga societate se schimbă!

De dragul omului, a fiecărui om şi de dragul societăţii, a întregii societăţi, implorăm Biserica Ortodoxă Română să renunţe la putere (şi la bani!) şi să ajute pe toţi indivizii să-L cunoască pe Dumnezeul Adevărat!

Fostul Papă Benedict al XVI-lea a publicat în anul 2007 cartea „Iisus din Nazaret” şi în prefaţă ne spune explicit cu ce scop a scris-o: „M-a izbit că cea mai urgentă prioritate este să prezint Persoana şi învăţătura lui Iisus din lucrarea Lui publică pentru a ajuta la creşterea unei relaţii vii cu El” (sublinierea noastră,I.Ţ.).  Reforma de acum cinci sute de ani a fost caracterizată tocmai de introducerea unei relaţii personale cu Dumnezeu. Când Papa de la Roma ne cheamă la o relaţie vie, adică personală şi reală, cu Iisus, el se alătură scopului fundamental al Reformei. Chemăm Biserica Ortodoxă să aibă curajul să facă aceeaşi întoarcere spre Adevăratul Dumnezeu şi spre a ajuta poporul român să intre într-o relaţie vie cu El!

http://iosifton.ro/blog/dumnezeul-filosofilor-greci-nu-este-dumnezeul-bibliei_2017_07_13_blog

https://ardeleanlogos.wordpress.com/apologie/dumnezeul-filosofilor-greci-nu-este-dumnezeul-bibliei/

Întâmplările pelerinului în călătoria sa de John Bunyan Partea întâia Capitolul 2 Creştinul ascultă sfaturile Deşteptului-Lumii şi se rătăceşte

Lectură Creştină

Pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor cititorilor noştri, lansăm din luna aprilie 2006 a acestei Publicaţii, această pagină specială de lectură creştină unde vom prezenta o carte în serial. Pentru început vă propunem lecturarea cărţii „Întâmplările pelerinului în călătoria sa” povestită de John Bunyan (1628-1688), o carte tradusă în peste o sută douăzeci de limbi şi apreciată ca o carte de căpătâi, alături de Biblie. Suntem convinşi că lectura acestei cărţi va constitui pentru fiecare cititor o adevărată binecuvântare, un prilej de întărire şi devotament creştin – aşa cum a fost pentru milioane de cititori din lumea întreagă.

Întâmplările pelerinului în călătoria sa

de John Bunyan

Partea întâia

Capitolul 2

Creştinul ascultă sfaturile 

Deşteptului-Lumii şi se rătăceşte

În timpul ce Creştinul îşi continuă singur drumul, zări un om care venea în întâmpinarea lui; se întâlniră la o răspântie. Omul se numea Deşteptul-Lumii şi trăia în oraşul Înţelepciunii Pământeşti, un mare oraş aproape de locul de unde era Creştinul. Deşteptul-Lumii auzise de Creştin, căci plecarea lui din Cetatea Pierzării făcuse mare vâlvă, aşa că şi prin alte localităţi se vorbea de el.

– Deşteptul-Lumii văzându-l pe Creştin, ghici că el era, după cum mergea, tot suspinând şi oftând. Intră în vorbă cu el: Încotro frate cu povara asta grea?

– Creştinul. Adevărat grea! Nimeni n-a mai purtat o povară aşa de grea, of, nenorocitul de mine! Dar dacă mă întrebi încotro merg, hai să-ţi spun: mă duc la Poarta cea Strâmtă care se vede acolo, înaintea mea; mi sa spus că acolo o să mi se arate calea pe care trebuie să o urmez ca să scap de povara asta.

– Deşteptul-Lumii. Ai nevastă şi copii?

– Creştinul. Da, dar povara aceasta mă apasă atât de greu că nu mai simt nici o bucurie de ei; parcă nici nu i-aş avea.[1]

– Deşteptul-Lumii. Dacă-ţi voi da un sfat bun mă vei asculta?

– Creştinul. Dacă sfatul e bun, te voi asculta, căci am mare nevoie de sfaturi bune.

– Deşteptul-Lumii. Atunci te sfătuiesc să scapi cât mai repede de povara ta, că până nu vei face asta, nu vei avea linişte sufletească, nici de binecuvântările pe care ţi le va da Dumnezeu nu te vei bucura.

– Creştinul. Tocmai asta vreau şi eu: să scap de povara aceasta grea, dar singur nu o pot face, şi nimeni nu poate să mi-o ia. De aceea fac drumul acesta, ca să scap de povara mea.

– Deşteptul-Lumii. Cine ti-a spus să apuci acest drum ca să scapi de povară?

– Creştinul. Un om care mi sa părut absolut cumsecade, îl cheamă Evanghelistul.

