ZABULON. Al zecelea fiu al lui Iacov şi al şaselea fiu al lui Lea (Geneza 30:19 ş.urm.). Este posibil ca forma originală a numelui să fi fost Zabulon sau Zebul, ca şi numele adjunctului lui Abimelec (Judecători 9:26-41). În relatarea naşterii sale este sugerată o dublă derivare:zabal, „a onora” şi „zabad”, „a înzestra” sau „a acorda”. Forme similare sunt întâlnite în scrieri egiptene, akkadiene şi canaanite. Înainte de coborârea în Egipt Zabulon a avut trei fii: Sered, Elon şi Iahleel (Geneza 46:14), întemeietorii clanurilor tribale respective.
Spre deosebire de celelalte triburi, Zabulon a putut stăpâni mai mult decât teritoriul care i-a fost împărţit, poate pentru că o mare parte a fost teren nelocuit, fără cetăţi mari (Iosua 19:10-16). Despre Chitron (poate Catat din Iosua 19:15) şi Nahalol se spune că nu au fost cucerite complet (Judecători 1:30). În general vorbind, Zabulon a ocupat o regiune din S Galileii, între Aşer şi Neftali, având pe Manase la SV şi Isahar la SE. Graniţa de S era probabil constituită de râul Chison din Valea Esdraelonului, lucru care i-a dat lui Zabulon, cât şi lui Isahar, control asupra drumurilor comerciale. Binecuvântarea lui Iacov (Geneza 49:13) i-a promis lui Zabulon acces la mare, deşi nu este clar dacă este vorba de Marea Galileii sau de Marea Mediterană. În orice caz, lucrul acesta nu s-a realizat niciodată, dar s-ar putea ca referirea să fie făcută la poziţia comercială strategică pe care o deţinea împreună cu Isahar (cf. Deuteronom 33:18 ş.urm.). Aceste triburi au stăpânit împreună acelaşi munte sfânt (Deuteronom 33:19), probabil Tabor (cf. Judecători 4:6), la marginea teritoriului lui Zabulon. Deşi a avut unul dintre teritoriile tribale mai mici, terenul a fost fertil, fiind expus la vânturile de V care aduceau ploi. Având 57.400 şi, respectiv, 60.500 de războinici în cele două liste de recensământ (Numeri 1:31; 26:27), a fost al patrulea trib ca mărime.
În marea ceremonie de înnoire a legământului de al Sihem, Zabulon a primit un loc inferior, alături de Ruben şi de triburile „ţiitoarelor” (Deuteronom 27:13). Dar în perioada judecătorilor s-a distins în conflictele cu canaaniţii şi madianiţii (Judecători 4:6,10; 5:14,18; 6:35). Unul dintre judecătorii mici, Elon, provenea din Zabulon (Judecători 12:11). Când David a devenit rege peste Israelul unit, Zabulon a oferit un ajutor inţial militar şi economic considerabil (1 Cronici 12:33, 40). Prorocul Iona era din Zabulon, de la Gat-Hefer (2 Împăraţi 14:25; cf. Iosua 19:18). Zabulon a suferit mult în timpul invaziei asiriene condusă de Tiglat-Pileser (2 Împăraţi 15:29; cf. Isaia 9:1), mulţi dintre locuitorii săi fiind deportări, iar teritoriul său fiind inclus în Imperiul asirian. Totuşi, identitatea tribală a supravieţuit şi locuitorii săi sunt incluşi între participanţii la Paştele sărbătorit de Ezechia (2 Cronici 30:10-20). În NT, afară de citatul din Matei 4:13-16, Zabulon este menţionat numai în Apocalipsa 7:8, dar Nazaretul, unde Isus Şi-a petrecut primii ani, se afla în teritoriul tradiţional al lui Zabulon.
BIBLIOGRAFIE
LOB, p. 200, 212, 233, 237.
A.E.C.
Blog Creștin Ardelean Viorel 