– Deşteptul-Lumii. Blestemat să-i fie sfatul pe care ţi l-a dat. Nu există un drum mai primejdios şi mai obositor decât cel ce ţi l-a arătat Evanghelistul şi te vei încredinţa de aceasta dacă vei urma sfatul lui. De altfel, după cum văd, ai şi păţit-o, căci văd pe hainele tale noroi din Mlaştina Deznădejdii; mlaştina aceasta este doar începutul greutăţilor celor ce vor să meargă pe calea acesta. Ascultă, eu sunt mai bătrân decât tine. Pe calea pe care mergi vei întâmpina oboseală, suferinţă, primejdii, lipsă de îmbrăcăminte, balauri, fiare sălbatice, întuneric, într-un cuvânt, moartea. Toate acestea sunt sigure; ele au fost întărite prin mărturiile multora. Cum ar putea un om să se arunce într-o asemenea primejdie după sfatul unui străin?

– Creştinul. Bine; dar povara care mă apasă e mult mai îngrozitoare decât tot ce-mi spui. Nu mi-ar păsa de nici un fel de greutăţi care mi s-ar pune în cale, dacă e vorba să scap de povara mea.

– Deşteptul-Lumii. Cum de ai ajuns să-ţi dai seama de această povară?

– Creştinul. Citind cartea aceasta ce o am în mână.

– Deşteptul-Lumii. Mă gândeam eu la asta. Ţi s-a întâmplat şi ţie ca şi altora slabi din fire, care, bătându-şi capul cu lucruri prea grele pentru ei, cad într-un fel de zăpăceală. Zăpăceala asta nu numai că îi face neoameni, cum bag de seamă a făcut din tine, dar îi şi împinge în mari primejdii, cu nădejdea că vor căpăta cine ştie ce.

– Creştinul. Eu ştiu prea bine ce vreau: să scap de povara aceasta.

– Deşteptul-Lumii. Dar de ce să cauţi scăparea pe drumul acesta, pe care ai de luptat cu atâtea primejdii, când eu aş putea să-ti arăt unde poţi să capeţi ce doreşti şi să fii scutit de primejdiile în care te arunci? Şi leacul îl ai la îndemână. Afară de asta, în locul atâtor primejdii, vei găsi linişte, bună primire şi mulţumire.

– Creştinul. Te rog, spune-mi taina acesta.

– Deşteptul-Lumii. Ei bine, în satul de acolo care se cheamă Buna Purtare, trăieşte un boier numit Legea, un om foarte înţelept, care se bucură de un nume bun şi are îndemânarea să uşureze pe oameni ca tine de poverile lor. După câte ştiu, a făcut mult bine; el mai are îndemânarea să vindece pe cei tulburaţi de poverile lor. Dacă vrei, poţi să te duci la el şi îţi va ajuta îndată. Casa lui nu este departe de aici şi dacă se va întâmpla să nu-l găseşti acasă, vei găsi pe băiatul lui, un tânăr cumsecade numit Buna-Cuviinţă, care te poate ajuta tot aşa de bine ca şi bătrânul. Acolo, după cum ţi-am spus, poţi să scapi de povara ta. Dacă ai de gând, cum de altfel şi trag nădejde, să nu te mai întorci la vechea ta locuinţă, atunci poţi să trimiţi după nevasta şi copii tăi, şi să locuieşti cu ei în acest sat. În el se găsesc case şi vei pute să închiriezi una ieftină. Se trăieşte bine şi ieftin, ceea ce te va face fericit, – vei trăi printre vecini cumsecade, cu toată cinstea şi în belşug.

Creştinul rămase câteva clipe pe gânduri, apoi se hotărî: Dacă e aşa cum îmi spune acest om, cel mai bun lucru este să ascult de sfatul lui.

Îl întrebă: Domnule, care e drumul ce duce la casa omului aceluia atât de bun?

– Deşteptul-Lumii. Vezi muntele acela înalt? Acolo trebuie să mergi şi prima casă peste care dai este a omului nostru.

Creştinul se abătu atunci din drumul lui, ca să ajungă la casa domnului Lege pentru a fi ajutat. Când însă ajunse aproape, muntele i se păru foarte înalt, iar o parte din el atârna deaupra drumului, în aşa fel că Creştinul se temu să meargă mai departe, să nu se prăbuşească muntele peste el. Rămase aici locului, neştiind ce să facă. Povara îi părea acum şi mai apăsătoare.[2] Din munte ieşeau flăcări şi Creştinul se temu să nu-l ardă. Rămase locului tremurând de frică. Începu să-i pară rău că ascultase de sfatul Deşteptului-Lumii. Atunci, văzu el pe Evanghelist venind spre el. Văzându-l, Creştinul de ruşine se făcu roşu ca para focului. Evanghelistul se apropie de el privindu-l aspru, îl întrebă: Ce faci aici Creştine? Acesta ramase ca mut, neştiind ce să răspundă. Evanghelistul continuă: Nu eşti tu omul pe care l-am văzut jelindu-se sub zidurile Cetăţii Pierzării?

– Creştinul. Da, domnule, eu sunt acela.

– Evanghelistul. Nu ti-am arătat eu drumul care duce spre Poarta cea Strâmtă?

– Creştinul. Da, domule.

– Evanghelistul. Cum se face că te-ai abătut aşa de repede din calea ta, aici nu eşti pe drumul bun.

– Creştinul. Cum am ieşit din Mlaştina Deznădejdii m-am întâlnit cu cineva care m-a încredinţat că în satul din faţă ar putea găsi un om care mă va scăpa de povara ce o port în spate.

– Evanghelistul. Cine era acel om?

– Creştinul. Părea un om bine şi a stat mult de vorbă cu mine; în cele din urmă m-a convins; aşa s-a făcut că am ajuns aici; dar când am văzut acest munte cum spânzură peste drum, m-am oprit de frică să nu-mi cadă în cap.

– Evanghelistul. Ce ţi-a spus acel domn?

– Creştinul. M-a întrebat încotro mă duc şi i-am spus.

– Evanghelistul. Şi el ce ţi-a spus?

– Creştinul. M-a întrebat dacă am nevastă şi copii; i-am spus că am, dar că sunt aşa de apăsat de povara pe care o am în spate, că nu mă mai bucur de ei ca mai-nainte.

– Evanghelistul. Şi ce ţi-a mai spus?

– Creştinul. Mi-a spus să scap numaidecât de povara mea şi eu i-am explicat că tocmai asta caut, de aceea mă şi duc spre Poarta cea Strâmtă ca să mă lămuresc cum să găsesc mântuire. El mi-a spus atunci că are să-mi arate o cale mai bună şi mai scurtă, lipsită de greutăţi, nu ca aceea pe care mi-ai arătat-o dumneata. Pe această cale, mi-a zis domnul acela, vei ajunge la casa unui boier care se pricepe să ia aceste poveri de pe umerii oamenilor. L-am crezut şi m-am abătut din cale, pentru ca să scap mai repede, dacă era cu putinţă. Când am ajuns însă aici şi am văzut cum stau lucrurile, m-am oprit de frică, iar acum nu ştiu ce să fac.

Atunci Evanghelistul îi spuse: Aşteaptă câteva clipe ca să-ţi arăt ce zice Cuvântul lui Dumnezeu. Creştinul stătu locului, tremurând. Evanghelistul continuă: Luaţi seama ca nu cumva să nesocotiţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbeşte din ceruri.[3] Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă, dar dacă dă înapoi sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.[4] Apoi Evanghelistul îl lămuri astfel: Tu eşti omul care merge spre nenorocire; ai început să te lepezi de sfatul Celui Preaînalt şi să dai înapoi de pe calea păcii, încât acum eşti aproape să cazi în pierzare.

Atunci Creştinul căzu ca mort înaintea Evanghelistului şi strigă: Vai nenorocitul de mine, sunt pierdut! Văzând aceasta, Evanghelistul îl apucă de mină şi îi spuse: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor. Nu fii necredincios, ci credincios.[5] Creştinul începu atunci să-şi mai vină în fire, se ridică tremurând şi ramase înaintea Evanghelistului. Acesta continuă: Ia bine seama la cele ce ţi-am spus. Îţi voi arăta cine este acela care te-a înşelat şi cine-i acela la care te-a trimis.

Omul care te-a întâlnit este Deşteptul-Lumii şi cu drept cuvânt îl cheamă aşa, pentru că, pe de altă parte îi place numai învăţătura acestei lumi [6] şi de aceea se duce tot timpul la biserica din târgul Bunei Purtări, iar pe de altă parte, îi place mai mult acea învăţătură, fiindcă-l scuteşte de cruce. Şi pentru că este atât de robit de firea lui pământească, de aceea caută să schimbe căile mele drepte. Cât despre sfatul lui, trei lucruri trebuie să le urăşti cu toată puterea:

1. Faptul că te-a abătut din drum.
2. Că a căutat să te facă să urăşti crucea.
3. Că ţi-a îndreptat paşii pe calea care duce spre moarte.

Întâi de toate trebuie să urăşti faptul că te-a abătut din drum, ba chiar şi graba ta de-al asculta, pentru că aceasta însemnă să te lepezi de sfatul lui Dumnezeu de dragul sfatului unuia ca Deşteptul-Lumii. Domnul spune: Siliţi-vă să intraţi pe Poarta cea Strâmtă, poarta către care te-am trimis eu, căci strimtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o află. [7] De la această Poartă şi de la calea care duce la ea, te-a abătut păcătosul şi te-a adus aproape de pieire. Urăşte-i deci sfatul care te-a făcut să te abaţi din drum şi să-ţi fie ciudă pe tine însuţi că l-ai ascultat.

Apoi trebuie să mai urăşti silinţa lui prin care să-ţi facă nesuferită Crucea, pe care se cuvine s-o preţuieşti mai presus decât comorile Egiptului. Afară de asta. Împăratul slavei a spus că cine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; şi dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevastă-sa, pe copii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.[8] Deci trebuie să urăşti învăţătura omului care se sileşte să te încredinţeze că vei găsi moartea în lucrul fără de care, după cum grăieşte adevărul, nu poţi avea viaţă veşnică.

În sfârşit trebuie să mai urăşti calea pe care el ţi-a îndreptat paşii şi care duce la moarte. Pentru aceasta, trebuie să ei seama cine este acela la care te-a trimis el şi cât este el de neputincios ca să te scape de povara ta.

Acela la care te-a trimis el pentru scăpare se cheamă Legea şi este fiul unei roabe.[9] Ea este în robie cu copii ei şi în chip tainic întruchipează muntele Sinai, muntele de care te-ai temut să nu se prăbuşească peste tine. Şi dacă ea este în robie cu copii ei, cum te poţi aştepta să fii izbăvit de ei? Acest Lege deci nu poate să te scape de povară. Nimeni n-a fost scăpat de povară prin el şi nici n-ar putea fi vreodată: Prin lege nu puteţi fi socotiţi neprihăniţi, căci prin lege nici un muritor nu poate scăpa de povara sa. De aceea, Deşteptul-Lumii este un mincinos, iar lege un înşelător. Cât priveşte pe fiul acestuia din urmă, Buna-Cuviinţă, cu toate zâmbetele lui dulcegi, el nu este decât un făţarnic; toţi împreună nu-ţi pot ajuta la nimic. Crede-mă, toată vorbăraia goală pe care ai auzit-o de la aceşti stricaţi, nu este decât o scornitură ca să te jefuiască de mântuirea ta, abătându-te din calea pe care te ajutasem să mergi.

După aceasta, Evanghelistul ridică glasul spre cer luându-l drept martor ca să întărească spusele lui; atunci din muntele sub care se afla Creştinul, ieşiră flăcări şi răsunară cuvintele: Toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii, sunt sub blestem, pentru că este scris. Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.[10]

Creştinul nu mai aştepta acum decât moartea şi începu să blesteme clipa când se întâlnise cu Deşteptul-Lumii. Se numea singur nebun pentru că ascultase de sfatul aceluia. Când se mai gândea apoi că sfatul acelui om, sfat ieşit numai din firea sa pământească, putuse să-l înduplece până acolo încât să-l facă să părăsească drumul adevărat, Creştinul se simţea copleşit de ruşine. Apoi, îndreptându-se spre Evanghelist, îl întrebă:

Domnule, ce credeţi, mai este vre-o nădejde? Mi-e îngăduit să mă întorc şi să mă îndrept spre Poarta cea Strâmtă? Oare nu voi fi alungat de acolo cu ruşine din pricina acestui păcat? Îmi pare rău că am ascultat de sfatul acelui om. Mi se poate ierta păcatul acesta?

Evanghelistul îi răspunse: Păcatul tău este foarte mare, căci ai făptuit două lucruri rele: ai părăsit calea cea dreaptă şi ai umblat pe cărări neîngăduite. Totuşi, omul acela ce stă la Poarta cea Strâmtă te va primi, pentru că este foarte bun. Dar de aici înainte bagă de seamă să nu te mai abaţi încă-odată, ca nu cumva să pieri pe drum.[11]

Astfel Creştinul se pregăti să se întoarcă din drum. Evanghelistul l-a îmbrăţişat zâmbitor şi i-a urat drum bun. Creştinul se depărtă cu paşi grăbiţi, ne mai vorbind cu nimeni care-l întâlnea şi nici măcar nu răspundea dacă îl întreba cineva ceva. Mergea că şi când ar fi călcat pe pământ neîngăduit şi nu se simţi în siguranţă până nu ajunse la drumul pe care-l părăsise, ca să urmeze sfatul domnului Deşteptul-Lumii.

Note de subsol:

[1] Vezi 1 Corinteni 7.29-31;

[2] Exodul 19.16-19; Evrei 12.21;

[3] Evrei 12.25;

[4] Evrei 10. 38;

[5] Matei 12.31;

[6] Ioan 20.27;

[7] Matei 7.14;

[8] Luca 14.26;

[9] Galateni 4.21-27;

[10] Galateni 3.10;

[11] Psalmul 2.12.

Va urma…

http://publicatia.voxdeibaptist.org/lectura_crestina_mai06.htm

Viorel Iuga şi Adam Alley la întâlnirea păstorilor

Următoarea întâlnire a păstorilor din Comunitate Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara va avea loc marți, 4 iunie, ora 10, la Biserica Creştină Baptistă Betel.

Momentele de rugăciune vor fi conduse de pastorul Alex Neagoe, iar învățătura din Cuvântul Sfânt va fi propovăduită de pastorii: Viorel Iuga, preşedintele Uniunii Baptiste din România şi Adam Alley, pastor al Primei Biserici Baptiste din oraşul Coconut Creek, Florida.Întâlnirea se va încheia cu o agapă pregătită de biserica gazdă!

Viorel Iuga şi Adam Alley la întâlnirea păstorilor

Jurnal de Rugăciune: Înregistrarea audio a Noului Testament în Taiwan

Cum ar fi să trăim fără pâine? Să mâncăm totul fără pâine? Este la modă să ne abținem și să renunțăm la pâine, dar în pofida tendințelor alimentare știm că pâinea are elemente vitale pentru viață. În perioada, 30 mai – 5 iun 2019, vă provocăm să vă rugați pentru popoarele care încă nu au gustat din Pâinea Vieții – Biblia! Ei au nevoie de această pâine în limba lor, iar lucrarea de traducere a Bibliei este câmpul de misiune prin care Evanghelia poate deveni Cuvântul dătător de viață pentru multe popoare. Notați aceste motive de rugăciune și purtații în inimile și gândurile voastre.

 

Atelier în Germania În perioada 3 – 7 iunie, Ruben Dubei va participa la un atelier despre identificarea contextului în care trăim și lucrăm și a planului lui Dumnezeu pentru Wycliffe în Europa și în lume. Atelierul cu tema, Forum despre viitor, se va desfășura în Germania. Rugați-vă pentru o călătorie în siguranță pentru toți participanții. Rugați-vă ca Domnul să călăuzească cu Duhul Lui discuțiile și activitățile care vor avea loc acolo.

Un nou spațiu pentru birouri Wycliffe România are posibilitatea să achiziționeze un spațiu pentru birouri, în Oradea. Rugați-vă pentru călăuzire în luarea unei decizii care să fie în acord cu planul lui Dumnezeu. Rugați-vă ca Domnul să ofere finanțele necesare.

Începerea unui proiect de alfabetizare: Asia Rugați-vă pentru un nou proiect de alfabetizare pentru adulți în care Lumi M. va fi implicată, în țara în care slujește în prezent. Proiectul va demara în toamna acestui an, în 12 sate dintr-un grup lingvistic pentru care traducerea Bibliei e în desfășurare. Rugați-vă pentru recrutarea învățătorilor potriviți și pentru o bună comunicare cu localnicii pentru ca proiectul să fie bine primit și eficient. În trecut, s-a mai încercat un program de alfabetizare de către stat, dar nu a avut prea mult succes și localnicii sunt dezamăgiți.

Nevoie de personal: Filipine Asociația traducătorilor din Filipine (TAP), acum în al treizeci și șaselea an, este o organizație din cadrul Alianței Globale Wycliffe. TAP s-a angajat să slujească în traducerea Bibliei, alfabetizare, folosirea Scripturii în Filipine și în Asia. TAP are nevoie de trei persoane cheie: director pentru instruire, coordonator de dezvoltare a proiectelor și coordonator pentru casa de oaspeți. Până la acoperirea acestor nevoi, membrii comitetului de administrație adaugă sarcini suplimentare responsabilităților lor regulate. Rugați-vă pentru putere și înțelepciune pentru cei care fac aceste lucruri. Cereți-I Domnului să pregătească și să cheme oamenii calificați pentru a ocupa aceste poziții. Două dintre sarcinile esențiale implică scrierea de propuneri de proiecte și strângere de fonduri.

Distrugerea suprafeței de lucru în proiectul Casa de lut: Thailanda Cele mai multe regiuni din Thailanda au o climă tropicală. În aprilie, Thailanda de Nord a fost afectată de furtuni de vară care au provocat ravagii și au cauzat distrugeri la 6.900 de case și alte structuri. Aceste furtuni au afectat foarte mult suprafața de lucru în proiectul casei de lut a organizației Wycliffe Thai. Cereți-I Domnului să furnizeze fondurile necesare pentru a reconstrui suprafața de lucru. Inițial a fost programat să fie terminată în iunie. Rugați-vă pentru încurajare, putere și înțelepciune pentru Wycliffe Thai și pentru voluntari în timpul reconstruirii.

Înregistrarea audio a Noului Testament: Taiwan Mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru finalizarea înregistrării Noului Testament Yami Tao în format audio. Yami Tao este o limbă indigenă în Taiwan amenințată cu dispariția. Acest proiect a fost primul Nou Testament finalizat în format audio de către Wycliffe Taiwan, lucrând în parteneriat cu Credința vine în urma auzirii, Societatea Biblică din Taiwan și bisericile din Taiwan. Rugați-vă pentru următoarele limbi din Taiwan care vor avea Noul Testament în format audio. Cercetările și pregătirile sunt în desfășurare pentru proiectele următoare. Cereți-I Domnului înțelepciune și călăuzire în pregătirea și desfășurarea muncii de cercetare. Echipa ar dori să vadă următoarea înregistrare finalizată până la sfârșitul acestui an.

Parteneri în instruire: Taiwan Se estimează că 70% din populația lumii învață pe cale orală. O organizație din cadrulAlianței Globale Wycliffe, Credința vine în urma auzirii (FCBH), colaborează cu Wycliffe Taiwan nu numai în producerea de Biblii audio, ci și în instruirea personalului pentru a le înregistra. Lăudați-L pe Dumnezeu pentru acest parteneriat strâns. Rugați-vă pentru echipa de înregistrare din Taiwan deoarece învață mai multe despre înregistrarea audio de la FCBH. Cereți-I Domnului să ghideze personalul Wycliffe din Taiwan în timp ce caută să recruteze două sau patru persoane suplimentare pentru a le instrui.

Sursa: Wycliffe România

https://www.stiricrestine.ro/2019/05/30/jurnal-de-rugaciune-inregistrarea-audio-a-noului-testament-in-taiwan/?

De ce persecuția creștinilor nu cauzează solidaritate globală?

„Noi vrem ca fiecare să știe că noi suntem ei, că ei sunt noi, că noi suntem și că întotdeauna vom fi mai puternici împreună”. Sunt cuvintele afișate pe pagina de suport financiar GoFoundMe pentru sponsorizarea unui mural uriaș înfățișând pe Jacinda Ardern, priministrul Noii Zeelande îmbrățișând o persoană musulmană în urma exploziei de la moschea din Christchurch unde au murit 50 de persoane.

În timp ce și noi deplângem astfel de atrocități și ne doare inima să vedem oameni murind, ne întrebăm de ce există o așa de mare lipsa de reacție când biserici creștine cu un număr mult mai mare de oameni și copii sunt distruse ca și în Siri Lanka? Practic aproape nu mai există un loc care să faciliteze existența și dezvoltarea în pace a creștinilor indifferent că vorbim de America, Europa, orientul mijlociu, Africa, Asia sau emisfera sudică… De ce trebuie semnate petiții online pentru a motiva Națiunile Unite să ia atitudine? De ce aceste crime nu sunt menționate în mass media și chiar dacă sunt amintite se face doar în trecere?

Răspunsul se află în numele care îl purtăm, e Numele Lui. „Veți fi urâți de toți din pricina numelui Meu” Matei 10:22. Isus nu a împărțit și nici nu va împărți slava Lui cu nici un alt Nume. „Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră.” Ioan 15:18,„ucenicul nu este mai presus de Învățătorul său” Matei 10:24.

„Nu este alt nume sub soare prin care trebuie să fim mântuiți” Fapte 4:12. De ce numele Mântuitorului, Salvatorului, a Pastorului celui bun este urât, hulit, batjocorit și odată cu El și ucenicii Lui?

Răspunsul pasiv la persecuția creștinilor:

1. Reflectă o reacție naturală
Salvatorul vine cu lumina și lumina disturbă întunericul nostru de care, ciudat lucru, este că ne atașăm de el… „odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele” Ioan 3:19,20. Venirea lui Isus, a Luminii a provocat o reacție evidentă a celor din întuneric: demonii strigau, cei îngâmfați se frământau… De ce? Prezența Luminii provoacă iritare deoarece ea îi făcea să se simtă deranjați, expuși și vulnerabili potrivit cu felul lor de viețuire. Creștinii prin felul lor de viețuire sunt incomozi într-o societate permisiva…

2. Expune afinitatea ta lăuntrică

A tolera și ignora suferința creștinilor nu este decât un gest de confirmare a apartenenței tale. Simți doar cu cel/cei cu care ai afinitate. Dacă cei loviți nu fac parte din familia ta nu te simți atât de mișcat înspre a lua atitudine sau a protesta, pentru că de fapt nu te privește pe tine, nu e problema ta, și așa cum știm societatea se împarte în două mari familii cu doi părinți: familia Tatălui Ceresc și familia „tatălui minciunii” (Ioan 8:44)… Felul în care simți sau nu simți cu durerea creștinilor persecutați, a durerii, fricii, și nevoilor lor dovedește apartenența ta fie unei familii fie alteia.

3. Scoate la iveală existența unei delimitări

Isus Mântuitorul a venit să facă o separare. A fi salvat, mântuit înseamnă a fi separat, strămutat din locul pericolului. „Ne-a izbăvit din Împărăția întunericului și ne-a strămutat în Împărăția  Fiului…” (Coloseni 1:13,14). Această separare este o separare spirituală: din domeniul duhului care lucrează în fii neascultării”  (Efeseni 2:2) în domeniul Duhului Sfant, „Duhul adevărului, pe Care lumea nu-L poate primi, pentru că nici nu-L vede, nici nu-L cunoaşte” Ioan 14:17.

Ceea ce face ca lipsa de durere față de creștinii persecutați să fie așa de evidentă este că deși creștinii au fost separați spiritual de domeniul Împărăției întunericului și a firii, geografic această separare nu s-a realizat încă… Creștinii încă sunt „În lume, dar nu din lume”.

„Le-am dat Cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume” Ioan 17:14-16.

4. Descoperă cetățenia pe care o deții

Aici noi nu suntem în elementul nostru. Nu suntem acasă încă… „Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos!” (Filipeni 3:20). Ca și un străin între străini acest verset mi-a intrat în sânge… Nu putem aștepta să fim înțeleși de lume pentru că nu îi aparținem ei, nu putem să ne așteptăm la o viață confortabilă aici pentru că nu suntem la noi acasă. Am fost lăsați să răspândim mireasma Lui și pentru ca aceasta să se întâmple vom fi loviți ca mireasma Lui să emane.

În cuvintele lui Leonard Ravenhill, Isus a venit să facă o separare: „El a separat oamenii la nașterea Lui. I-a separat în timpul vieții Sale în sinagogă. I-a separat chiar și pe crucea Lui binecuvântată. Îi va separa și la scaunul de judecată. Isus a declarat în mod deschis că misiunea Lui este să separe oamenii. El încă separă oamenii și așa o va face până ce va reveni.”

De ce parte a separării ne aflăm? Cu cine simțim, pentru ce ne arde inima, pentru cine luptăm, de partea cui stăm? Tot ce putem spune în lumina Învierii „Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie…” (2 Timotei 1:10) este: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte? Boldul morţii este păcatul şi puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.” (1 Corinteni 15:55-58).

Autor: pastorul Daniel Mihet

https://www.stiricrestine.ro/2019/05/30/de-ce-persecutia-crestinilor-nu-cauzeaza-solidaritate-globala/?

Rezultatele alegerilor din India dau motive de ingrijorare crestinilor din tara

30.05.2019  |    Mapamond Crestin  |

Partidul hindus B.J. a iesit triumfator pentru a doua oara la alegerile parlamentare din India. Prim-ministrul Narendra Modi a castigat un nou mandat dupa alagerile maraton, desfasurate in cea mai mare democratie din lume. Potrivit datelor oficiale, partidul lui Modi a castigat 303 din 542 de locuri din Parlament, fata de 282 de locuri, castigate acum cinci ani. Pentru crestinii si pentru alte minoriti religioase care au fost subiectii unei persecutii severe in timpul primului mandat al prim-ministrului Modi, urmatorii cinci ani pot aduce si mai multe greutati.

George Thomas: Invitatul nostru este Jeff King, presedintele organizatiei International Christian Concern. Ne bucuram sa va revedem. De ce a ales India acest partid nationalist hindus?

Jeff King: Este o intrebare buna George. Exista mai multi factori. In lume se prefera oamenii tari. In India, in China, in Egipt, in diferite locuri. Apoi, un fenomen tipic in India este ca oamenii se tem de o amenintare din partea islamului in Pakistan. Initial parea o competitie stransa. A avut loc un atentat sinucigas in Casmir. Insa, nu acesta este motivul. Este vorba de o miscare mai ampla. Este vorba de o reactie la islam, dar si de o reactia la crestinism. Se considera ca cei mai multi hindusi sunt convertiti de crestini. Este vorba despre o intoarcere spre nationalism.

George Thomas: Persecutia crestinilor a crescut de vreo cinci ani incoace, de cand a ajuns la putere Partidul BJ. Cat este de grava situatia?

Jeff King: Situatia este grava. Noi efectuam sondaje de opinie interne. Monitorizam zilnic stirile si atacurile. Nu am o statistica la indemana, dar dupa ce Modi a ajuns la putere, a crescut persecutia crestinilor. Asa cum stii George, asta nu este o intamplare. Partidul B.J. si Modi sunt hidusi radicali. Exista multa ura fata de crestini din partea partidului. Treaba lui Modi este sa ramana in tacere dupa atacurile impotriva crestinilor. Astfel, adeptii sai stiu ca faptele lor nu vor fi pedepsite, ca nu vor exista consecinte. Creste persecutia in corelatie cu partidul B.J. si Modi. Situatia se va inrautati.

George Thomas: Victoria lor a fost masiva. Asa cum a spus colega mea Wendy , ei au obtinut locuri in parlament sau Lok Sabha, cum il numesc ei. Siutatia crestinilor se va intautati in urmatorii cinci ani?

Jeff King: Da, George. Sunt cateva lucruri ingrjoratoare. Persecutia zilnica va continua, va creste. Va creste numarul atacurilor imopotriva crestinilor, a bisericilor, a pastorilor. Se vor inchide biserici. Iata ceva si mai inspaimantator care va veni din partea Partidului B.J. Ei vor spune ca au un mandat, si se vor folosi de acest fapt, ca sa convinaga tara sa schimbe Costitutia conform cariea statul laic sa devina un stat hindus. Acesta va fi un dezastru.

George Thomas: Mai avem vreo 30 de secunde. Care este reactia Bisericii cu privire la rezultatele alegerilor si cum ne putem ruga pentru ei?………

 

https://alfaomega.tv/stiri/mapamond-crestin/10669-rezultatele-alegerilor-din-india-dau-motive-de-ingrijorare-crestinilor-din-tara#axzz5pVaDluH8

Crestini persecutati in Iran

30.05.2019  |    Stiri Israel si Orientul Mijlociu  |   44  |     1 min

Tensiunea creste in Orientul Mijlociu si scoate la iveala abuzurile regimului iranian impotriva drepturilor umane, mai ales impotriva crestinilor si impotriva altor minoritati religioase. In Washington D.C., s-au intrunit experti in domeniul drepturilor umane, activisti ai libertatii religioase si politicieni ca sa discute despre intensificarea razboiului din Iran impotriva nemusulmanilor. De asemenea, si victimele crestine ale persecutiei din Iran au vorbit la aceasta adunare si au oferit informatii direct de la sursa despre viata din Iran, condus de regimul islamic.

 

Maryam Postampour: Guvernul iranian a arestat si a trimis la inchisoare vorbitorii nostri de credinta evanghelica. Ne-au amenintat ca vom fi condamnati la executie prin spanzurare pentru apostazie, pentru blasfemie si pentru promovarea crestinismului in Iran. Am petrecut 259 de zile in Evin, inchisoarea notorie din Teheran unde am aflat de ce este considerat Iranul unul dintre tarile unde adeptii lui Hristos se confrunta cu persecutie extrema.

Printre invitati s-a aflat si ambasadorul Sam Brownback, senatorul Ted Cruz si dr. Mike Ansari, directoul unei dintre canalele de satelit cele mai mari care difuzeaza emisiuni crestine in Iran.

Stire difuzata in emisiunea Mapamond crestin 776 – mai 2019. Ultimele stiri crestine: https://alfaomega.tv/stiri

 

https://alfaomega.tv/stiri/stiri-despre-israel/10670-crestini-persecutati-in-iran#axzz5pVaDluH8

Organizatii umanitare ajuta victimele foametei si victimele mutilarii genitale in Kenya

0.05.2019  |    Mapamond Crestin  |   53  |     2 min

Corespondentul-sef international de la CBN Gary Lane tocmai s-a intors din nordul Kenyei. Povesteste-ne despre actiunea de a ajuta populatia.

Gary Lane: Mai intai sa va spun unde ajung ajutoarele. Este vorba de comitatul Turkana unde traiesc 350.000 de oameni. Este o zona foarte stearpa, este o zona desertica. Nu au multa mancare acolo. Mi-au aratat nuci de palmier, asta mananca ei acolo. Am fost cu organizatia United Response International. Ei colaboreaza cu Harvest of Hope Africa pentru a duce mancare acestor oameni. Cum vedeti, ei au cules cerealele care au cazut din saci in nisip, deoarece ei au mare nevoie de mancare. Noi i-am ajutat. As spune ca am acordat ajutor prin trei distributii si am hranit vreo 500 de oameni. Este mare nevoie de mancare in acea zona. Nu le-am dus doar mancare. Le-am acordat si ajutor spiritual. Unii dintre lucratori s-au rugat pentru ei si au slujit localnicilor. I-au intrebat de problemele lor si cum ar putea sa ii ajute mai mult. CBN a forat si puturi. Am vorbit cu un cuplu care a mers 11 kilometri doar pentru apa, dar apa era murdara. Este mare nevoie si de puturi de apa.

Wendy Griffith: Exista si o alta criza in acea zona. Mutilarea genitala a fetelor tinere. Spune-ne despre ce este vorba si cum ajuta Biserica.

Gary Lane: Aceasta practica are loc in randul poporului Masai care reprezinta 2% din populatia Kenyei. In Kenya sunt 70 de grupuri etnice. Acesta este unul dintre ei. In tribul Masai, cand o fata ajunge la varsta de 12-14 ani sunt supuse mutilarii genitale. Femeile, fiicele sunt considerate niste obiecte. Ele sunt vandute ca sclave sexuale. Am intalnit o fata. Ea a fost eliberata dintr-o casatorie aranjata. Tatal ei a incercat sa o vanda pentru cateva vite. Ea nu a vrut sa se casatoreasca cu acel barbat. Barbatul era mai in varsta decat tatal ei. Aceasta lucrare ajuta ca fetele sa nu ajunga sa fie supuse mutilarii genitale si sa fie constranse sa accepte casatorii aranjate. Asta se intampla in tribul Masai. Le-am ajutat sa ajunga intr-un loc sigur. Nu ajunge sa le salvezi dintr-o situatie. Tebuie sa le duci intr-un loc unde sunt in siguranta.

Wendy Griffith: Absolut. Ai avut oportunitatea Sam Childers. Viata lui a inspirat filmul „Misionarul razboinic.” Ce face ?

Gary Lane: Asta a fost in Uganda. Il cunosc pe Sam de multi ani, este un prieten al canalului CBN. El lucreaza la continuarea filmului „Misionarul razboinic” care va putea fi vizionat in cativa ani. Este interesant faptul ca Sam a primit 30 de milioane de dolari pentru „Misionarul razboinic”. El a pus toti banii in lucrarea sa care ajuta orfelinatele din Sudan si Uganda. Speram sa ne intoarcem si sa realizam cateva reportaje cu el.

Wendy Griffith: Bravo lui! Multumesc pentru noutati.

Gary Lane: Iti multumesc, Wendy.

Stire difuzata in emisiunea Mapamond crestin 776 – mai 2019. Ultimele stiri crestine: https://alfaomega.tv/stiri

 

https://alfaomega.tv/stiri/mapamond-crestin/10674-organizatii-umanitare-ajuta-victimele-foametei-si-victimele-mutilarii-genitale-in-kenya

Cum cunoști că Dumnezeu îți ascultă rugăciunile? | Vasile Filat / Mesajul devoțional Ioan 3:3-6.

Cu toții ne dorim ca rugăciunile să ne fie ascultate. Dar cum putem cunoaște dacă Dumnezeu chiar ascultă ceea ce cerem noi? Vezi în predica de mai jos 7 lucruri care de care trebuie să ții cont dacă vrei ca rugăciunile tale să primească răspuns.

În discuția cu Nicodim, Domnul Isus îi vorbește despre necesitatea intrării în Împărăția lui Dumnezeu. Cine și cum poate intra în Împărăția lui Dumnezeu, aflați din mesajul devoțional bazat pe Evanghelia după Ioan 3:3-6.

Dacă aveți nevoi de rugăciune sau întrebări din Biblie, la care căutați răspuns, contactați-ne pe una din căile de comunicare de mai jos.

O zi binecuvântată să aveți.

Cu drag, Vitalie Marian.
Administratorul siteu-ului Moldova Creștină.

Moldova Creștină <vitalie.marian@moldovacrestina.md>